616 matches
-
McNeely, C.A, și colab., 2002, pp.138-146). Jason, L.A., și Rhodes, J.E. (1998, pp. 395-401) dezvoltă modelul stresului social care aduce în atenție că: atunci când se întocmesc planurile de intervenție, trebuie puși în balanță factorii de risc precum și cei protectiv atât pentru individ, cât și pentru comunitate. Factorii de risc includ stresul, normalizarea și experiențele legate de consumul de substanțe iar factorii protectivi sunt atașamentul, abilitățile și resursele. Spooner, C., Hall, W., și Lynskey, M. (2001) găsesc că acest model
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
atenție că: atunci când se întocmesc planurile de intervenție, trebuie puși în balanță factorii de risc precum și cei protectiv atât pentru individ, cât și pentru comunitate. Factorii de risc includ stresul, normalizarea și experiențele legate de consumul de substanțe iar factorii protectivi sunt atașamentul, abilitățile și resursele. Spooner, C., Hall, W., și Lynskey, M. (2001) găsesc că acest model are limite în sensul că factorii identificați nu sunt strict asociați cu factorii de risc și de protecție. Programul Organizației Mondiale referitor la
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
acest model incluzând efectele substanțelor, răspunsul indivizilor la consumul de substanțe precum și variabile legate de mediul social și cultural. Acest model permite o mai bună înțelegere a vulnerabilității la comportamentele de risc prin analiza factorilor de risc și a factorilor protectivi. Modelul include următoarele componente care influențează vulnerabilitatea: * stresul: evenimente majore în viață, probleme de zi cu zi, transformări specifice etapei adolescenței; * normalizarea consumului de substanțe: aplicarea legii, accesibilitatea, prețul, reclama, sponsorizarea și promovarea, prezentarea în mass-media, rolul culturii; * atașamentul: atașamentul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care include: factori biologici și genetici, factori de mediu, personalitatea și comportamentul. Factorii de risc includ: istoricul familiei legat de consumul de substanțe, sărăcia, modele de comportament deviant, accesul scăzut la resurse de viață și slaba implicare a școlii. Factorii protectivi includ: un nivel crescut de inteligență, prestigiul școlii, modele de comportament adecvat, și implicarea în organizații religioase. Interrelaționarea acestor factori influențează stilul de viață al adolescenților în toate componentele sale: probleme comportamentale, probleme legate de implicarea în viața școlară, probleme
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pot duce la eșec școlar și ulterior la dificultăți în găsirea unui loc de muncă (Spooner, Hall, și Lynskey, 2001). Jessor și colab.(1998) aduc în atenție, prin teoria problemelor de comportament că, recunoașterea factorilor de risc și a factorilor protectivi trebuie să aibă în vedere interacțiunea dintre indivizi și mediul în care aceștia trăiesc. Teoria se bazează pe interacțiunea dintre trei variabile psihosociale: sistemul de personalitate (valori, credințe personale, expectanțe, atitudini și orientarea către sine și către societate), percepția despre
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
comportamente ilicite precum consumul de substanțe cât și comportamente convenționale precum implicarea în activități religioase. Legăturile dintre aceste variabile vor determina tipul de comportament ce va fi adoptat de către adolescenți. Bernard (1991) propune un model care se axează pe factorii protectivi și care ajută tânărul să dezvolte "reziliența" în a rezista tentației de a consuma substanțe. Reziliența este capacitatea de a pune în balanță factorii de risc și factorii protectivi. Schimbarea balanței este determinată de frecvența, durata și de intensitatea factorilor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
adolescenți. Bernard (1991) propune un model care se axează pe factorii protectivi și care ajută tânărul să dezvolte "reziliența" în a rezista tentației de a consuma substanțe. Reziliența este capacitatea de a pune în balanță factorii de risc și factorii protectivi. Schimbarea balanței este determinată de frecvența, durata și de intensitatea factorilor (fie de risc fie protectivi), dar și de stadiul de dezvoltare a individului în care acești factori apar și se manifestă (Shane, D. A., 1999). Autorul identifică patru mari arii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
să dezvolte "reziliența" în a rezista tentației de a consuma substanțe. Reziliența este capacitatea de a pune în balanță factorii de risc și factorii protectivi. Schimbarea balanței este determinată de frecvența, durata și de intensitatea factorilor (fie de risc fie protectivi), dar și de stadiul de dezvoltare a individului în care acești factori apar și se manifestă (Shane, D. A., 1999). Autorul identifică patru mari arii în care factorii protectivi operează: individul, familia, școala și comunitatea. Caracteristicile individuale care țin tânărul departe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
