1,158 matches
-
oare că voința populară exprimată la Timișoara animă de fapt toată suflarea dar ... cu speranța că undeva, cândva, intelectualitatea și astăzi hulită va ajunge printr-o minune la cârma statului și va începe îndreptarea spre o viață mai bună, mai prosperă pentru toți, nu numai pentru aleșii sorții. După Petru Groza un moșier cult, abia Karl Johannis urmează ca titrat universitar pe cel mai înalt scaun al țării. Între ei au „președențiat” inamici declarați ai intelectualității retrograde, intelectuali de carton, plagiatori
DE CE TOCMAI ASTĂZI? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344109_a_345438]
-
pentru viitoarea așezare, Mihtar Mulla care comandă barcă regală îl întreabă care dintre cele 2 înălțimi de la orizont le preferă. Răspunsul sultanului a fost: “Aghe rah!”, ceea ce însemna cea din față. Peste ani Aghe rah ar fi devenit Agra. Agra prosperă însă pe timpul lui Akbar și a urmașilor acestuia. Abul Fazal, istoric din timpul lui Akbar, descrie Agra că pe un oraș al luminilor de pe malul Yamunei. Aici, spune istoricul, Akbar a construit un fort din piatră roșie pe care călătorii
TAJ MAHAL PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343981_a_345310]
-
furtunilor prelungi, Poetul Pindar de pe riviera. Dar au schimbat această kalimeră Tot Grecii, ce lovind în caterinci, Au debarcat oi,capre cu tilinci Pe țărmurile Mării-n chip de sfera. Așa încât, nu după multă vreme, Văzând c-al lor negoț prosperă-n lume Și cala de barbare grâne geme Au scris ei cuvenitul, dreptul nume De „Pontos Euxeinos” pe trireme - Marea Ospitaliera - vechi renume! COLONIZAREA GREACĂ Histria, Tomis, Callatis, Odessos, Heracleea Pontica, Sinope, Colonizarea greacă, în sincope, Messembria, Phanagoria, Chersones, Trapezunt
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
răspunsuri vi le-am dat mai sus. România face parte din Uniunea Europeană, unde este a noua țară ca mărime, iar ca populație este pe locul șapte. Nu avem razboaie și conflicte teritoriale armate cu nimeni! Deci, ne putem dezvolta și prospera în voie... Numai să vrem! Ar vrea mulți să trăiască (emigreze!) în această țară! Cât despre nostalgia comunismului... pe bună dreptate, un fapt constatat, omul își aduce aminte în general de faptele bune, cele rele (să se spele!) le ascunde
INTERVIU CU POETUL ŞI ZIARISTUL GEORGE ROCA de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 1832 din 06 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340075_a_341404]
-
poate dobândi competențele cerute pe piața muncii și în societate, în general. Programele de formare profesională a adulților trebuie să fie orientate spre viitor, accesibile, centrate pe nevoile persoanei, permițând parcursuri individuale flexibile, oferindu-le persoanelor competențele necesare pentru a prospera pe piața muncii și în societate. Aceasta implică și dezvoltarea serviciilor de management al carierei și de orientare pe tot parcursul vieții. Este nevoie ca în continuare să se faciliteze accesul adulților fără educație/calificare sau cu nivel scăzut de competențe
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278128]
-
de vină? Da, puneți mâna iar pe coase, Pe țăpoaie, pe topor, Că-a ajuns cuțitu-n oase La mult pătimitul popor. Zboare zbirii și neghiobii, Parlament și Președinte, Ducă-se pe lumi amare Să nu-i țină nimeni minte. Să prospere iarăși neamul Cu-un Mihai ori Ștefan cel Mare, Să dăinuie faima Țării Din hotare în hotare! Referință Bibliografică: Vreme trece, vreme vine... / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1890, Anul VI, 04 martie 2016. Drepturi de
VREME TRECE, VREME VINE... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377654_a_378983]
-
să dăm dovadă de înțelepciune? Ce să mai facă poporul? A plătit cu sânge pentru a avea o țară unită și liberă. Dar acum suntem mai robiți de meschinării, de poziții sociale, de ambiții, parvenire decât să facem țara să prospere. Și nici măcar nu avem timp să fim serioși și statorinici în opțiunile noastre. Avem nevoie ca toți politicienii să se autoanalizeze! Să vorbească public în mod serios, fără zâmbete forțate sau cinice, fără viclenie, fără ascunzișuri! Nu mai avem nevoie
DESPRE VEGHEREA SAU NEVEGHEREA NOASTRĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379810_a_381139]
-
știe cum) nu risipiți pe salarii și impozite. Dragi draci din tărâmul vulturilor luați exemplu de la noi. Mai dați dracului toți bătrânii voștri care nu țin nici măcar să aibă ultimul cuvânt. Vă civilizăm cu drag cum să folosiți Obșor-urile ca să prosperați ca noi. Priviți ce perlă am făcut din Herculane, o stațiune balneară folosită și de Traian. Am înlăturat tot ce a fost făcut de vechii bogătași, palate care au fost valorificate până si de dictatorii comuniști. Dar pentru ei și
