556 matches
-
comuniste și distrugând tot ceea ce reprezenta simbolic Puterea ceaușistă. La fel ca în 1977, dar mai ales ca în 1987, organele de represiune din decembrie 1989 vor acționa cu sălbăticie extremă, interogându-i brutal și maltratându-i cu sadism pe protestatarii timișoreni arestați între 16 și 18 decembrie și pe cei bucureșteni arestați în 21 decembrie după-amiaza sau în noaptea de 21 spre 22 decembrie (este vorba despre milițienii și securiștii care au torturat cu bestialitate în timpul anchetei). Este evident că
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
relativ mare. Valea Jiului a fost declarată zonă interzisă până la 1 ianuarie 1978. Supravegherea era dură și pentru a stopa orice scurgeri de informații în restul țării ori chiar contactul cu străinătatea. Totuși, chiar și în aceste condiții, 22 de mineri protestatari în numele a alți 800 au izbutit să trimită o scrisoare ziarului francez Libération, care a și publicat-o în 12 octombrie 1977. Mass-media din străinătate au stabilit o legătură psihologică internă între „mișcarea Goma”, declanșată în primăvara anului 1977 (Paul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
apoi erau amenințați cu reeducarea, în sensul că protestatarii vor fi trimiși în Valea Jiului pentru a fi „cumințiți”, asemenea minerilor care se revoltaseră cu zece ani mai devreme. Cel care îi amenința astfel pe muncitorii de la IABv știa că minerii protestatari de odinioară fuseseră chemați în instanță și deportați, iar cei care rămăseseră fuseseră reeducați ideologic ori supravegheați intens de agenții Securității. În ciuda acestor amenințări, muncitorii brașoveni își continuă protestul colectiv, pentru că oricum nu mai au ce pierde, considerându-se muritori
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
gol, ci a organizat celebrele ședințe de înfierare, în cel mai tipic stil stalinist al anilor ’50. În cadrul ședințelor de partid inițiate încă din 15 noiembrie și care vor fi reluate pe tot parcursul lunii, apoi și în decembrie, muncitorii protestatari sunt catalogați drept „huligani”, „derbedei”, „vandali”, „indivizi certați cu legea”, care au comis un „act banditesc”; ei ar reprezenta o „pată pentru colectiv” și o „rușine”, întrucât au manifestat un „huliganism barbar” și o „atitudine profund dușmănoasă”. Li se impută
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cea mai practicată. Unui anchetat bănuit că ar fi purtat steagul tricolor în timpul marșului (steagul având altă conotație decât cea comunistă și semnificând aici tocmai revolta împotriva comunismului) îi sunt schingiuite mâinile intenționat, întrucât acestea deveniseră organul „vinovat” al respectivului protestatar. Loviturile la cap erau gândite în mod specific. Un anchetat este lovit cu capul de birou, întrucât anchetatorii considerau că de acolo venea „răul”. Altuia i se smulge păr din cap cu un clește metalic (Arsene, 1997, vol. 2, p.
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
asupra deținuților politici de odinioară, precum și strategia reeducării. Ideea de reeducare fusese aplicată, de altfel, după „experimentul Pitești”, pe întregul popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme și de anvergură specifice. Așa încât unul din cuvintele-cheie ale recuperării ideologice a protestatarilor brașoveni care „trădaseră” clasa muncitoare a fost tocmai reeducarea. Documentele de la procesul muncitorilor indică limpede că inculpații „se pot reeduca sub supravegherea unor colective de muncă”, drept care, deși condamnați la închisoare, ei vor fi trimiși la „muncă corecțională”, scopul autorităților
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
cartea sa pledând pentru ideea că Iașul ar fi putut juca rolul Timișoarei, dacă Securitatea nu ar fi dejucat planurile protestatarilor din capitala Moldovei românești. Ipoteza lui Spiridon este de tipul „ce ar fi fost dacă”, autorul însuși numind mișcarea protestatară de la Iași o „revoluție ratată”. Istoria micii mișcări ieșene nu este, firește, lipsită de importanță ca demers teoretic anticeaușist și anticomunist, dar, având în vedere că până la urmă la Iași nu s-a întâmplat nimic, ea este doar un balon
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
s-ar fi ținut discursuri anticeaușiste și anticomuniste, cu scopul de a mobiliza mulțimea contra regimului. Conspiraționiștii au gândit un întreg lanț de demonstrații ulterioare ritualic momentului 14 decembrie 1989, anume 16 decembrie, 23 decembrie și 30 decembrie 1989. Acțiunea protestatară nu a mai avut însă loc, nici măcar pe 14 decembrie, întrucât forțele de securitate care controlau Piața Unirii au împiedicat orice fel de miting, iar conspiraționiștii au fost arestați și anchetați. Nu se pune chestinea de a fi negat curajul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
intenționat pe cazul Tökes, ca pe un punct de pornire, și pe etnia pastorului reformat, pe faptul că putea fi mediatizat în Ungaria. De altfel, consideră Loupan, arestarea pastorului a fost anunțată din timp, așa încât enoriașilor și mai apoi timișorenilor protestatari să li se inoculeze o stare de solidaritate, de revoltă și insurgență. În mod intenționat, agențiile de presă străine, occidentale, au început să transmită faptele abominabile ale regimului, la Timișoara, și cifre absurde ale numărului de victime, cifre neverificate, transmise