determinată de frecvența, durata și de intensitatea factorilor (fie de risc fie protectivi), dar și de stadiul de dezvoltare a individului în care acești factori apar și se manifestă (Shane, D. A., 1999). Autorul identifică patru mari arii în care factorii protectivi operează: individul, familia, școala și comunitatea. Caracteristicile individuale care țin tânărul departe de acțiunile deviante sunt: competențele sociale, abilitățile în rezolvarea problemelor, autonomia și fixarea scopurilor. Factorii protectivi la nivel de familie, școală, comunitate includ: grija, suportul, așteptările și încurajarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
manifestă (Shane, D. A., 1999). Autorul identifică patru mari arii în care factorii protectivi operează: individul, familia, școala și comunitatea. Caracteristicile individuale care țin tânărul departe de acțiunile deviante sunt: competențele sociale, abilitățile în rezolvarea problemelor, autonomia și fixarea scopurilor. Factorii protectivi la nivel de familie, școală, comunitate includ: grija, suportul, așteptările și încurajarea participării tinerilor). Analiza cercetărilor Organizației Mondiale a Sănătății(2001) a identificat ca factori de risc: conflictele în familie și existența grupului de prieteni în care este permis și
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
grija, suportul, așteptările și încurajarea participării tinerilor). Analiza cercetărilor Organizației Mondiale a Sănătății(2001) a identificat ca factori de risc: conflictele în familie și existența grupului de prieteni în care este permis și încurajat consumul de substanțe, iar ca factori protectivi: relații pozitive cu familia, părinți care transmit norme și valori, un climat școlar pozitiv și prezența credințelor spirituale. Atât factorii de risc, cât și cei protectivi sunt întâlniți la următoarele niveluri: * la nivel individual, experiențele de viață au un rol
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de prieteni în care este permis și încurajat consumul de substanțe, iar ca factori protectivi: relații pozitive cu familia, părinți care transmit norme și valori, un climat școlar pozitiv și prezența credințelor spirituale. Atât factorii de risc, cât și cei protectivi sunt întâlniți la următoarele niveluri: * la nivel individual, experiențele de viață au un rol mai important în dezvoltarea comportamentelor adictive decât factorii genetici. Determinante sunt suportul și grija din partea familiei, calitatea relațiilor cu școala, abilitățile și competențele sociale, precum controlul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
autostimei și încrederii în sine ale copiilor, calități foarte importante în capacitatea de a rezista la oferta de drog. (OMS, 2001). Programele de intervenție ar trebui astfel proiectate încât să reducă efectele comportamentelor de risc și să mărească efectele comportamentelor protective. Analiza literaturii de specialitate (tabel 7) aduce în atenție factorii de risc și factorii de prevenție atunci când se proiectează modaltățile de intervenție pe niveluri specifice de acțiune. Tabel 7: Factori de risc și factori protectivi în proiectarea modalităților de intervenție
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
și să mărească efectele comportamentelor protective. Analiza literaturii de specialitate (tabel 7) aduce în atenție factorii de risc și factorii de prevenție atunci când se proiectează modaltățile de intervenție pe niveluri specifice de acțiune. Tabel 7: Factori de risc și factori protectivi în proiectarea modalităților de intervenție Nivel Factori de risc Factori protectivi Individual/ grup de prieteni Asocierea cu prieteni/colegi care sunt implicați în comportamente deviante, consum de substanțe (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Jessor și colab., 1995; NIDA, 1997; Marsh
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
7) aduce în atenție factorii de risc și factorii de prevenție atunci când se proiectează modaltățile de intervenție pe niveluri specifice de acțiune. Tabel 7: Factori de risc și factori protectivi în proiectarea modalităților de intervenție Nivel Factori de risc Factori protectivi Individual/ grup de prieteni Asocierea cu prieteni/colegi care sunt implicați în comportamente deviante, consum de substanțe (Hawkins, Catalano și Miller, 1992; Jessor și colab., 1995; NIDA, 1997; Marsh, 1996; Lane și colab., 2001) Atitudini favorabile consumului de substanțe, cunoștințe
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
consum, diferite metode de tratament sunt indicate. Adecvarea metodei de tratament la necesitățile individului este esențială pentru reușita programului de reintegrare socială. În lucrul cu tinerii, consumatori de substanțe, accentul trebuie pus pe reducerea factorilor de risc și întărirea factorilor protectivi, cât mai curând posibil, așa încât aceștia să nu ajungă într-un stadiu, al consumului, în care intervenția să fie dificil de realizat. 4.3.1. Modalități de intervenție în funcție de stadiul consumului Plecând de la teoria schimbării, Swadi, H.(2000, pp. 201-210
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
efectivă între familie și personalul din instituțiile de suport este esențială pentru reintegrarea tinerilor. În funcție de stadiul consumului, putem recomanda următorul model de intervenție care va viza atât tipul de tratament și instituțiile ce ar pute fi implicate cât și factorii protectivi existenți la nivel individual, familial, de școală/comunitate. Figura 11: Corelația între instituții, tipul de intervenție recomandat în funcție de stadiul consumului și factorii protectivi Stadiul de consum Tipul de intervenție recomandat Instituții implicate Factori protectivi Tatonarea Prevenire Școala Furnizori de servicii