PĂMÂNTUL VULTURULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381938_a_383267]
-
a fost făcut de vechii bogătași, palate care au fost valorificate până si de dictatorii comuniști. Dar pentru ei și al lor. Nu este demn ca „nația” să aibă parte de ele. Dacă plătiți bine vă vom învăța cum să prosperi cu adevărat. Referință Bibliografică: Pământul vulturului / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1927, Anul VI, 10 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PĂMÂNTUL VULTURULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381938_a_383267]
-
ochiul : căsuțe făcute din cărămizi de lut cu paie, acoperite cu împletituri de papură. Printre acele căsuțe multe și sărăcăcioase, se vedeau slabe garduri din împletituri de stuf. Rareori, în acele ocoale din jurul caselor, apărea câte o vită nu prea prosperă, câteodată vreo doua-trei oi, sau vreo capră. Păsări nu erau prin curte, dar erau destule prin Deltă, trebuiau doar vânate. Mult mai mare animație era pe terenul de pășunat de la marginea satului, de lângă desișul de maquis. Acolo, pe imașul de
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
vite, ori, cel mai adesea, jucându-se. Dincolo de aceste coclauri de pășune, se vedeau întinderi nu prea mari cu parcele de culturi de grâu, orz, ceapă și zarzavat. Deși mici, loturile de pământ erau îngrijite, frumos împrejmuite, chiar dacă nu prea prospere. Și mai pitoresc era când te apropiai de câte o căsuță simplă a locuitorilor din acel sat, care erau evrei, supuși în țara Egiptului. Ce atrăgea cel mai ades privirea era viața de familie din curtea gospodăriilor. Casele bieților oameni
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
industrii au fost stabilite în ultimii 2 ani. Internetul a devenit principalul mod de a comunica și de a încheia contracte. În anul 2004, publicitatea on-line a ajuns la nivelul de 8,4 miliarde dolari.” ( „Reclama pe Internet - o afacere prospera”, 27 Aprilie 2005). Adevărat, această industrie are darul de a introduce și a dezvolta civilizația acolo unde încă nu se putea vorbi prea mult despre valențele sale. Iar câștigul, la nivel global, este uriaș, în sens pozitiv. Desigur, este vorba
REVISTE – IMPACT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380225_a_381554]
-
cei doi soți să închirieze un spațiu mai mare undeva, în centrul orașului, amenajară în stil original noul restaurant și din două mese se făcură douăsprezece. Totodată, angajară două chelnerițe. Dar lucrurile nu se opriră aici. Clienții se înmulțeau, afacerea prospera și ei abia mai făceau față. Și uite-așa mai deschiseră încă două restaurante mari și frumoase. Li se duse vestea până departe, și într-o zi se treziră la ușă cu un domn elegant, ce coborî dintr-o trăsură
PORTARUL de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381094_a_382423]
-
forțat pe marii cămătari și bancheri să declare profiturile lor, ori alte și alte măsuri, imperiul ar fi căzut, sau ar fi ajuns o ruină. După moartea divinului Augustus m-am străduit să echilibrez situația financiară a imperiului care aparent prosperase. Era însă doar o aparență. Dezastrul era inevitabil iar răscoalele și conflictele interne băteau la ușă. De aceea m-am străduit ca măsurile pe care urma să le iau să fie cât mai juste. Iar tu Nerva mi-ai fost
AL SAPTELEA FRAGMENT (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380852_a_382181]
-
De când gonirăm marele coșmar Nu-mi recunosc nici țară, nici poporul. Trecutul moare, plânge viitorul Și cei ce ne conduc nu au habar. Se murdărește cântecul stelar: Prea mulți români își iau din țară zborul, Se subțiază-al țării avatar, Prosperă doar coruptul și-impostorul. La cinci bogați, o mie de săraci, La trei palate, pâlcuri de cocioabe; Prin sate, doar bătrâni și-un pumn de boabe. Zac fabrici ruginițe printre maci, Iar prin orașe, vicii, vânzoleala Și viermi umani, râvnind
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de TUDOR OPRIŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374448_a_375777]
-
care oricât de multă muncă pun o fac firesc. Mai sunt și lașii ,care nu încep nimic măreț căci nu îndrăznesc. Mă încânta acei oameni talentați ce din darul lor ne oferă. Recunoscuți sau nu în timpul vieții, ei material nu prosperă. Dar în tot ceea ce creează , ei pun acel sublim numit har. Și toată osteneala și dăruirea lor nu rămâne în zadar. Mai sunt și perfectionistii , cei ce nu fac ceva așa ca să îl termine. Mai sunt acei artiști modești ce
DICHIS de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373577_a_374906]
-
repede independent acoperind toate datoriile bancare. La ce să-și mai bată capul cu administrarea întregului sat? Pe de altă parte știa că inovațiile introduse în sat constituie o sursă ilicită de îmbogățire pentru ori ce om necinstit. Dovadă că prospera avere medicului în creștere exponențială. Care o fi fost în fapt aportul lui în însănătoșirea oamenilor prin regenerare celulară? Așadar, vrând nevrând bea Grigore agheasmă. A îndeplinit toate formele de obținere a candidaturii. De semnături nu ducea lipsă. Candida ca
