369 matches
-
mine, spătare Vulture!... Nu mai departe decât alaltăieri, n-ai fi cutezat să-ți ridici glasul mai sus de unde-ți stătea capul. — Alte vremuri, alte glasuri, mărite Doamne! spuse spătarul. Degeaba înălțam eu glasul, dacă mneata nu plecai urechea. Urla prostimea afară și mneata n-o auzeai, dondăneai pe latinește. — De ce urlau, spătare? - se tângui cel gras. Le-am făcut școli, le-am adus tiparniță, le-am dat teatru. — Le-ai dat teatru să-l păzească pe dinafară, că nu intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu stați în picioare! - și le arătă trei cadâne care țineau trei perini. Nu facem prea bine, luminăția-ta - reluă spătarul Vulture, așezându-se cu băgare de seamă. Dar ce-ați pățit? V-au călcat leșii, cazacii? S-a sculat prostimea? — Ba nu, luminăția-ta, mai rău. Am fost maziliți. Nu se poate! - se indignă viziriul. De cine? — De luminăția-ta - zise timid Barzovie-Vodă. — De mine?! - făcu viziriul. E peste putință! — Ba uite că se poate - zise Vulture. — Dragii mei, voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se tânguie Barzovie-Vodă. Să-mi saie ochii din cap, cum vă văz și cum mă mai vedeți, de-am făcut ceva! Peșcheș am dat, balgi-bașlâc am dat, cu leahu nu m-am încuscrit, la moscal prietini n-am avut, pielea prostimii nu o am luat, monastiri n-am rădicat, ci numai o pustie de teatru; cu pâra n-am umblat, hotarele le-am păstrat, se pot vedea și astăzi, pământul l-am însămânțat, l-am arat, l-am adus la sapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Vodă, întovărășit de tânăra și sprințara sa Doamnă, ieșea pe ușă, papagalul se desprinse lin de pe umărul stăpânului său și zbură înapoi, așezându-se în jilțul proaspăt părăsit de domnitor. Câteva clipe fu liniște. Se auzeau doar strigătele slabe ale prostimii de-afară, ce venea zilnic, pe la orele 5, să ceară capul lui Ximachi și fiindcă nu-i răspundea nimeni, pleca derutată pe la casele ei. Primul care sparse tăcerea fu papagalul. — Ce-i de făcut? - întrebă el gânditor. — Nu știu - murmură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mici nobili scăpătați, cavaleri fără portofoliu, curtezane aspirante și alții. N-aveau petrecerile acestea strălucirea celor dintâi, dar se remarcau totuși printr-o bună aprovizionare și o nesilită veselie scutită de canoane aristocratice. Urmau balurile breslașilor și, în fine, balurile prostimii, gorzoviglie, adică „chefuri” sau „băute”. Spre deosebire de celelalte, balurile prostimii, din cauza unei surde și permanente înfruntări cu clerul, se desfășurau și lunea și vinerea. Vom trece peste plimbările pe chei, aceleași aici ca pretutindeni, și vom pomeni de o distracție specifică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
alții. N-aveau petrecerile acestea strălucirea celor dintâi, dar se remarcau totuși printr-o bună aprovizionare și o nesilită veselie scutită de canoane aristocratice. Urmau balurile breslașilor și, în fine, balurile prostimii, gorzoviglie, adică „chefuri” sau „băute”. Spre deosebire de celelalte, balurile prostimii, din cauza unei surde și permanente înfruntări cu clerul, se desfășurau și lunea și vinerea. Vom trece peste plimbările pe chei, aceleași aici ca pretutindeni, și vom pomeni de o distracție specifică Veneției: privitul în larg. în fiecare după-amiază senină, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în 1621. Din Dealul Negru aș scoate vreo 100 de saci, din care 75 am trimite hanului tătărăsc, să stea liniștit o vreme până terminăm noi treaba, 20 i-am împărți boierilor, să nu cârtească, iar 5 i-am azvârli prostimii, să strige pentru noul domn. — Și turcilor? întrebă Barzovie-Vodă. — Mai am Dealul Măgurii, de unde ies pe puțin 200 de saci, barabule una și una, cât un cap de copilaș. Pe astea le trimitem peșcheș la Poartă. — Da’ Sima-Vodă nu știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vreme ridică mândru-i cap și spuse. — Bine, primesc. Boierii răsuflară întru mulți ani Măria-Ta ușurați. Episodul 198 INTRAREA îN IEȘI Alaiul domnesc al lui Barzovie-Vodă pătrunse în Ieși în duminica Floriilor, dimineața. Era o zi cu soare și prostime, cu mic cu mare, cu grec, cu turc, se bulucise pe ulițe, să vază noul Domn. în frunte, cuprins de-o firească emoție, mergea Barzovie, călare pe un admirabil armăsar pag, făcut lui cadou de vel-postelnicui Gherman ca Vodă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se spargă draculi’ o dată gheața, să se dea drumul la manele și „ceafă cu cartofi pai“. Pericolul generalizării este mare. Refuz să cred că sunt toți așa cum îi vedem noi, dar teamă îmi este că acesta este modelul dominant. Restul, prostimea, caracuda are tendința de a-i imita, de a fi și ei în aceeași situație. Cu un dram de noroc istoric (a se vedea intrarea în UE) vom fi o națiune de maneliști închiși în bunkere tapetate cu gresie ieftină