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
care va viza atât tipul de tratament și instituțiile ce ar pute fi implicate cât și factorii protectivi existenți la nivel individual, familial, de școală/comunitate. Figura 11: Corelația între instituții, tipul de intervenție recomandat în funcție de stadiul consumului și factorii protectivi Stadiul de consum Tipul de intervenție recomandat Instituții implicate Factori protectivi Tatonarea Prevenire Școala Furnizori de servicii din comunitate Inițierea Prevenire Campanii de sensibilizare Școala Furnizori de servicii din comunitate Experimentarea Prevenirea timpurie și campanii de conștientizare Evaluare Consiliere (de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pute fi implicate cât și factorii protectivi existenți la nivel individual, familial, de școală/comunitate. Figura 11: Corelația între instituții, tipul de intervenție recomandat în funcție de stadiul consumului și factorii protectivi Stadiul de consum Tipul de intervenție recomandat Instituții implicate Factori protectivi Tatonarea Prevenire Școala Furnizori de servicii din comunitate Inițierea Prevenire Campanii de sensibilizare Școala Furnizori de servicii din comunitate Experimentarea Prevenirea timpurie și campanii de conștientizare Evaluare Consiliere (de scurtă durată) Școala Furnizori de servicii din comunitate Clinici care oferă
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
programe și să fie instruiți în acest sens. * Conținutul materialelor educative folosite în programe: materialele folosite trebuie să fie selectate funcție de relevanța lor punându-se accent pe riscurile asupra sănătății pe care consumul de substanțe îl implică precum și pe factorii protectivi, găsirea de alternative pro-normative la comportamentul deviant. * Demonstrarea oportunităților și a relevanței programelor: programele de intervenție trebuie să răspundă nevoilor comunității, să aibă adresabilitate, să vină în întâmpinarea problemelor tinerilor, să demonstreze răul pe care comportamentul deviant-consumul de substanțe îl
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
relaxare Abilități de creștere a încrederii în sine, de asumare a responsabilităților, a controlului, de a face diferențe și de a determina schimbarea Participanții pot observa și exersa modalități prin care: Cresc încrederea/stima în/de sine Dezvoltă atitudini auto- protective ce includ valori și credințe puternic îndreptate împotriva consumului de substanțe Stabilesc scopuri pentru o viață liberă de substanțe și își aduc aportul în comunitate pentru dezvoltarea acestiu stil de viață autoevaluează și se auto- monitorizează în demersurile pentru atingerea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de risc. Figura 37: Disponibilitatea față de consum (chestionar aplicat elevilor) 27,6% dintre liceeni au precizat că, dacă ar putea, ar încerca un drog. Observăm disponibilitatea de consum în procent mare. Pentru preîntâmpinarea acestui fapt trebuie identificați și optimizați factorii protectivi. Dintre elevii chestionați 27,8% ar consuma marijuana; 22,7% hașiș; 17,0% ecstasy și 12,5% cocaină. Figura 38: Consumul de substanțe în mediul familial (chestionar administrat elevilor) Majoritatea profesorilor consideră că una dintre cauzele consumului, de substanțe, o
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
abilităților parentale, o mai bună conlucrare părinte-profesor, precum și un control mai atent al copiilor ar putea să fie o modalitate de rezolvare a problemelor legate de consumul de droguri. În același timp, elevii chestionați identifică familia ca pe un factor protectiv și reclamă lipsa relaționării părinte-copil. Majoritatea elevilor intervievați nu au recunoscut consumul (fie de droguri legale, fie de droguri ilegale) față de părinți și nici nu intenționează să facă acest lucru și acest fapt nu se datorează repercursiunilor ce ar putea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
aceste programe de tip one-size-fits-all programele de prevenire de tip individual bazate pe competențele individuale și-au dovedit eficacitatea în reducerea comportamentelor de risc. * Studiile efectuate relevă faptul că promovarea de măsuri, campanii, activități care să aibă în centru factorii protective (biologici, psihologici, sociali), în special când grupul țintă îl reprezintă tinerii, oferă o alternativă viabilă pentru promovarea și menținerea unui stil de viață fără consum de substanțe. * Tinerii care au o legătură strânsă și pozitivă cu școala sunt mai puțin
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
școlare bune și un mediu școlar pozitiv sunt mai puțin predispuși în a dezvolta comportamente deviante. Studiul factorilor și proceselor care cresc riscul de consum, sau protejează împotriva acestuia, a identificat o serie de arii majore de intervenție de tip protectiv: relatiile intrafamiliale, relațiile din cadrul grupului de egali, mediul școlar, relațiile din cadrul comunității. Fiecare dintre aceste arii de interes poate constitui cadrul unei activități de prevenire a consumului de drog, prin creșterea abilităților sociale și a competențelor personale, conștientizarea asupra pericolelor
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]