433 matches
-
1825-1899), zoolog francez, a evidențiat procesul de conjugare la parameci, alternanța dintre înmulțirea asexuată prin sciziparitate și reproducerea sexuată prin schimb de substanță nucleară (1861). În acord cu un alt mare zoolog, C.Ehrenberg, creatorul protistologiei, Balbiani a înțeles că protozoarele și protofitele sunt, de fapt, organisme de sine stătătoare, ce pot fi perfect comparate cu oricare dintre metazoare. El a impus ideea după care legile vieții de la viețuitoarele mononucleare pot fi extrapolate la plantele și animalele superioare, protozoarele și protofitele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
înțeles că protozoarele și protofitele sunt, de fapt, organisme de sine stătătoare, ce pot fi perfect comparate cu oricare dintre metazoare. El a impus ideea după care legile vieții de la viețuitoarele mononucleare pot fi extrapolate la plantele și animalele superioare, protozoarele și protofitele putând reprezenta modele experimentale valabile, generatoare de concluzii de maximă generalitate în judecarea unor procese ale vieții. Idei asemănătoare profesa în epocă și Ernst Haeckel de la Jena (maestrul lui Grigore Antipa și Nicolae Leon), supranumit și „avocatul lui
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
colab., 1995); l stimularea, sau, dimpotrivă, suprimarea locomoției celulare (Bornfeldt și colab., 1995). Semnalizarea celulară este așadar parte a unui sistem complex care guver nează activitatea de bază a celulei, fie ea liberă ca în cazul bacteriilor ciupercilor microscopice și protozoarelor, fie integrată în țesuturi, organe, organisme etc, ca în cazul eucariotelor de la metazoare. Reiese că semnalizarea stă la baza creșterii diferențierii celulare în filo- și ontogeneză, a reparației moleculare a ADN-ului și a celei tisulare, a imunității și în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
format din gamma-butirolactonă (E. Takanori și colab., 2001). Evident, în genomul bacteriilor, atât Gram negative cât și Gram pozitive, au fost indi vi dualizate gene care codifică respectivele substanțe mesager (L. Delbidge și colab., 2007). La levuri (Saccharomyces cerevisiae) și protozoare (Paramoecium) unde a fost descrisă o alternanță între mai multe cicluri de înmulțire asexuată și din când în când una sexuată (conjugare), celulele care se pregătesc pentru conjugare emit un semnal peptidic numit plastic „mating factor peptide“, care se leagă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Francisco (UCSF) și a lui Joseph Gall de la Universitatea Yale, de a fi inițiat în 1975 investigații complexe atât asupra mecanismelor moleculare ale senescenței, cât mai ales asupra celor care se opun senescenței.16 „Cobaiul“ acestor experimentări a fost un protozoar ciliat, Tetrahymena thermophila, care, spre deosebire de alte eucariote, posedă un micronucleu cu setul normal de cromozomi și în adiție un macronucleu cu cromozomi fragmentați în multiple segmente mici de ADN, cu aceleași gene ca și cele pentru ARN ribosomal. Această particula
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
miARN sunt foarte puține: doar 1 % din ansamblul genelor ce codifică proteine. Aceste gene sunt înalt conservate, adică sunt foarte vechi și se află în plină activitate la o mulțime de viețuitoare, plante și animale, de la cele mai simple (protiste, protozoare), la mamifere. Nașterea și maturarea miARN se petrece inițial în interiorul nucleului, apoi miARN-ul încă imatur este „exportat“ în citoplasmă, unde se completează și se desăvârșește maturarea sa. Părinții viitorului miARN sunt fie intronii unor gene speciale (cazul a din
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
tiosulfați, sulfiți, respectiv săruri de Fe2+ ori Mn2+), pe care le oxidează. Organismele heterotrofe, adică acelea ce folosesc pentru întreținerea vieții lor o formă secundară de energie, evident chimică, anume substanțe organice reducătoare produse în prealabil de către autotrofe (bacterii, fungi, protozoare, briozoare, nematode, moluște) constituie o categorie unică. Ceea ce este însă specific organismelor și determinat, nu facilitat, de prezența acestora în instalațiile tehnologice, prin aderarea la pereți, este manifestarea și a altor fenomene, mecanice și/sau fizice, decât a coroziunii, anume
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
la foulingul biologic marin), SiO2 (algele din genurile Asterionella, Diatoma, Navicula, Synedra) [16]. Aceste teci rămân în stratul de fouling după moartea ori diviziunea celulelor, celulele tinere formând alte depuneri. Cele arătate sunt valabile și la organisme animale monocelulare precum protozoarele și pluricelulare precum briozoarele, care se încrustează cu CaCO3 [78]. În al doilea rând, ne referim la depozitele de massă organică gelatinoasă (polizaharide) care înconjoară unele organisme sau înglobează celulele coloniilor la alte specii. Fenomenul este întâlnit atât la bacterii
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
