1,438 matches
-
din cauza deplasării ritonavirului de pe proteinele plasmatice de către medicamentele administrate concomitent . Ritonavir ca potențator farmacocinetic Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru inhibitorul de protează administrat concomitent conține informații importante despre interacțiunile medicamentoase atunci când ritonavirul se administrează ca potențator framacocinetic . Inhibitori ai pompei de protoni și antagoniști ai receptorilor H2 : inhibitorii pompei de protoni și antagoniștii receptorilor H2 ( de exemplu omeprazol sau ranitidină ) pot reduce concentrațiile plasmatice ale inhibitorilor de protează administrați concomitent . Pentru informații specifice în legătură cu efectul administrării concomitente cu medicamentele antiacide , a se
Ro_698 () [Corola-website/Science/291457_a_292786]
-
concomitent . Ritonavir ca potențator farmacocinetic Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru inhibitorul de protează administrat concomitent conține informații importante despre interacțiunile medicamentoase atunci când ritonavirul se administrează ca potențator framacocinetic . Inhibitori ai pompei de protoni și antagoniști ai receptorilor H2 : inhibitorii pompei de protoni și antagoniștii receptorilor H2 ( de exemplu omeprazol sau ranitidină ) pot reduce concentrațiile plasmatice ale inhibitorilor de protează administrați concomitent . Pentru informații specifice în legătură cu efectul administrării concomitente cu medicamentele antiacide , a se citi RCP- ul inhibitorilor de protează administrați concomitent . Conform
Ro_698 () [Corola-website/Science/291457_a_292786]
-
din cauza deplasării ritonavirului de pe proteinele plasmatice de către medicamentele administrate concomitent . Ritonavir ca potențator farmacocinetic Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru inhibitorul de protează administrat concomitent conține informații importante despre interacțiunile medicamenetoase atunci când ritonavirul se administrează ca potențator framacocinetic . Inhibitori ai pompei de protoni și antagoniști ai receptorilor H2 : inhibitorii pompei de protoni și antagoniștii receptorilor H2 ( de exemplu omeprazol sau ranitidină ) pot reduce concentrațiile plasmatice ale inhibitorilor de protează administrați concomitent . Pentru informații specifice în legătură cu efectul administrării concomitente cu medicamentele antiacide , a se
Ro_698 () [Corola-website/Science/291457_a_292786]
-
concomitent . Ritonavir ca potențator farmacocinetic Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru inhibitorul de protează administrat concomitent conține informații importante despre interacțiunile medicamenetoase atunci când ritonavirul se administrează ca potențator framacocinetic . Inhibitori ai pompei de protoni și antagoniști ai receptorilor H2 : inhibitorii pompei de protoni și antagoniștii receptorilor H2 ( de exemplu omeprazol sau ranitidină ) pot reduce concentrațiile plasmatice ale inhibitorilor de protează administrați concomitent . Pentru informații specifice în legătură cu efectul administrării concomitente cu medicamentele antiacide , a se citi RCP- ul inhibitorilor de protează administrați concomitent . Conform
Ro_698 () [Corola-website/Science/291457_a_292786]
-
moleculară, sulfuratul de cadmiu (CdS) - 144.46 greutatea moleculară. Punctul de topire al cadmiului este de 321,069șC, 609,924șF sau 594,219 K, iar punctul de fierbere este 767șC, 1412,6șF sau 1040,15 K. Cadmiul are 48 de protoni și 64 de neutroni. Praful de cadmiu are în componență mai mulți compuși ai acestuia, cum ar fi clorura de cadmiu. Fumul de cadmiu conține particule minuscule de cadmiu sau oxid de cadmiu format în timpul arderii. Când cadmiul ajunge în
Cadmiu () [Corola-website/Science/304476_a_305805]
-
