383 matches
-
capăt la altul, literatura americană a veacului al nouăsprezecelea. Doar vocile unor Mark Twain, Herman Melville și Walt Whitman corespund ideii de „inventare", de „întemeiere" despre care vorbesc Greil Marcus și Werner Sollors. Firește că aici nu e vorba de „protocronism", de ambiția de a descoperi, cu orice preț, întâietatea și originalitatea. E mai degrabă o exhortație cvasi-obligatorie atunci când pornești într-o aventură de asemenea proporții și atât de îndelungată (finalizarea proiectului a durat patru ani). Ceea ce nu înseamnă că ne
America literară (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6106_a_7431]
-
a fost contrazis - ceea ce l-a împins pe buza prăpastiei. Calvarul este deci drama unei profunde și fatale neînțelegeri. Nu e neapărat nevoie să fie conectată proiectiv la existențialismul camusian, printr-un fel de modernizare forțată sau prin inventarea unui protocronism inutil. Psihologia unei conștiințe morale sfâșiate are în ea germenele unei modernități implicite. Disperarea lui Remus Lunceanu e rodul otrăvit al unei alienări individuale într-o societate bolnavă, devastată de coșmarul războiului. Remus Lunceanu e predestinat să fie victima unei
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12854_a_14179]
-
Cosmin Ciotloș Prin remarcabilul ei debut - O istorie "glorioasă". Dosarul protocronismului românesc - Alexandra Tomiță dinamitează câteva mituri culturale majore și reinstaurează un altul, firav, poate cel mai puțin pernicios: acela al adevăratei surprize editoriale. Dacă despre monstruoasele exagerări pseudoștiințifice din deceniile opt și nouă și despre utopiile naționaliste ale lui Nicolae
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
fi acela, celebru deja, care-l așază pe Eminescu în nobila ascendență a lui Einstein), Alexandra Tomiță înlătură, asumat, perdelele artificiale ale inocenței de pe o mișcare maculată - ideologic - până în viscere. Dintr-o aparentă doctrină științifică naivă și plină de hibe, protocronismul se revelează brusc drept o certă comandă politică. A vedea în orice fenomen românesc un precursorat și a face din asta un argument temeinic e, de bună seamă, o mare copilărie. A institui, însă, un sistem de lectură fundamental tezist
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
bună seamă, o mare copilărie. A institui, însă, un sistem de lectură fundamental tezist, la recomandarea și cu girul deplin al dictaturii comuniste e - deontologic vorbind - incalificabil. Să ne aruncăm privirea peste unul din cele mai interesante și familiare capitole (Protocronismul în literatură: nu există scriitori mici). Cu siguranță, lectura în sens invers, reîmprospătarea prin lentilă contemporană a unor texte fanate, ludismul paralelelor în timp, afinitățile de structură sunt, laolaltă, procedee critice perfect oneste și chiar - inteligent aplicate - spectaculoase. De aici
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
de valorizare - locale. Printr-un calcul genetic și printr-o convenabilă găselniță partinică, grupul de la Europa Liberă, vertebrat de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, ajunge una din țintele predilecte ale neaoșiștilor. Mai nociv decât blamatul realism socialist al anilor '50, protocronismul lui Edgar Papu e și mai ușor asimilabil, și mai politizat, și mai tentant prin alura academică & naționalistă pe care o etalează. Epilogul Alexandrei Tomița e grăitor ca radiografie morală a corifeilor acestei metode de cercetare, fără a fi numaidecât
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
Papu (membru post mortem al Academiei Române), Corneliu Vadim Tudor (președintele Partidului România Mare), Artur Silvestri (președintele Patronatului Imobiliar Român), Mihai Ungheanu (senator PRM), Dan Zamfirescu (profesor universitar doctor). Prea puțini pentru a explica - altfel decât larg contextual - impactul și reverberațiile protocronismului. Cum ar fi, de pildă, faptul că, deși amatoristic în limbaj și adunând de-a valma nume disparate (dar majore), protocronismul a avut, de cele mai multe ori, parte de contestări excelent formulate științific. Sau acela, stupefiant, că - deși primitiv ca alonjă
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
senator PRM), Dan Zamfirescu (profesor universitar doctor). Prea puțini pentru a explica - altfel decât larg contextual - impactul și reverberațiile protocronismului. Cum ar fi, de pildă, faptul că, deși amatoristic în limbaj și adunând de-a valma nume disparate (dar majore), protocronismul a avut, de cele mai multe ori, parte de contestări excelent formulate științific. Sau acela, stupefiant, că - deși primitiv ca alonjă - acesta își asuma un rol de avangardă culturală, iar opozanții erau trimiși automat în categoria culpabilă a retrograzilor și reacționarilor. Pe
O carte glorioasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9001_a_10326]