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
simțesc că ogeacu ie râie coaptă. Pă bune vă rog pă matale să nu luați năzărirea dă veritabilă, don Isidro. Cum te văd și cum mă vezi, am coteț particular, și momental Îl Împart cu Simón Fainberg, mai pă vorba prostimii Năsosu, da care ie mai mereu pă la Casa lu Catihetu. Ie ca rândunica, azi la Merlo, mâine-n Berazategui, da iera În debara când mandea am picat acu două veri, și glagorea Îmi șoptește că nu să mai dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pântecele unei corăbii daneze, mâncând și bând doar o salbă de roți din brânză de Olanda; la Cape Town s-a alăturat preaonorabilei bresle a gunoierilor și nu și-a precupețit ajutorul dat grevei din Săptămâna Puturos-Duhnitoare; un an mai târziu, prostimea din Montevideo se bătea pe străzi și la răspântii pe frugalele azime de mălai cu care făcea negoț un tânăr Încliftat În straie exotice; tânărul hrănitor era chiar Tai An. După o luptă cruntă Împotriva indiferenței de care dădeau dovadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de care dăduse dovadă Fang She, afectuosul Nemirovsky se năpustise În casa din strada Deán Funes, cu puțin Înainte de venirea diafanei aurore. Bine zice Cartea Etichetei: dacă În miezul verii fierbinți onorabila ta concubină cade la așternut cu oameni de prostime și fier rău, nu tu vei fi tatăl fiului tău; iar de sâcâi palatele prietenilor la ore necuvenite, un surâs tainic va Înflori luminos pe chipul portarilor. Nemirovsky a simțit pe propria sa piele palma pe care i-a dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o defecțiune, noi nu putem face acest lucru. Doar știi că Serviciul nostru n-a greșit niciodată și de aceea pentru el nici nu există iertarea greșelilor. Cei mari, cînd greșesc, nu sînt iertați, ci li se ia capul. Doar prostimea este iertată." Leonard Bîlbîie era complet năucit. Mai ales cînd se gîndea că totul izvora nu din raportul său, ci din felul în care l-a redactat. "Vreau să te avertizez că nu e o treabă ușoară. În primul rînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
niciodată capota, ca să împingă vreo bujie sau ca să verifice bobina de inducție: cu un simplu apel pe mobil, mecanicul sosește la fața locului, își suflecă mânecile și rezolvă rapid problema. Dacă i s-a înfundat chiuveta, nu cumpără, ca noi, prostimea, o sticlă cu gel de la magazinul din colț, ci, ați ghicit, îi telefonează instalatorului. Bineînțeles, serviciile sunt ireproșabile: vă spun din proprie experiență că din momentul în care ai raportat o defecțiune la conducta de gaz și până la venirea specialistului
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a adaptat la realitățile românești cartea lui Dositei Obradovici Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase (Buda, 1802, p. 37). „Din vremile cele dedemult s-au obicinuit românii cu descântece și vrăji - nota Țichindeal -, și până în zioa de astăzi le țin (însă prostimea), așa cât, când se nasc, vrăjesc, când se botează, vrăjesc, când se însoară sau mărită, vrăjesc, când intră în beserică, când stă în beserică și când iasă din beserică tot vrăjesc, la serbători mari vrăjesc, când se betejesc, când mor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și de asemenea de o nuanță de bronz. Dar dacă erau trupuri de New York În viață trecând pe lângă el la fel cum fuseseră odată unele moarte grămezi deasupra lui, dacă exista această mulțime plimbându-se, săltând, târându-se, făcând giumbușlucuri (prostimea de Broadway căreia Îi aparținea) - dacă existau astea, exista și destul pentru a hrăni fiecare gură: produse de brutărie, carne crudă, carne afumată, pești sângerânzi, pești afumați, porc și pui la grătar, mere ca muniția, grenade-portocale antifoame. În șanțuri, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
mișcărilor, convingerea transmisă de această mulțime părea să fie că realitatea e un lucru teribil și că adevărul suprem despre omenire e copleșitor și zdrobitor. Acestă concluzie vulgară și mișelnică, respinsă din tot sufletul de Sammler, reprezenta convenția locală implicită, prostimea Însăși, metafizică, trăind această interpretare a realității și această vedere asupra adevărului. Sammler nu putea să jure că aceasta era exact așa, Însă Broadway-ul intersectat cu 96th Street Îi dădea un asemenea sentiment al lucrurilor. Viața, când era așa, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
