923 matches
-
cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; La Șiștov în 1791 s- a cerut neutralitatea și independența Principatelor sub protectoratul Austriei și Rusiei; protectoratul rusesc asupra Principatelor s- a instaurat în 1834. 12) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
BAC c) CAB d) ACB Testul nr. 16 Spațiul românesc între diplomație și conflict 1) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu, dar nu are autonomie completă: a) protectorat b) suveranitate c) suzeranitate d) autonomie 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Domnitor al Moldovei care a deschis un conflict cu Polonia pentru Pocuția a fost: a) Petru Aron b) Alexandru cel Bun c) Ion Vodă
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
A. C. Cuza b) Horia Sima c) Corneliu Zelea Codreanu d) Virgil Madgearu 9) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Prin Tratatul de la Adrianopol din 1829 statutul juridic internațional al Principatelor era: a) autonomie sub suzeranitate otomană b) protectorat rusesc c) autonomie sub suzeranitate otomană și protectorat rusesc d) autonomie sub suzeranitate otomană și regim de garanție colectivă al marilor puteri 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Prim- ministru al României în oct. 1912 era
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Codreanu d) Virgil Madgearu 9) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Prin Tratatul de la Adrianopol din 1829 statutul juridic internațional al Principatelor era: a) autonomie sub suzeranitate otomană b) protectorat rusesc c) autonomie sub suzeranitate otomană și protectorat rusesc d) autonomie sub suzeranitate otomană și regim de garanție colectivă al marilor puteri 10) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Prim- ministru al României în oct. 1912 era: a) I. I. C. Brătianu b) Ion Ghica c
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
moneda de schimb pentru învingători. Deosebit de activ în regiune, Imperiul rus a promovat o politică abilă, reușind prin campanii militare victorioase să-și îngenuncheze adversarul și să-și consolideze poziția în Principatele Române, instituind, prin pacea de la Kuciuk Kainardji ( 1774), protectoratul de facto asupra acestora, iar ulterior a obținut recunoașterea, din partea marilor puteri europene, a statutului de jure, în urma tratatului de la Adrianopol, din anul 1829. Atitudinea Rusiei, care se erija în protectoare a creștinilor ortodocși din partea europeană a Turciei, a devenit
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
simplă figură de stil, dacă nu o reverență făcută gazdelor Conferinței. De fapt, el ne atrage atenția că, dacă vrem să gândim asupra provenienței artei în Grecia, noi nu o putem face decât rămânând la termenii gândirii eline. Așezarea sub protectoratul zeiței Atena devine în primul rând un scrupul de metodă. Numai apelul la un zeu grec, la o întruchipare a spiritului obiectiv al lumii aceleia, ne poate garanta accesul la misterul nașterii artei în Grecia. Nu ca istorici de artă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
zeița conciliului, polymetis, „sfătuitoarea în împrejurări diverse“, cum o numește Homer? Dar Heidegger nu solicită asistența Atenei într-o manieră simbolică sau nediferențiată, gândindu-se, așa cum facem adesea, că e bine, pentru reușita unei acțiuni, să ne așezăm sub un protectorat divin. Natura de sfătuitoare a zeiței este direct implicată în problema provenienței artei. Ceea ce înseamnă că între sfat și artă există o legătură intimă. Într adevăr. Faptul de a sfătui presupune o cunoaștere, o cunoaștere prealabilă, un avans în cunoaștere
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de reformă inspirată de programele revoluționare. Planul lucrării urmărește prezentarea evenimentelor începând cu etapa premergătoare mișcării din Moldova din martie 848 și sfârșind cu momentul instalării pe tron a lui Grigore Alexandru Ghica. In capitolul I, analiza pornește de la instaurarea protectoratului rusesc în Principate, punctându-se momentele întăririi autorității Curții de la Petersburg pe teritoiile românești. Sunt evidențiate modalitățile prin care puterea protectoare l-a sprijinit pe domnul Mihail Sturdza în aplicarea unor măsuri aspre de cenzură, în ciuda ecourilor nefaste pe care
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
formulate de către boierii moldoveni în numeroase memorii. în capitolul al II-lea, sunt prezentate evenimentele din martie 848 din Moldova, evidențiindu-se măsurile pe care Rusia le-a adoptat, pentru a pune capăt mișcării revoluționare de aici. Abuzurile pe care protectoratul țarist le-a comis, prin intervenția armată, au stârnit comentarii și proteste în Occident și au sporit nemulțumirea moldovenilor, care își vedeau din nou grav încălcat dreptul la autonomie . Măsurile adoptate de către Rusia în Moldova, după înăbușirea mișcărilor care au