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Timișoara și din celelalte orașe (inclusiv Bucureștiul) acționând nu la comanda sa, ci probabil la ordinul unor înalți ofițeri din Armată sau chiar din Securitate (p. 17). Securitatea l-a dezinformat constant pe Ceaușescu asupra stării de spirit a populației protestatare. Cât despre primii morți de la Timișoara, aceștia ar fi fost produși intenționat, pentru a incita populația să-și radicalizeze protestul. Generalul Vasile Milea nu s-a sinucis, ci a fost ucis cu complicitatea Securității, astfel încât Victor Athanasie Stănculescu să preia
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
un plan dinainte stabilit, așa cum acuza grupul condus de Iliescu (p. 109). Era stabilit ca fostul dictator să fie executat, susține Rady, întrucât era un martor periculos al faptului că atât Armata, cât și Securitatea reprimaseră, până în 22 decembrie, mișcările protestatare din țară; prin urmare, cele două instituții erau strict interesate ca Nicolae Ceaușescu să dispară (p. 116). În cadrul presupusului puci, un rol ambiguu, dar esențial l-a avut Victor Athanasie Stănculescu, acesta fiind pe de o parte implicat în represiunea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în aer, ci direct în manifestanți, după cum indică nu doar albumul cu fotografii publicat în 1990, ci și morții și răniții proveniți din acțiunea respectivă. Pentru cazul capitalei, lucrarea Armata română în revoluția din decembrie 1989 susține că violențele împotriva protestatarilor bucureșteni din după-amiaza zilei de 21 decembrie și noaptea de 21 spre 22 decembrie nu s-au datorat Armatei, ci altor forțe de ordine care au acționat asupra manifestanților „prin foc executat pe ascuns dintre blocuri, de pe acoperișuri și de la
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Numeroase pepiniere de ONG nu fac decât să decredibilizeze procesele tradiționale de legiferare, încercând scurtcircuitarea politicului prin căpușarea deciziei executivului și contestarea isterică a conservatorismului juridic 1. Organizațiile nonguvernamentale evoluează astfel într-un comportament vindicativ de tip sindical, canalizând energiile protestatare către un utopic salt „înainte”. Acolo, ni se spune, marile nedreptăți care fac ca unii oameni să rămână totdeauna bărbați (iar nu femei), heterosexuali (iar nu homosexuali), monogami (iar nu poligami), se vor încheia cu un protocol ecologic. Natura va
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
condițiile dominației corporațiilor internaționale în procesul de globalizare. În același timp, globalizareaxe "„globalizare" mai înseamnă și transferul rapid de idei și politici, inclusiv posibilitatea unei presiuni internaționale a grupurilor marginale, cum se și întâmplă în prezent, mai ales cu grupurile protestatare antiglobalizare (vezi, de exemplu, Stegerxe "„Steger,Manfred", 2002). 2. Feminismul marxisttc " 2. Feminismul marxist" Pentru teoria socialistăxe "„socialism", conceptele centrale sunt cele de dreptatexe "„dreptate" și egalitatexe "„egalitate", pe când teoria marxistă accentuează asupra conceptului de revoluție proletară. Doar revoluția va
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
spre alte industrii dominate de bărbați, toate prin excelență falimentare. Rămâne ca explicație plauzibilă, după părerea mea, faptul că prin domeniu strategic guvernanții înțeleg domeniul în care lucrează categorii de a căror proteste se tem. Femeile nu au faima de protestatare de temut, nu fac mineriade, nu blochează drumuri, nu fac demonstrații de forță, și prin privatizare lucrează mai ales în producții și servicii desindicalizate. Sunt politic ale „nimănui” (vezi Miroiu, 2003 b). b) Politicile salariale Domeniile în care lucrează bărbații
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
ai războiului și revoluției cereau tot mai multe libertăți și drepturi politice."62 În China, în pofida cenzurii, știrile americane se infiltrează peste graniță către elita chineză prin intermediul internetului, al mass-media și al schimburilor la nivel educațional. În anul 1989, studenții protestatari au înălțat o replică a Statuii Libertății în Piața Tiananmen. O disidentă i-a mărturisit unui reporter că atunci când era obligată să-i asculte pe liderii locali ai Partidului Comunist tunând și fulgerând împotriva Americii, fredona în minte melodii ale
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
inlăuntrul ființei mele” mărturisește ea în Puterea fragilității. Însă rușinea de a nu fi liber a învins frica. Viziteaza Parisul si vede in jurul ei oameni liberi, fericiți care se bucurau neînfricați de libertatea lor. Modelul parizian îi catalizează acțiunile protestatare, Trimite scrisori la postul de radio “Europa Liberă” despre situația din Romănia, aduce studenților la universitatea unde lucra diferite cărți ale lui Goma pe care le analizează la seminar, trimite chiar scrisori lui Ceaușescu pentru a-i semnala abuzuri pe
Dialogul cu libertatea. De la Marele Inchizitor la fragilul dizident. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Carmen Hudim () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2304]
-