este percepția relației politician-cetățean drept una de tipul nobil-iobag. Nu se rezumă la un singur partid politic. Principalul ei exponent este, desigur, Partidul Social-Democrat, dar acțiunile Partidul Național Liberal din ultimul an sunt tipice stângii feudale, care încearcă să atragă „prostimea“ prin măsuri populiste: mărirea pensiilor, sporirea alocațiilor pentru copii, mărirea salariului minim, cu riscul de a spori galopant inflația și a îngreuna și mai mult traiul micilor întreprinzători - ceea ce s-a și îmtâmplat. În esență, stânga feudală își are sorgintea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
să zăbovești la vinuri, dacă niște tineri aparent alcoolizați nu și-ar vorbi tare și nesărat, pe deasupra capului tău frământat de gânduri demiseci. E preferabilă, fără îndoială, ipostaza foștilor activiști și securiști, care aveau magazinele lor, cu circuit închis, lăsând prostimea proletarizată să se calce în picioare, la magazinele de Stat. E de invidiat situația unor miliardari de astăzi, care își rezolvă aceste trebușoare fie prin raiduri personale în capitale occidentale, fie prin delegare de responsabilități. Între fosta „echitate socialistă“ și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
unei vieți de noapte în care imaginea omului iubit îți sărută toată amărăciunea orbilor somnambuli cu gusturile lor de defăimare, așezate-n geamurile sparte ale speranțelor... Vindecă-i Doamne, cu toată slăbiciunea lor de clovni ce fac piruietele Zilnice de prostimi. Insolubritatea întâmplărilor în lăcomia gâlgâietoare a drogurilor ce le dă altă înfățișare ca un tifos al desființări de naturalețea chipurilor nevinovate... Vindecă-i Doamne... II Fă-i să fie frumoși și întregi în ochii mei, ca o rugă în peluzele
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
zile mi se petrec cuvinte Și mi-e tristă durerea de soare, Mi-e chipul albit de sensuri jignite Pe un pământ sfințit cu lacrimi amare. Și n-am să pot să vă spun cum exist Printre monștri anihilați în prostime. Voi ați venit prin materii de vieți Să-mi lăsați în schimb un vis de iubire. Se petrec clipe de ploi sângerânde Peste umărul meu planetar. Mi-e foame, mi-e sete și-n dorul de tine M aș transforma
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
de carne îmbrăcați în veșminte Traversând în grabă o stradă în vid. Și uite-așa eu nu mai sunt, Am plecat în altă veșnicie Și am rămas la sfatul cel sfânt Blestemând peste veacuri o nefastă urgie, Și uite-așa prostimea se va ferici Căci au scăpat de un ideal al dreptății; Vor trece viața lor, iar eu voi putrezi Pentru liniștea ideală din jurul cetății. Pe pământul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, Cei ce fac rău o să piară prin geruri
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
plămădit organizația mazililor și răzeșilor din Țara de Sus a Moldovei, numită Bucovina, ce a apărat drepturile, obiceiurile, tradițiile, credința și limba strămoșească în acest ținut supus unor îndelungate strădanii de germanizare și slavizare. Aiștia suntem noi, iar voi sunteți prostimea, măi mămăligarilor! Aiasta s-o știți de la mine, măi bășcălioșilor! Și să nu mai râdeți că eu muncesc! Că să-ți lucrezi pământul nu-i rușine! Rușinos este să furi, măi ciomăgarilor! Și păcat... Da 'coane! Da'amu-i către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
ponegresc!... chibzuia Mazilu când a rămas de unul singur în crucea drumului de la Jitărie. Și cum să o las cu șapte guri în casă și cu alte două pe drum?... că-i pântecoasă rău de data asta... De unde să știe prostimea că omu' mai bea și de scârbă, nu numai de bucurie... Cine să le spună că Mărioara lui îi cam ticăloasă, că mulge vaca de șapte ori pe zi, când flămânzesc copiii, că cei mititei umblă unși cu mizerii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
veșnice ale Iadului! Hai să fim serioși! Numai un om cu mintea Îngustă mai poate crede asemenea tîmpenii. E clar că nu toți putem fi bogați și ca să poată fi În continuare unii bogați și alții nu, e bine ca prostimea să știe că cei săraci și credincioși vor fi fericiți pe lumea cealaltă, În Rai! Iar cei bogați se mulțumesc cu Raiul de pe pămînt și nu prea le pasă de Iadul În care vor ajunge! Pentru că ei știu că nu
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]