677 matches
-
a unei națiuni și a unei culturi la o anume formulă a vieții religioase duce, inevitabil, la o desprindere de acea religie. Există posibilitatea de a încerca să se refacă învățătura religioasă respectivă, asemenea protestanților, prin revenirea la origini 7. Protestantismul nu a făcut decât să ignore faptul că învățătura lui Hristos nu este ceea ce stă scris în Sf. Scripturi, ci Evanghelia așa cum este prezentată de Ecclesia, adică de Sf. Părinți și de Sinoadele ecumenice. Este vorba despre Evanghelia trăită și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Apusului și fiindcă e mai umană, mai duioasă, are ceva de livadă... Prin transcendentalismul său, Ortodoxia ne contrazice salutar, prin umanitatea sa discretă, colorată și adâncă, blândă, ea ne afirmă, ne completează mângâietor; astfel, ea e pentru noi ceea ce e protestantismul pentru germani. Tot așa, catolicismul e ideal pentru francezi, fiindcă le contrazice individualismul și fiindcă le afirmă raționalismul. Înclin să cred că orice valoare mare e mare pentru cineva - popor sau individ - fiindcă e pentru el totodată și necesar, o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
gândirii colective neschimbate? Ieșirea din medievalitate este mai spectaculoasă în occident, în "scenografie" și în formele discursive, deși imaginarul își păstrează în mare parte vechile structuri. Istoria lui devine mai dinamică pe măsură ce se apropie de pragul modernității, prin Renașterea italiană, protestantism și Contra-Reformă. Mișcări opuse ca sens, paradoxal similare ca semnificație: toate clamează dreptul la afirmarea deplină a individualității și la relația directă a credinciosului cu divinitatea. Artistul catolic plasează figura sacră în scenografia orașului și în proximitatea contemporanilor săi, cărora
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
proximitatea contemporanilor săi, cărora le împrumută chipurile pentru a reprezenta identitatea unor personaje biblice; iconoclasmul vehement al Reformei refuză imaginea religioasă ca intermediar, înlătură intercesiunea și afirmă dreptul și capacitatea credinciosului de a comunica direct cu divinitatea. Nici Renașterea, nici protestantismul nu contestă principiul divin, ci afirmă, în prezența, respectiv în absența imaginii acestuia, aceeași nevoie fundamentală a omului, aceea de a-și clădi liber propria credință. Secolul XVI, după cum amintește Alain Besançon, continuă dilemele și dezbaterile din antichitate și din
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Besançon, continuă dilemele și dezbaterile din antichitate și din evul mediu creștin în jurul imaginii. Credința guvernează oricum gândirea colectivă, indiferent dacă e bogat exprimată vizual sau rămâne doar la nivelul unei trăiri interiorizate și austere în practica religioasă (cum e protestantismul). Paradoxurile imaginarului european țin de faptul că până și iconoclasmul se afirmă tot prin raportare la problema imaginii. Am preferat să numesc acest capitol − care, deși ultimul în economia generală a cărții, nu închide subiectul asupra lui însuși -camera oglinzilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cutumelor, a credințelor și a diferenței; curiositas reprezintă dorința de a cuprinde totalitatea, până la enciclopedism, la sincretismul culturilor, al disciplinelor aflate în căutarea unui adevăr absolut; humanitas denumește viziunea antropologică afirmată chiar în detrimentul celei teologice (situare rediscutată mai apoi de protestantism), centrarea universului asupra condiției umane și asupra demnității; harmonia semnifică orice formă care se definește prin jocul echilibrat al proporțiilor sale: matematica și armoniile muzicale sunt cele care ajută în noua înțelegere și măsurare a lumii (în cazul exemplar al
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tinde fanatic noul erou - devine modalitatea prin care individul este chemat să se înscrie în comunitate. Principiul reintegrării este fundamental pentru mișcarea de idei suprapusă perioadei baroce. Împotriva diversității armonioase a renașterii, barocul susține un destin colectiv unitar (replică dată protestantismului). Orice formă de pluralism este văzută ca o degradare − un argument anti-reformat, dar și anti-renascentist, de aceea este preferată ca regim politic monarhia absolutistă; gândirea definește în primul rând "persoana" (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 76
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
câteva mișcări maoiste de gherilă sunt în continuare active: Sentero Luminoso, în Peru, și PC din Filipine. KARL MARX șI FRIEDRICH ENGELS Karl Marx s-a născut în 1818 la Trier, în Renania, în familia unui funcționar evreu convertit la protestantism și profesând idei apropiate de Iluminism. După studii de drept și filosofie și o viață studențească destul de agitată - are o fire rebelă și bătăioasă -, Marx aderă la teoriile lui Hegel și-și susține teza de doctorat. Dar, nereușind să obțină
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