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
la cot cu semeni în mizerie din propria lor vină. Acești cârcotași veșnic nemulțumiți sunt carnea de tun cu care unele partide, în special PSR își duc la îndeplinire aspirațiile proprii de mărire, putere și avuție. Nu prin ei poți prospera ci prin muncă și gospodărire chibzuită. Crezi că o găleată primită odată la 4 ani, fie ea chiar plină de țuică, merită viața amară pe care o duci? Este în puterea ta să devii gospodarul satului schimbându-ți prieteni care
A DUBLA, DUBLARE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371920_a_373249]
-
au fost generată sărăcia la sate și orașe. În aproape jumătate din țară preoții priveau altfel relația cu Dumnezeu propovăduind „Ajută-te singur ca să te ajute și Dumnezeu” omul, respectând postul în folosul sănătății sale, muncea zi de zi și prospera fiind ajutat de Domnul căruia avea, seară deseară, ocazia să-i mulțumească pentru ajutorul căpătat. Oamenii se ajutau singuri alături de toți membrii familiei, inclusiv copii care-și duceau la îndeplinire cu conștiinciozitate munca familială care le revenea. Totodată ajuta vecinul
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
negustor” era mai zilele trecute o meserie ca și aceea de croitor sau cizmar. Atelierul sau magazinul era încropite cu un mic efort financiar, eventual cu ajutorul familiei, iar apoi prin munca efectuată în el fructifica. Unele ateliere, sau magazine, au prosperat creând locuri de muncă salariată, Deși valoarea însumată a mijloacelor de producție și a acelora de circulație reprezintă dese ori sume foarte mari, în special în industrie, stăpânul lor nu este un „om bogat” în accepțiunea generală al cuvântului. În
OM BOGAT, OM SĂRAC de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372043_a_373372]
-
îndoială că va fi mai bine în țara noastră, însă eu cred cu tărie că dacă vom știi să ne asociem și să solidarizăm în lucruri bune și constructive, se vor găsi idei și soluții bune pentru ca țara nostră să prospere și cei plecați în străinătate să se întoarcă la familiile lor. Dar și pentru acest lucru trebuie să avem credința și să se “lase omul nelegiuit de calea lui” și să se întoarcă spre Dumnezeu și valorile unei societăți umane
ATITUDINI ÎN FAŢA UNUI ÎNCEPUT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372799_a_374128]
-
pune stavila gândului să nu zboare și la frații noștri români. Știm cu toții că și în România sunt multi oameni de această valoare pe care o admirăm la canadieni, dar stau în umbră. Cu prilejul Anului Nou, dorim Canadei să prospere, să păstreze și să-și înflorească aceste valori, iar României să își poată pune în valoare oamenii și faptele frumoase și Dumnezeu să ne înzestreze cu puterea de a înlocui relele așa cum se întrezărește acum că o rază de lumină
UN GÂND PENTRU CANADA ŞI ROMÂNIA DE ANUL NOU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372837_a_374166]
-
de eschimoși s-au dovedit a fi mari amatoare de trăscău și nici mămăliga cu brânză nu le displăcea. Unii dintre ei, devenind ușor alcoolici, au învățat chiar denumirile originale ale produselor, iar sătenii din satul bunicilor lui Titișor au prosperat și ei, exportul (mă rog, contrabanda, dar nu este cazul să fim scrupuloși) de țuică fiind, așa cum se spune acum, un brand. Se avea în vedere chiar un plan de înfrățire a mai multor sate producătoare de țuică cu unele
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
volumele altor scriitori și mai multe referințe despre scrierile mele. Astfel, îmi iau rămas bun de la acest an cu mulțumire pentru că a fost rodnic. Mi-am mai dorit anul trecut că cele două țări de suflet, România și Canada să prospere și oamenii să-și găsească împlinirea rostului lor pe acest pământ. În România nu au mai fost tulburările din anul anterior, dar s-au simțit destul de dureros urmările pentru cei aflați la limita existenței și totuși speranța nu i-a
GÂNDURI LA CUMPĂNA ANILOR 2011-2012 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371162_a_372491]
-
s-a ținit mai bine, ținând cont de criză care a cuprins lumea întreagă și care, oricum a ciupit ceva din traiul nostru de până acum. Pentru anul ce urmeaza doresc să fie bine în lume, Canada și România să prospere, iar mie să-mi dea puterea și priceperea de a croi haine gândurilor și trăirilor mele ca să le scot în lume sub formă de scrieri. Doresc tuturor oamenilor din lume prosperitate, sănătate și împinirea dorințelor de bine, la care adaug
GÂNDURI LA CUMPĂNA ANILOR 2011-2012 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371162_a_372491]