la „componenta biotică a foulingului biologic“ - expresie corectă, dar complicată - sub titlul generic de „fouling biologic“. 2.3.2.2. Componența foulingului biologic Organismele implicate în procesele de coroziune aparțin mai multor categorii: autotrofe (alge, bacterii [16]) și heterotrofe (bacterii, protozoare, fungi (ciuperci), nematode [16], briozoare [78], crustacee [80, 81], moluște [81]), pe care le vom prezenta în continuare, analizând în același timp caracterul auto , respectiv heterotrof, ca și potențele lor corosive și tentând o clasificare, după părerea noastră mai rațională
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
precum bacteriile și algele albastre; − a doua membrană a fost cea celulară care, adăugată nucleului și altor organite, până atunci independente (precum cloroplastele, mitocondriile, ribozomii), a condus la organismele eucariote (cu nucleu individualizat) unicelulare, precum algele verzi, roșii și brune, protozoarele, flagelatele, ciupercile; − a treia membrană se realizează odată cu pluricelularitatea, fiind constituită de tegument; − a patra membrană, de astă dată de natură informațională (care poate fi subierarhizată sistematic ca individ, populație, specie...), izolează față de mediu toate structurile supraindividuale, inclusiv biocenoza [88
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
segmentului heterotrof al biocenozei foulingului biologic, în dauna bacteriilor, în toate situațiile în care mediul este oxidant, adică în cazul foulingului biologic exterior. În cazul concret, aceasta înseamnă/este găzduită de turnul de răcire. 2.3.2.2.1.3. Protozoarele Protozoarele, animale primitive, monocelulare, sunt frecvente atât în apă (dulce, salmastră și marină) cât și în sol unde, fără a se cunoaște un motiv precis, populează doar cei aproximativ 15 cm superiori [85]. în ceea ce ne privește, suntem înclinați a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
heterotrof al biocenozei foulingului biologic, în dauna bacteriilor, în toate situațiile în care mediul este oxidant, adică în cazul foulingului biologic exterior. În cazul concret, aceasta înseamnă/este găzduită de turnul de răcire. 2.3.2.2.1.3. Protozoarele Protozoarele, animale primitive, monocelulare, sunt frecvente atât în apă (dulce, salmastră și marină) cât și în sol unde, fără a se cunoaște un motiv precis, populează doar cei aproximativ 15 cm superiori [85]. în ceea ce ne privește, suntem înclinați a explica
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de oxigen - conform [85] -, știind că această zonă este explorată majoritar de rădăcinile plantelor, și ele consumatoare de oxigen, ci prin faptul că această zonă este și aceea în care plantele își exercită acțiunea lor reductivă asupra solului [89]. Prezența protozoarelor exclusiv în medii umede [90] este explicabilă prin caracterul lor monocelular, deci prin coincidența limitelor fizice ale organismului cu aceea a membranei celulare; or, membrana celulară, ca oricare alta, necesită medii apoase pe ambele sale fețe. Nutriția protozoarelor, exclusiv heterotrofă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
89]. Prezența protozoarelor exclusiv în medii umede [90] este explicabilă prin caracterul lor monocelular, deci prin coincidența limitelor fizice ale organismului cu aceea a membranei celulare; or, membrana celulară, ca oricare alta, necesită medii apoase pe ambele sale fețe. Nutriția protozoarelor, exclusiv heterotrofă (aici facem remarca că flagelatele, de fapt tot protozoare, vor fi tratate separat, pentru simplul motiv că între ele se găsește un gen capabil și de nutriție autotrofă, Euglena, a cărui încadrare sistematică este disputată între regnurile animal
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
caracterul lor monocelular, deci prin coincidența limitelor fizice ale organismului cu aceea a membranei celulare; or, membrana celulară, ca oricare alta, necesită medii apoase pe ambele sale fețe. Nutriția protozoarelor, exclusiv heterotrofă (aici facem remarca că flagelatele, de fapt tot protozoare, vor fi tratate separat, pentru simplul motiv că între ele se găsește un gen capabil și de nutriție autotrofă, Euglena, a cărui încadrare sistematică este disputată între regnurile animal și vegetal), are loc fie cu substanțe organice provenite din descompunerea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ele se găsește un gen capabil și de nutriție autotrofă, Euglena, a cărui încadrare sistematică este disputată între regnurile animal și vegetal), are loc fie cu substanțe organice provenite din descompunerea organismelor moarte, fie „vânând“ bacterii, alge și chiar alte protozoare [85]. În acest ultim caz, nutriția este extrem de selectivă [85], iar această selectivitate face ca protozoarele, frecvente în constituția foulingului biologic, să depindă strict, din punct de vedere calitativ, de modificările survenite la nivelul producătorilor primari, modificări datorate condițiilor de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
disputată între regnurile animal și vegetal), are loc fie cu substanțe organice provenite din descompunerea organismelor moarte, fie „vânând“ bacterii, alge și chiar alte protozoare [85]. În acest ultim caz, nutriția este extrem de selectivă [85], iar această selectivitate face ca protozoarele, frecvente în constituția foulingului biologic, să depindă strict, din punct de vedere calitativ, de modificările survenite la nivelul producătorilor primari, modificări datorate condițiilor de mediu. Cu alte cuvinte, înlăturarea producătorilor primari din zonele de interes/implicit de protejat are drept