importante în epoca modernă. Importanța pe care o au în politica internațională conducerea charismatică și răspunsul la ea, manifestat prin atracția exercitată asupra celor guvernați, este revelată într-o scrisoare pe care John Durie, prezbiterian scoțian și militant pentru unitatea protestantismului, i-a adresat-o ambasadorului britanic Thomas Roe, explicând declinul puterii lui Gustav Adolph al Suediei, care lupta atunci pentru cauza Reformei în Germania: Sporirea autorității sale este baza loialității pe care o trezește; iar dragostea este sursa autorității sale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu pot altera universalitatea umană, iar varietatea limbilor ține de o logică subiacentă de același tip. Începând cu sfârșitul secolului al XVII-lea Însă, mai mulți factori provoacă modificarea treptată a mentalităților. În plan religios, În țările care au adoptat protestantismul, dogmatismul a cedat În fața unui pluralism impus de multiplicitatea și coexistența Bisericilor, nici una dintre acestea neavând mijloacele de a se impune În fața celorlalte. Lumea catolică propovăduiește Încă unitatea absolută a credințelor, În vreme ce În Anglia sau În Olanda se instalează spiritul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Statele Unite a existat o inițiativă evanghelică de realizare a unei asociații a istoricilor creștini. Aceasta s-a materializat în Conferința pentru Credință și Istorie, a cărei primă întrunire a avut loc în 1967 (Greenville, IL), sub genericul "Moștenirea istorică a protestantismului american". Cu această ocazie, istoricul Charles Miller definea triada de calități pe care trebuie să le întrunească un istoric creștin: o credință profundă în Hristos, o înțelegere a naturii omului, timpului și universului, împreună cu o stăpânire a meșteșugului și artei
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
mai autonomi decât catolicii, fiind mai vulnerabili în fața forțelor modernizării și secularizării. Catolicismul pune accent pe comunitatea credincioșilor și pe coeziunea grupului format în cadrul bisericii, protejându-i mai bine pe cei afiliați Bisericii. Pe de altă parte, conform lui Berger, protestantismul "dezvrăjește lumea", elimină sacrul din viața cotidiană, rupând legătura dintre lumea sacră, transcendentă și cea profană, cotidiană. În acest context, realitatea devine deschisă investigației cu mijloace raționale, științifice, miracolul nemaiputând să fie conceput. Prin comparație cu Europa de Vest, predominant Catolică și
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Biserica Catolică, precum și structura ierarhică și diferențele adânci dintre grupul de credincioși și lumea exterioară au făcut ca această denominație să reziste mai bine represiunii comuniste și să își păstreze membrii în măsură mai mare decât alte biserici. Dincolo de vulnerabilitatea Protestantismului în fața forțelor modernizării, despre care am amintit anterior, Bisericile Protestante din țările foste comuniste au suferit din cauză lipsei suportului exterior în fața represiunii. În timp ce Biserica Catolică Poloneză sau Lituaniană, găseau suport la Vatican, Biserica Protestantă din Germania de Est sau
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
au considerat Biserica Catolică un aliat al ocupanților austrieci (până la 1918) sau al naziștilor (Froese, 2005). Acest fapt a determinat o dată în plus îndepărtarea populației cehe față de biserică și religie. Pe de altă parte, în Germania de Est și Estonia, Protestantismul vulnerabil în fața modernizării a fost supus unei noi provocări, cea a persecuției din partea puterii politice și a suferit pierderi ce par a fi irecuperabile. La începutul anilor 90 cele trei țări se prezentau ca fiind cele mai secularizate societăți europene
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
interesați de religie dintre europeni, slovacii prezintă rate crescute de implicare religioasă, iar Biserica Catolică a fost mereu o instituție importantă pentru slovaci (Froese, 2005). De-a lungul istoriei Biserica Catolică a contribuit la construcția identității naționale slovace, construită în contrast cu protestantismul ocupanților de până la Primul Război Mondial, care erau maghiari, adepți ai Reformei. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, Biserica Catolică Slovacă a jucat un rol esențial în proclamarea primei Republici Slovace independente, al cărei Prim Ministru a fost un
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
are o contribuție importantă în cultura europeană, tocmai prin accentul pus pe trăirea în comun a credinței și prin comuniunea între credincioși și divinitate. Relațiile care se structurează între credincios și divinitate sunt net diferite în ortodoxie în comparație cu Catolicismul sau Protestantismul. În timp ce Ortodoxia pune accent pe trăire și mai ales pe trăirea în comun a credinței, Protestantismul rupe complet planul vieții cotidiene de cel al sacrului, dezvrăjind lumea. Trecând dincolo de aspectele care țin de rit sau de creația artistică asociată culturii
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
credinței și prin comuniunea între credincioși și divinitate. Relațiile care se structurează între credincios și divinitate sunt net diferite în ortodoxie în comparație cu Catolicismul sau Protestantismul. În timp ce Ortodoxia pune accent pe trăire și mai ales pe trăirea în comun a credinței, Protestantismul rupe complet planul vieții cotidiene de cel al sacrului, dezvrăjind lumea. Trecând dincolo de aspectele care țin de rit sau de creația artistică asociată culturii ortodoxe, ar trebui să vedem ce consecințe are ortodoxia asupra societății românești. În anii 90 s-