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
norme obștești, adică pe legi” . Punându-se la adăpostul „sistemului constituțional” conferit de Regulamentele Organice, Rusia avea posibilitatea de a interveni în mod legal în Principate, asigurându-și rolul de arbitru. In fond, Regulamentul Organic reprezenta „o veritabilă chartă a protectoratului proconsular ” al Rusiei. Prin Convenția ruso-turcă, semnată la Petersburg, la 7/29 ianuarie 834, Poarta recunoștea Regulamentul Organic. Se prevedea ca primii domni ai Principatelor să fie numiți de către cele două puteri semnatare ale Convenției. în consecință, pe data de
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
în care, la Iași, în Copou, se ridica „monumentul cu lei”, în cinstea Regulamentului Organic. Acest monument a fost desenat de Gh. Asachi și construit de N. Sungurov. Moldova și Țara Românească erau două Principate autonome, sub suzeranitate otomană și protectorat țarist. Ambele tindeau spre unitate și independență națională, dar aceste aspirații veneau în contradicție cu politica de dominație a imperiilor vecine. înainte de a analiza evenimentele din Moldova premergătoare Revoluției de la 848, facem o precizare importantă. în istoriografie, revoluția pașoptistă apare
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Nemulțumirile porneau de la faptul că domnul trebuia să aplice o lege care adâncea antagonismele și tensiunile sociale. Toate acțiunile sale trebuiau supuse aprobării și controlului puterii protectoare, fără sprijinul căreia nu putea menține tronul . Mihail Sturdza „a oscilat între Scylla protectoratului intransigent și Chariba interesului național”- . Replica lui Mihail Sturdza la acțiunea boierilor din 835 a fost foarte dură și s-a extins asupra tuturor marilor boieri nemulțumiți că Regulamentul le-a răpit privilegiile. în rapoartele adresate reprezentanților curții protectoare, domnul
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Circulau o mulțime de scrieri care chemau națiunea română „să scuture jugul străin și să-și câștige libertatea și independența” . Despre ele relatează Th. Tumansky, într-o scrisoare trimisă lui Nesselrode: „Ziarul redactat în Transilvania [...], care cuprinde articole fulgerătoare împotriva protectoratului rus, circula atât în oraș [în Iași - n. ns. , R. R.], cât și în întreaga țară, în ciuda recomandărilor făcute de Consulat prințului de a supraveghea difuzarea sa” . Mihail Sturdza învinuia „Agenția austriacă, care nu vrea să se alinieze măsurilor guvernului
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Principate. Și chiar dacă consulatul austriac s-ar fi supus „măsurilor guvernului”, existau și alte ..metode contrabandiste” ca ziarul să intre în țară. Articolele „Gazetei de Transilvania” agitau și mai mult spiritele și propagau o atmosferă periculoasă pentru țară și pentru protectoratul rusesc. în articolul Țara Românească și Moldavia, foaia brașoveană dădea asigurări că era tot timpul preocupată de situația celor două Țări Române, oferind știri ori de câte ori „ceva merita publicare'’, în ciuda cenzurii aspre 6'.Redactorii din Brașov făceau un apel către cititorii
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de Transilvania” infirma zvonul cum că oști țariste ar fi călcat chiar pe pământul Moldovei . Se considera că „moldomuntenii”, dacă erau uniți, puteau ține piept oricărei intervenții externe. Evenimentele din Principate erau văzute de transilvăneni prin prisma luptei pentru înlăturarea protectoratului țarist. „Gazeta de Transilvania” a susținut dreptul celor două Țări Române de a-și decide singure soarta, apelând la argumente de ordin istoric, care să sublinieze poziția Principatelor în raporturile lor cu puterile suzerană și protectoare6J. Pe data de 22
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
administrături”. „Gazeta de Transilvania” exprima mirarea: „Auzi acolo, Principatele să nu cuteze a cugeta la o emancipație politică! Să nu cuteze nici atunci, dacă Poarta s-ar învoi la aceasta?” în continuare, foaia brașoveană făcea un scurt istoric al instituirii protectoratului rusesc, precizând că rolul său e numai acela „de a protege”. Ziarele din Principate nu puteau lua atitudine împotriva declarației lui Nesselrode, datorită cenzurii aspre. Cu toate acestea, ”Gazeta de Transilvania” îi îndemna pe moldoveni și pe munteni să iasă
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
îndemna pe moldoveni și pe munteni să iasă din expectativă, având în vedere că ideile vehiculate de reprezentantul Rusiei erau atât de periculoase pentru existența politică a Principatelor. Un alt articol foarte important publicat de gazeta transilvăneană s-a intitulat Protectoratul rusesc în Moldavo-România, în care condamna cenzura instituită în cele două Principate, datorită presiunii consulilor ruși. Articolul condamna interdicția circulației în Moldova și Țara Românească a foii brașovene. Redactorul „Gazetei de Transilvania” critica și disprețuia „toate acele prigoniri” și exprima