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
constituția foulingului biologic, să depindă strict, din punct de vedere calitativ, de modificările survenite la nivelul producătorilor primari, modificări datorate condițiilor de mediu. Cu alte cuvinte, înlăturarea producătorilor primari din zonele de interes/implicit de protejat are drept consecință dispariția protozoarelor. Totuși, eliminarea protozoarelor nu este decât aparentă, întrucât în condiții nefavorabile de mediu ele trec în forme de latență, viabile câțiva ani [85]; partea fericită a acestei situații este că formele latente, și nu numai ale protozoarelor, nu sunt active
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
să depindă strict, din punct de vedere calitativ, de modificările survenite la nivelul producătorilor primari, modificări datorate condițiilor de mediu. Cu alte cuvinte, înlăturarea producătorilor primari din zonele de interes/implicit de protejat are drept consecință dispariția protozoarelor. Totuși, eliminarea protozoarelor nu este decât aparentă, întrucât în condiții nefavorabile de mediu ele trec în forme de latență, viabile câțiva ani [85]; partea fericită a acestei situații este că formele latente, și nu numai ale protozoarelor, nu sunt active din punct de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
drept consecință dispariția protozoarelor. Totuși, eliminarea protozoarelor nu este decât aparentă, întrucât în condiții nefavorabile de mediu ele trec în forme de latență, viabile câțiva ani [85]; partea fericită a acestei situații este că formele latente, și nu numai ale protozoarelor, nu sunt active din punct de vedere metabolic, deci nici dăunătoare, corosiv ori foulingogen. Din punct de vedere sistematic, încrengătura Protozoa cuprinde cinci clase: Flagellata, Sarcodina, Sporozoa, Cnidosporidia și Ciliophora, dintre care prezintă interes în contextul secțiunii de față doar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
dăunătoare, corosiv ori foulingogen. Din punct de vedere sistematic, încrengătura Protozoa cuprinde cinci clase: Flagellata, Sarcodina, Sporozoa, Cnidosporidia și Ciliophora, dintre care prezintă interes în contextul secțiunii de față doar Flagellata, Sarcodina și Ciliophora, celelalte fiind parazite ale animalelor. Multe protozoare conțin substanțe minerale (CaCO3, SiO2 etc.) repartizate într’un schelet intern sau extern, ultimul fiind cel mai frecvent [90]. Uneori, învelișurile extracelulare sunt gelatinoase, fapt ce înlesnește aderarea unor corpuri străine [90]. Alteori ele formează cochilii tari (schelet extern), care
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
creta; aici putem face o remarcă speculativă: ceea ce unele microorganisme fac depunând, în mediu, fosforita, o face și „societatea“ de celule care este organismul animal, dar în interior, depunând apatita osului. Ca urmare, se pot discuta trei categorii mari de protozoare: − fără un înveliș extracelular, care au în foulingul biologic un rol exclusiv biocenotic (de întreținere a vieții biocenozei); − cu înveliș extracelular gelatinos, care pot constitui nuclee de acumulare a particulelor; impactul lor se reflectă mai ales prin efecte mecanice, termice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
impactul lor se reflectă mai ales prin efecte mecanice, termice, foulingogene; − cu înveliș extracelular mineral, care generează depozite necomestibile, deci stabile; acțiunea lor ar putea fi rezumată intuitiv ca o concentrare și insolubilizare a Ca și Si din apă; unele protozoare sunt fixate de substrat cu ajutorul unui peduncul [91] astfel încât acționează ca „ancore“ ale foulingului biologic [85]. Să ne reamintim acum rolul de „armătură“ a foulingului biologic jucat de miceliul ciupercilor (v. §2.3.2.2.1.2). Protozoarele nu sunt
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
apă; unele protozoare sunt fixate de substrat cu ajutorul unui peduncul [91] astfel încât acționează ca „ancore“ ale foulingului biologic [85]. Să ne reamintim acum rolul de „armătură“ a foulingului biologic jucat de miceliul ciupercilor (v. §2.3.2.2.1.2). Protozoarele nu sunt cunoscute ca generatoare de substanțe corosive. Contribuția protozoarelor este deci cea foulingogenă, cu efectele aferente unor mecanisme de coroziune bazate pe aerarea diferențiată (v. §2.3.4.4.3), gradient de concentrație (v. §2.3.4.4.4
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
91] astfel încât acționează ca „ancore“ ale foulingului biologic [85]. Să ne reamintim acum rolul de „armătură“ a foulingului biologic jucat de miceliul ciupercilor (v. §2.3.2.2.1.2). Protozoarele nu sunt cunoscute ca generatoare de substanțe corosive. Contribuția protozoarelor este deci cea foulingogenă, cu efectele aferente unor mecanisme de coroziune bazate pe aerarea diferențiată (v. §2.3.4.4.3), gradient de concentrație (v. §2.3.4.4.4), modulare redox (v. §2.3.4.4.2), membrană (v.
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]