a denunța tot ce e represiune. Însă grandoarea cu care pune Marx în discuție Statul nu se compară cu felul meschin și resentimentar în care îl pune Foucault, ca o formă de captatio benevolentiae, aproape în pas cu o modă protestatară de tip studențesc și tiers état. Revin acum la problematica din Volonté de savoir, cea a sexualității. Las deoparte sensul mare din trecut al problemei erosului, la Platon, Augustin sau Pascal. Problema erosului ca eros sexual - de ce este astăzi atât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mănăstiri, târgoveața este străină de aceste preocupări, dar are și un avantaj, nu este subjugată nici unei ideologii, nimic nu o poate influența în mod decisiv. Nevasta din Bath ar fi un prim exemplu de femeie-reformată sau inițiatoare a unei mișcări protestatare, este o liber cugetătoare, independentă, dezinvoltă, neavând nimic din supunerea, gingașia și misterul femeilor adorate de cavaleri sau poeți, acele serafice creaturi, pe care le-am integrat în tipologia donnei angelicata. Uneori acest personaj feminin este privit chiar mai radical
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mănăstiri, târgoveața este străină de aceste preocupări, dar are și un avantaj, nu este subjugată nici unei ideologii, nimic nu o poate influența în mod decisiv. Nevasta din Bath ar fi un prim exemplu de femeie-reformată sau inițiatoare a unei mișcări protestatare, este o liber cugetătoare, independentă, dezinvoltă, neavând nimic din supunerea, gingașia și misterul femeilor adorate de cavaleri sau poeți, acele serafice creaturi, pe care le-am integrat în tipologia donnei angelicata. Uneori acest personaj feminin este privit chiar mai radical
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1918-1930, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003, p. 481). 218 Partidul Național Țărănesc își ținea, în mod demonstrativ, marile adunări politice în Alba Iulia. La 6 mai 1928, o astfel de adunare ar fi trebuit să se transforme într-o deplasare protestatară spre capitală, pentru a-i înlătura de la putere pe liberali (ceea ce amintea de marșul prin care fasciștii luaseră puterea în Italia). Pe moment, ofensiva țărăniștilor a fost blocată. Totuși, spre sfârșitul anului (noiembrie), Iuliu Maniu a ajuns prim-ministru. O
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
vor continua să se manifeste pe scena politică, în condiții de cvasi-legalitate. Dar, pentru a-și consolida poziția, monarhul va căuta să lichideze pentru totdeauna cele două partide, potrivnice lui. Liderii lor acționau în noile condiții mai mult prin gesturi protestatare decât printr-o luptă fermă împotriva regimului patronat de Carol. De altfel, propaganda regimului carlist, instaurat după 10 februarie 1938, era direcționată spre elogierea regelui, a cultului personalității lui. Apogeul în acest sens a fost atins în preajma și în timpul serbărilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
fie precum ramurile care răsar din același trunchi. Evidențiem două trăsături constitutive: acțiunea mișcării sindicale și rolul Internaționalei. Vom adăuga aici a treia: programul politic. 1. Acțiunea mișcării sindicale. Partidele muncitorești au luat naștere din mișcarea muncitorească, adică din mișcarea protestatară și de apărare a intereselor clasei muncitoare, care a apărut în secolul al XIX-lea o dată cu crearea sindicatelor și a cooperativelor. Această mișcare, plecînd de la bază, deci din întreprinderi, s-a organizat treptat-treptat pe plan național. Gradul de indiferență a
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
foarte oficioase, ca să nu spunem clandestine, în țările latine. Unele partide de dreapta sau de extremă-dreapta nu se mai bucură de favorurile patronatului și își extrag resursele în principal de la membrii lor, constituind o serie de cazuri aberante. III. Dreapta protestatară Această scurtă analizare a conservatorismului liberal ar rămîne incompletă dacă nu am aminti cîteva elemente exacerbate și extreme. Ele pot îmbrăca fie forme nostalgice și reacționare, fie forma revoltei "poujadiste", a sectoarelor amenințate de clasele de mijloc, fie, în sfîrșit
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
II. Paradigma celor patru clivaje ............................. III. Tipologia familiilor politice din Europa ........... IV. Concluzii .......................................................... Apărarea salariaților: partidele muncitorești .................................................................................. I. Trăsăturile comune .............................................. II. Tipologia partidelor muncitorești ....................... III. Partidele aliate .................................................. Apărarea capitaliștilor: partidele patrimoniale .... I. Trăsăturile comune .............................................. II. Tipologia partidelor patrimoniale ...................... III. Dreapta protestatară .......................................... Clivajul Biserică / Stat. Partidele clericale și anticlericale .............................................................. I. Democrația creștină ............................................ II. Partidele anticlericale ........................................ Clivajul centru / periferie. Partidele centraliste și stato-naționaliste ................................................. I. Trăsături distinctive ............................................ II. Partidele de centru din Europa .......................... III. Centralismele extreme ...................................... Apărătorii periferiilor: partidele autonomiste ..... I. Trăsături comune ................................................ II
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]