este și cea mai puternică din aceste interacțiuni, fiind de 100 de ori mai puternică decât forța electromagnetică, de 10 ori mai puternică decât forța slabă și de 10 ori mai mare că forța gravitațională. Forța nucleară tare face ca protonii și neutronii să rămână integri și stabili. Are o distanță de acțiune foarte scurtă, de circa 10 metri. În acest context, ea este o forță nucleară. În fizică nucleară forță nucleară tare ține quarkurile și gluonii împreună pentru a forma
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
și stabili. Are o distanță de acțiune foarte scurtă, de circa 10 metri. În acest context, ea este o forță nucleară. În fizică nucleară forță nucleară tare ține quarkurile și gluonii împreună pentru a forma hadroni, adică barionii, care includ protonii și neutronii, precum și mezonii, adică kaonii, mezon rho, pionii, etc. Se considera că interacțiunea tare este mediata de gluoni care acționează asupra quarcurilor, anti-quarcurilor și împotriva gluonilor înșiși. Acest proces este detaliat în teoria cuantică cromodinamica(QCD). Înaintea anilor 1970
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
și neutronii, precum și mezonii, adică kaonii, mezon rho, pionii, etc. Se considera că interacțiunea tare este mediata de gluoni care acționează asupra quarcurilor, anti-quarcurilor și împotriva gluonilor înșiși. Acest proces este detaliat în teoria cuantică cromodinamica(QCD). Înaintea anilor 1970, protonii și neutronii erau considerați particule elementare indivizibile. Era cunoscut ca protonii purtau o sarcină electrică pozitivă. În ciuda faptului că respingerea electromagnetică realiza respingerea particulelor încărcate cu același fel de sarcină electrică, mai mulți protoni apăreau legați împreună în nucleele atomice
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
considera că interacțiunea tare este mediata de gluoni care acționează asupra quarcurilor, anti-quarcurilor și împotriva gluonilor înșiși. Acest proces este detaliat în teoria cuantică cromodinamica(QCD). Înaintea anilor 1970, protonii și neutronii erau considerați particule elementare indivizibile. Era cunoscut ca protonii purtau o sarcină electrică pozitivă. În ciuda faptului că respingerea electromagnetică realiza respingerea particulelor încărcate cu același fel de sarcină electrică, mai mulți protoni apăreau legați împreună în nucleele atomice cu neutroni cu sarcina zero, nu se știa mecanismul acestor legături
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
cuantică cromodinamica(QCD). Înaintea anilor 1970, protonii și neutronii erau considerați particule elementare indivizibile. Era cunoscut ca protonii purtau o sarcină electrică pozitivă. În ciuda faptului că respingerea electromagnetică realiza respingerea particulelor încărcate cu același fel de sarcină electrică, mai mulți protoni apăreau legați împreună în nucleele atomice cu neutroni cu sarcina zero, nu se știa mecanismul acestor legături. Mult mai tarziu s-a descoperit că protonii și neutronii nu erau particule fundamentale, ci erau constituite din alte particule, denumite quarcuri. Atracția
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
că respingerea electromagnetică realiza respingerea particulelor încărcate cu același fel de sarcină electrică, mai mulți protoni apăreau legați împreună în nucleele atomice cu neutroni cu sarcina zero, nu se știa mecanismul acestor legături. Mult mai tarziu s-a descoperit că protonii și neutronii nu erau particule fundamentale, ci erau constituite din alte particule, denumite quarcuri. Atracția puternică între nucleoni erau efectul secundar al unei forțe care țineau împreună quarcurile din protoni și neutroni. Teoria cuantică a cromodinamicii explică cum cuarcii poartă
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
mecanismul acestor legături. Mult mai tarziu s-a descoperit că protonii și neutronii nu erau particule fundamentale, ci erau constituite din alte particule, denumite quarcuri. Atracția puternică între nucleoni erau efectul secundar al unei forțe care țineau împreună quarcurile din protoni și neutroni. Teoria cuantică a cromodinamicii explică cum cuarcii poartă o caracteristică numită culoare, deși nu are nici o legătură cu spectrul vizibil... În teoria cromodinamicii cuantice, interacțiunea puternică este descrisă, la fel că forța electromagnetică și interacțiunea slabă, prin intermediul schimbului