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
se văd „bărbăția, vitejia și iubirea de patrie”. Regenerarea unui popor se produce cu adevărat atunci când „vine din chiar sânul său, prin ai săi, iar nu din mână străină, fie aceea oricare, pururi egoistică, interesată, subjugătoare” . Este clară referirea la protectoratul rusesc. Sunt evidențiate „urmările mângâioase” pe care le-a avut mișcarea lui Tudor pentru Principate: „Domnia străină încetă; Poarta, mai vârtos după ce s-a văzut înșelată de atâtea ori în fanarioți, se văzu mișcată în a da principi pământeni în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de „Conjurația confederativă”. Această mișcare a fost considerată o continuare a acțiunii cărvunărești. Conjurația „s-a sistisit din toate stările: adică boieri, neguțitori, trepte, lăcuitori...”. în luptă intrau și boierii pentru „binele patriei”, împotriva politicii lui Mihail Sturdza și împotriva protectoratului rusesc. Astfel, o cauză a nemulțumirilor era „ocârmuirea locală, cari pentru lacome și particulare interese, nebăgând în samă noul Așezământ și pravilele, au îmbrățoșat sistemă tirană, din care se naște: nedreptatea, vroința în parte, împilarea și nesiguranția în tot feliul
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
înaintării memoriilor boierilor din anii 835 și 836, membrii Conjuarției hotărau ca, prin apelul la arme, „să statornicim puterea Regulamentului înalt hărăzit, izgonind toate abuzurile și catachrisurile”. Mișcarea avea în vedere în programul său autonomia internă, menținerea suzeranității Porții, desființarea protectoratului rusesc și instituirea unui regim de garanție colectivă, destituirea domnului și înlocuirea sa cu un principe ereditar străin, realizarea unei confederații, în care să intre Moldova, Țara Românească și Serbia. în plus, se urmăreau reglementarea sistemului de acordare a rangurilor
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Europa Occidentală să se producă și în statele din imperiul Otoman aflate sub protecția sa . Domnii români trebuiau anunțați de faptul că, „oricare ar fi rezultatul agitației revoluționare, împăratul este decis să nu tolereze accesul anarhiei în statele aflate sub protectoratul său”, mai ales în Principate, „a căror protecție am hotărât să o practicăm într-o manieră eficientă”^. Domnii din Țările Române primeau ordinul de a supraveghea „cu o dublă vigilență" toate izbucnirile revoluționare, animate de „principiul reconstrucției naționale, exprimat în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
în mod contrar, i-a determinat pe cetățeni să afirme că protecția Rusiei „nu are legături cu țara, ci cu prințul”. Așadar, prin abdicarea lui Mihail Sturdza, puterea protectoare și-ar fi salvat imaginea. Rusia nu putea să renunțe la protectorat, sub motivul că s-ar crea o stare de haos. Domnul nu ar rezista nici șase luni, boierii detronându- și apoi „bătându-se pentru putere”. Țăranii s-ar ridica împotriva boierilor, iar marile puteri ar profita de situație. în Moldova
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
compatrioții săi, îi dorește o carieră onorabil, care să-l ție la adăpost de resentimentele și represaliile la care s- ar expune dacă s-ar afla în țară. între timp, în Moldova sporeau nemulțumirile îndreptate împotriva domnului, dar și împotriva protectoratului țarist. Acest fapt l-a determinat pe Nesselrode să analizeze în ce măsură „protectoratul Principatelor reprezenta pentru Rusia o povară sau un avantaj”. El considera că intervenția armatei ruse în Principate în cursul anului 848 a presupus sacrificii și cheltuieli noi pentru
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
adăpost de resentimentele și represaliile la care s- ar expune dacă s-ar afla în țară. între timp, în Moldova sporeau nemulțumirile îndreptate împotriva domnului, dar și împotriva protectoratului țarist. Acest fapt l-a determinat pe Nesselrode să analizeze în ce măsură „protectoratul Principatelor reprezenta pentru Rusia o povară sau un avantaj”. El considera că intervenția armatei ruse în Principate în cursul anului 848 a presupus sacrificii și cheltuieli noi pentru Imperiu. în plus, s-au iscat din această pricină discuții cu Poarta
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
intențiilor Rusiei în soluționarea chestiunii Principatelor, creând dificultăți cauzate de „o falsă filantropie și de sugestii străine”35. Era o referire clară la presiunile exercitate de către Anglia și Franța asupra Porții, în ceea ce privește situația din Țările Române. Nesselrode recunoștea faptul că protectoratul era o povară pentru Rusia, dar nu se putea elibera de această greutate, „fără să compromită interese grave”, fără să renunțe la influența pe care o are asupra destinului Europei răsăritene. în plus, Rusia ar fi renunțat și la o
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]