-
concepției. În al treilea rînd, kominternismul e criticat de către dl Ungheanu nu în numele principiilor democratice și liberale, ci în numele șovinismului caracteristic extremei drepte ante- și postbelice. Dl Ungheanu este un naționalist, care, în anii '70, s-a numărat printre susținătorii protocronismului. D-sa nu s-a ilustrat ca adversar al lui Ceaușescu sau al comunismului, trăgînd pur și simplu spuza protocronică pe turta gîndirii sale naționaliste. Cu voie, desigur, de la poliția politică a vremii, plămădită din același aluat, și ea, naționalistă
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
cînd enunță prostia că Labiș i-a influențat pe poeții de după el într-o măsură nereușită nici de Rimbaud), de ce, în fine, E. Barbu nu e plagiatorul bine știut, ci cel mai nonconformist dintre scriitorii epocii. Toți aceștia au sprijinit protocronismul și, prin iluziile lui naționaliste, ceaușismul. Acestui fapt datorează ei simpatia autorului de măsluiri din Holocaust. Măsluitor care promitea cu totul altceva la debutul său. în volumul Campanii din 1970 este un studiu de sociologie literară, asemănător cu cele din
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
poeziei proletcultiste. Evident, în lucrarea de față, autorul abordează mai multe probleme, își sistematizează altfel materialul, se ocupă și de proză, lansează teoria "culoarelor", pe care scriitorii erau nevoiți să și le cîștige cu trudă, vorbește mai pe larg de protocronism, ca fenomen tipic de anormalitate a literaturii noastre, ca și de miturile care ne bîntuie imaginarul colectiv (acela al patriei primejduite, al străinului rău, al salvatorului etc.), și care au fost atît de bine speculate de propagandă. Autorul se ocupă
Literatura în totalitarism by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16426_a_17751]
-
Explicația că ar fi vorba de un rus cu ascendență galică n-a putut anula voioșia inițială, cu suport subînțeles într-o listă deja celebră: Lavoisier substituit prin Lomonosov, Volta prin Iablocikov, Edison prin Ladîghin, Marconi prin Popov... Rușii inventaseră protocronismul cu mult timp înaintea românilor, și doar meritul de a-i fi dat un nume le revine celor din urmă. n 1) Corect: "strîns". 2) Ștefan Cazimir, La căsuța cea de filme, în România literară, nr. 16, 23-29 apr. 2003
Rîsete în amfiteatru by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12408_a_13733]
-
nu mitul „grup de la Iași“, care în anii ’80 a căutat să facă o opoziție culturală structurată regimului comunist. A părăsit România în 1988, în momentul publicării în revista Agora de la New York a piesei sale de teatru Rămăieni, despre ravagiile protocronismului. A participat la filmul documentar Dezastrul roșu ÎBelgia, 1988), care denunța regimul lui Ceaușescu. Stabilit în Belgia, a colaborat, ca ziarist freelance, cu BBC și Europa Liberă, iar ulterior cu publicațiile grupului german WAZ. A trăit lungi perioade în Caucaz
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
exaltări păguboase" (225) Europenitatea deplină rămâne iluzia noastră stabilă. E. Negrici se uită și în grădina vecinului literar/literat bulgar și vede tot "poleire prin denaturare" (210). Fenomenul nu devine etnic, național, dar, în mod vădit, expresia unui statut insuficient. Protocronismul merge departe, înapoi, în istorie. Negrici nu putea trece peste exaltările, "fantasmele propagandei" comuniste, ridicol instrumentate prin protocronismul generalizat; dar fără aerul de glumă din echivoca expresie populară " Ca românul nu-i niciunul". El ironizează falnica tendință revendicativ-anexionistă. Poate că
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
literat bulgar și vede tot "poleire prin denaturare" (210). Fenomenul nu devine etnic, național, dar, în mod vădit, expresia unui statut insuficient. Protocronismul merge departe, înapoi, în istorie. Negrici nu putea trece peste exaltările, "fantasmele propagandei" comuniste, ridicol instrumentate prin protocronismul generalizat; dar fără aerul de glumă din echivoca expresie populară " Ca românul nu-i niciunul". El ironizează falnica tendință revendicativ-anexionistă. Poate că nu știe că Ovidiu este expus la începutul Bibliotecii de poezie a lui M. Sorescu. Să fie și
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
Istoria literaturii române apare concepută ca o "eternă" luptă dintre estetic și nonestetic (151). Mica și vlăguita literatură română, "însetată de pluralitate, de diversitate" (177), ajunge, cu adevărat, omogenă, dar în tradiționalismul ei (ideologic, așadar, nu estetic), de la dacism la protocronism (281). E. Lovinescu trăise iluzia că esteticul triumfase, literatura noastră comunica cu cea occidentală și căuta febril moduri de diferențiere. Persistă, însă, "starea de provizorat a literaturii române" (165). N. Cartojan, "vechistul" unei literaturi fragede și fragile, are, concede E.