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
câmpului gluonic compensează printr-un alt quarc ,de aici rezultă și inexistentă quarcului liber.La energii de peste o anumita limită n ,intervine libertatea asimptotica iar la energii sub această intervine confiarea. Forța nucleară tare explică de ce nucleul atomic, alcătuit din protoni încarcați cu o sarcină pozitivă și neutronii neutri din punct de vedere electric, este destul de stabil. Spre deosebire de forță tare, forța nucleară descrește odată cu mărirea distanței dintre particule. În cadrul nucleului, forța nucleară are un caracter rezidual. Nucleonii au mereu sarcina de
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
pot fi considerate că interacțiuni electromagnetice între atomii neutri din punct de vedere electric și/sau molecule). La o distanță de aproximativ 2,5 fm, forța de atracție a interacțiunii puternice reziduale este comparabil de puternică cu repulsia electrostatica dintre protoni. La o distanță mai mare, forța puternică reziduala descrește exponențial, în timp ce forță electrostatica scade proporțional cu 1/r. Această interacțiune dintre cele două forțe fundamentale explică coeziunea nucleelor atomice, dar și procesul de fisiune al nucleelor grele. Fenomenologic, interacțiunea puternică
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
r. Această interacțiune dintre cele două forțe fundamentale explică coeziunea nucleelor atomice, dar și procesul de fisiune al nucleelor grele. Fenomenologic, interacțiunea puternică reziduala poate fi descrisă că un schimb de pioni. Un lucru care ajută la micșorarea repulsiei dintre protonii unui nucleu este prezentă neutronilor. Aceștia sunt neutri din punct de vedere electric și nu sunt respinși de către protoni. Neutronii participa la schimbul de mezoni în cadrul nucleului, creând o forță suficient de puternică pentru a depăși repulsiile electronice reciproce și
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
grele. Fenomenologic, interacțiunea puternică reziduala poate fi descrisă că un schimb de pioni. Un lucru care ajută la micșorarea repulsiei dintre protonii unui nucleu este prezentă neutronilor. Aceștia sunt neutri din punct de vedere electric și nu sunt respinși de către protoni. Neutronii participa la schimbul de mezoni în cadrul nucleului, creând o forță suficient de puternică pentru a depăși repulsiile electronice reciproce și nucleul să rămână stabil. Astfel, neutronii liberi penetrează ușor prin barieră electrostatica a nucleului, învingând repulsia prin schimbul de
Interacțiunea tare () [Corola-website/Science/299436_a_300765]
-
602·10 C (coulomb). Existența sarcinilor electrice este întotdeauna legată (necondiționat) de existență de materie. Există sarcini pozitive și sarcini negative. Cele două feluri de sarcini, (+) și (-) sunt de valoare egală (simetrie valorică). Electronii, prin convenție au sarcina -1, iar protonii au sarcina opusă, +1. Quarkurile au o sarcină fracționară, de −1/3 sau +2/3. Antiparticulele echivalente acestora au sarcina egală și de semn opus. În general, particulele cu sarcină de același semn se resping, iar cele de semne opuse
Sarcină electrică () [Corola-website/Science/311513_a_312842]
-
sarcini, și scade proporțional cu pătratul distanței. Sarcina electrică a unui obiect macroscopic este suma sarcinilor electrice ale componentelor ce îl constituie. Adesea, sarcina electrică netă este zero, deoarece numărul de electroni din fiecare atom este egal cu numărul de protoni, și astfel sarcinile acestora se anulează reciproc. Situațiile în care sarcina netă este nenulă sunt denumite electricitate statică. Mai mult, chiar și când sarcina netă este zero, ea poate fi distribuită neuniform (de exenplu din cauza unui câmp electric extern), atunci