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
creația artistică asociată culturii ortodoxe, ar trebui să vedem ce consecințe are ortodoxia asupra societății românești. În anii 90 s-a vorbit mult și s-a dezbătut pe larg teza ciocnirii civilizațiilor (vezi Huntington, 1998), conform căreia Ortodoxia și catolicismul / protestantismul dau naștere la două culturi diferite. În timp ce cultura Occidentală, clădită pe fundamentele Catolicismului și Protestantismului au făcut casă bună cu democrația și capitalismul, Ortodoxia ține departe spațiile pe care le domină de cultura democratică și de economia liberă de piață
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
românești. În anii 90 s-a vorbit mult și s-a dezbătut pe larg teza ciocnirii civilizațiilor (vezi Huntington, 1998), conform căreia Ortodoxia și catolicismul / protestantismul dau naștere la două culturi diferite. În timp ce cultura Occidentală, clădită pe fundamentele Catolicismului și Protestantismului au făcut casă bună cu democrația și capitalismul, Ortodoxia ține departe spațiile pe care le domină de cultura democratică și de economia liberă de piață. Teoria a stârnit mari controverse, argumente fiind furnizate atât în favoarea cât și împotriva acesteia. Dincolo de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
relațiile dintre religie și tipul de relații economice, Weber arata că etica protestantă a favorizat dezvoltarea capitalismului, cultura protestantă constituind un teren propice apariției și progresului relațiilor economice de tip capitalist. În momentul elaborării teoriei, Weber punea față în față Protestantismul și Catolicismul, subliniind virtuțile novatoare a eticii impuse de religia Protestantă în comparație cu morala promovată de religia Catolică. Cu toate acestea nimic nu a oprit dezvoltarea relațiilor de tip capitalist și în țările predominant catolice. Deși nu se poate afirma că
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și la Leningrad, în timpul epocii comuniste. Religiozitatea poloneză limitată de către comuniști este considerată drept un element fundamental al identitații europene a națiunii și, în același timp, un fundament moral pentru modernizarea sa contemporană. Prin urmare, frontierele orientale ale catolicismului și protestantismului sunt percepute ca frontierele orientale ale "Europei autentice", care se definește în opoziție cu Rusia ortodoxă sau cu Uniunea Sovietică atee. Dacă acceptăm interpretarea stângii, mai multe elemente ale semnificației clivajului stânga-dreapta din perioada comunistă, așa cum am sugerat deja, ar
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
a fost Biserica națională pentru cehi. Anticatolicismul acesteia a fost considerat drept cauza principală a eșecului Bisericii Catolice cehe în ceea ce privește reprezentarea intereselor ei pe scena politică în timpul anilor 1990. C. Tradițiile religioase competitive Letonia și Estonia au fost dominate de protestantism, care însă a fost asociat cu dominația germană, astfel încât nu a devenit un simbol național puternic în timpul perioadei sovietice. De-a lungul istoriei, Biserica Luterană a fost percepută ca o Biserică germană, iar Biserica Ortodoxă, ca o Biserică Rusă. Cu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
aveau priză la țărani și muncitori, exploatând necunoașterea situației reale și greutățile financiare ale acestora. În Constanța și Brăila au atacat religia de stat printr-o propagandă dăunătoare cu ocazia schimbării calendarului, afirmând că asta înseamnă trecerea la catolicism și protestantism. La Tulcea însă, activitatea acestora era percepută fără a avea scopuri subversive. Alături de adventiști au fost semnalați baptiștii (50-60 membri în Constanța, str. Dumbrava Roșie nr. 23), calvini, în număr restrâns (Brăila și Tulcea), lipoveni (Tulcea și Brăila), molocani și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Răscoala de la Bobâlna. Semnat între cele trei națiuni dominante politic reprezentate de nobilii maghiari, orășenii sași și răzeșii secui, pactul a consfințit retrogadarea juridică a românilor la statutul de națiune "tolerată". Ulterior Reformei, spațiul transilvan a devenit un focar al protestantismului. Edictul de la Turda emis de către Dieta Transilvană în 1568 a proclamat libertatea de conștiință și toleranța religioasă, consacrând cele patru "religii recepte" (catolică, luterană, unitariană și calvină). Religia ortodoxă, a populației de etnie română, beneficia, la fel ca națiunea română
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
universale", centrală doctrinei protestante, potrivit căreia dreptul de a predica învățătura creștină nu este monopolul tagmei clericale, ci este prerogativa tuturor membrilor comunității religioase, a promovat individualismul raționalist pe care se sprijinea ideea națiunii în Anglia. În al treilea rând, protestantismul a promovat alfabetizarea în masă a populației, ca efect al concepției lutheriane "fiecare om propriul său preot" și a accentului pus pe citirea personală a Bibliei. Consecința acestei alfabetizări populare a fost dezvoltarea unui "simț al demnității umane și individuale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]