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
și fragile, are, concede E. Negrici, onestitatea să observe imposibilitatea de a face o istorie literară beletristică (sintagma tautologică?) și chiar de a separa literarul de beletristic (231). Totuși, e anticipat de Iorga și Cartojan, întrucât după Iorga, el susținea protocronismul (234). Trecutul literar rămâne mereu "distorsionat" (263). La modul inteligent și sugestiv, ar spune L. Boia, astfel procedează G. Călinescu în istoria personală. În cea de la capătul perioadei proletcultiste (Istoria literaturii române, I, 1964), E. Negrici observă și sancționează "zbaterea
Lanțul slăbiciunilor literare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7846_a_9171]
-
dinaintea comunizării României: , Deci ce primim de la Rădulescu-Motru? Niște fragmente. Și acelea, amendate. De ce Ťvalorificămť atunci? a) Pentru a arăta că sîntem în continuitatea istorică. b) Pentru a arăta că și noi, românii, am avut faliții noștri (pardon, filosofii noștri) = protocronism. De fapt, nu acceptăm nimic integral. Din trecut, din cultura trecutului. Pe toți îi judecăm după clișee, după paturi ale lui Procust, în care nici unul nu încape. (Ehei, cu religia! Cum să accepți un cît de mic rol pozitiv al
Din literatura de sertar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11050_a_12375]
-
manuale școlare (alternative, desigur), dobîndind o nemeritată notorietate și, ceea ce e mai grav, dirijînd receptarea operei pe piste false: așa s-a întîmplat cu încercările de interpretare a lui Eminescu prin prisma teoriilor din fizica nucleară sau din matematicile superioare (protocronismul, bată-l vina!) și așa se întîmplă cu Bacovia care nu are deocamdată "fizicienii" lui, dar despre care toată lumea știe că este "simbolist", "decadent", "monocord", poetul toamnei, al tîrgului de provincie și al plumbului. Intrată în sfera de interese a
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
propriului popor. Ce stimă să ai pentru politicieni, când nume compromise pentru vecie de la Eugen Florescu, sinistrul apostol al celei mai demente forme de stalinism, la Mihai Ungheanu, specialist în teorii conspiraționiste și tartore al ultimei răbufniri a paranoiei naționale, protocronismul, la lingăii nerușinați Adrian Păunescu și Corneliu Vadim Tudor, ca să mă rezum doar la exemplarele din sfera culturii comuniste nu numai că au supraviețuit, dar trăiesc astăzi o glorie la care pe vremea când produceau texte gen „Partidul, Ceaușescu, România
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
naționalist în România, bazat de asemenea pe mistica originii daco-romane a poporului român și pe exaltarea calităților sale eroice. Propaganda în acest sens a fost intensă și a lăsat urme 232 adinei în conștiința abisală a populației. Curentul intelectual al "protocronismului" a servit ideologiei ceaușiste, susținând în mod de multe ori grandoman și ridicol primatul românesc în toate domeniile vieții științifice și culturale mondiale, de la presupusa descoperire a insulinei la presupusa inventare a ciberneticii de către diverși savanți români. Prizonieri în propria
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mai lesne aici." Ne întreabă apoi de București, de planurile cu care am venit aici și de cărțile pe care le-am adus cu noi. Pentru noi, Bucureștiul continuă să stea, de o lungă bucată de vreme, sub semnul ofensivei "protocronismului", simptom cultural al unui reînnoit complex de inferioritate care, atunci când capătă virulența unui moment ca acesta, sfârșește mai întotdeauna prin "refuzul Europei" și exaltarea valorilor estice și autohtone. Protocronismul mută lucrurile din antinomia, sterilă pentru gândire, a raportului universal-particular și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să stea, de o lungă bucată de vreme, sub semnul ofensivei "protocronismului", simptom cultural al unui reînnoit complex de inferioritate care, atunci când capătă virulența unui moment ca acesta, sfârșește mai întotdeauna prin "refuzul Europei" și exaltarea valorilor estice și autohtone. Protocronismul mută lucrurile din antinomia, sterilă pentru gândire, a raportului universal-particular și Occident-Orient, și ajunge la excese care scot cultura din condiția de minimă puritate de care spiritul are mereu nevoie pentru a se dezvolta nestingherit. Și aici se întîmplă ceva
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să văd o listă de termeni interziși de cenzură. Unul dintre ei, aflat pe primul loc, era „libertate”. Alții erau „haos” și „magie”. O altă intervenție a cenzurii a fost eliminarea criticilor mele expri- mate la adresa adepților „tracomaniei” și ai „protocronismului”, foarte activi în epocă. De asemenea, în mod arbitrar, au fost cenzurate în carte, prin excluderea din text și din note, numele unor autori citați de mine, exilați din țară sau considerați indezirabili de regimul ceaușist (Petre Alexandrescu, Monica Brătulescu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este vorba adesea de o implicare subiectivă a cercetătorului. În fond, nu ne putem aștepta la un nivel zero al subiectivității. Ea nu este negativă în sine, ci doar prin unele forme de manifestare (rea-credință, tezism, națio- nalism, traco manie, protocronism etc.). Cultura populară beneficiază de sufi ciente merite autentice, pentru a nu avea nevoie de „proteze”, fie ele și „de aur”. În fond, unul dintre principalii indicatori care atestă vigoarea, lipsa de complexe și maturitatea unei civilizații (în speță, cea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]