Sarcină electrică () [Corola-website/Science/311513_a_312842]
-
experimentele sale de electroliză, apoi demonstrată direct de Robert Millikan în experimentul cu picătura de ulei. Unitatea de măsură în sistemul internațional pentru sarcina electrică este coulombul, care reprezintă aproximativ 6.24 × 10 sarcini elementare (egale cu sarcina unui singur proton sau electron). Coulombul este definit ca fiind cantitatea de sarcină care trece prin secțiunea transversală a unui conductor electric prin care trece un amper timp de o secundă. Simbolul "Q" este adesea folosit pentru a nota cantitatea de sarcină electrică
Sarcină electrică () [Corola-website/Science/311513_a_312842]
-
Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni. Dimensiunea nucleului este mult mai mică decât dimensiunea atomului însuși; masa unui atom este determinată, aproximativ, doar de masa protonilor și neutronilor și aproape fără nici o contribuție din partea electronilor. Izotopul unui atom este determinat de numărul de neutroni
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
Nucleul unui atom este o regiune foarte densă din centrul său, constând din protoni și neutroni. Dimensiunea nucleului este mult mai mică decât dimensiunea atomului însuși; masa unui atom este determinată, aproximativ, doar de masa protonilor și neutronilor și aproape fără nici o contribuție din partea electronilor. Izotopul unui atom este determinat de numărul de neutroni din nucleu. Diferiți izotopi ai aceluiași element au proprietăți chimice foarte similare deoarece reacțiile chimice depind aproape în întregime de numărul de
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
chimic particular pot fi separați folosindu-se o instalație centrifugă sau un spectrometru de masă. De exemplu, prima metodă este folosită în producerea uraniului îmbogățit din uraniu natural, iar a doua metodă este folosită în datarea cu carbon. Numărul de protoni și neutroni determină, împreună, nuclidul (tipul nucleului). Protonii și neutronii au mase aproape egale (= 1 uam) și numărul lor, adică numărul de masă, este aproximativ egal cu masa atomului. Masa electronilor este foarte mică în comparație cu masa nucleului, atâta timp cât protonul și
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
instalație centrifugă sau un spectrometru de masă. De exemplu, prima metodă este folosită în producerea uraniului îmbogățit din uraniu natural, iar a doua metodă este folosită în datarea cu carbon. Numărul de protoni și neutroni determină, împreună, nuclidul (tipul nucleului). Protonii și neutronii au mase aproape egale (= 1 uam) și numărul lor, adică numărul de masă, este aproximativ egal cu masa atomului. Masa electronilor este foarte mică în comparație cu masa nucleului, atâta timp cât protonul și neutronul sunt, fiecare în parte, de aproximativ 2
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
de protoni și neutroni determină, împreună, nuclidul (tipul nucleului). Protonii și neutronii au mase aproape egale (= 1 uam) și numărul lor, adică numărul de masă, este aproximativ egal cu masa atomului. Masa electronilor este foarte mică în comparație cu masa nucleului, atâta timp cât protonul și neutronul sunt, fiecare în parte, de aproximativ 2.000 de ori mai masivi decât electronul. Un nucleu atomic este cu atât mai stabil cu cât energia medie de legătură dintre nucleoni este mai mare, situație ce se întâlnește cu
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]
-
masivi decât electronul. Un nucleu atomic este cu atât mai stabil cu cât energia medie de legătură dintre nucleoni este mai mare, situație ce se întâlnește cu precădere la nucleele conținând: 2, 8, 20, 28, 50, 82, 126... ("numere magice") protoni sau neutroni. Izotopul Pb-208, de exemplu, are 82 protoni și 126 neutroni. Dacă un nucleu are prea puțini sau prea mulți neutroni, el poate fi instabil și se va dezintegra după o perioadă de timp oarecare. De exemplu, la câteva
Nucleu atomic () [Corola-website/Science/304258_a_305587]