575 matches
-
rândul populației locale. În fruntea acestora urmau să se afle căpitanii Ioan Calmuțchi și Gheorghe Goian. Unitățile paramilitare înființate cu menirea de a eradica bandele de tâlhari și a asigura siguranța internă a Bucovinei, urmau a fi întreținute din banii provincialilor 96. Această măsură a lui Enzenberg și, mai ales, cea referitoare la impunerea unei livrări de fân pentru caii armatei imperiale, care putea fi răscumpărată în bani, au determinat protestul nobilimii mijlocii din Bucovina. Printr-o deputăție trimisă la Lemberg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
astăzi. De-ar fi Boc cu stea în frunte, tot n-ar putea descâlci ițele prea încurcate care sugrumă și sufocă România, prea s-a lucrat cu perseverență diabolică de către unii români și neromâni (pământeni) împotriva României. Nu știu dacă provincialii din București mai folosesc, în anunțuri, formula: „aștept provincia”. Îmi vine foarte greu să dau un anunț de tipul: „Nu aștept un guvern de uniune națională, ci un guvern de uniune europeană”. Nu avem ce mai pierde! 25 februarie 2010
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
atîta valoare socială, încorporată în indivizi, atîta bogăție materială și simbolică obiectivată în lucruri, instituții, monumente, muzee. Această concentrare este produsul istoriei ultimelor două secole, în care Parisul s-a dezvoltat într-un ritm mult mai rapid decît provincia, atrăgînd provinciali, iar apoi imigranți provenind din ținuturi din ce în ce mai îndepărtate. Aceasta spre marele dezavantaj al regiunilor și orașelor, care manifestă o neliniște recurentă în fața atîtor inegalități în repartizarea mijloacelor și a infrastructurilor și a ceea ce poate fi considerat ca fiind un parizianism
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
nevoilor lor, agravarea periculoasă a contrastelor între prosperitatea izbitoare a anumitor grupuri și sărăcia atroce a celor mulți." [Marchand, 1993, p. 25]. Astfel, Rastignac din Comedia umană a lui Balzac se opune personajelor din Otrava lui Zola, Lantier și Gervaise. Provincialii, primii imigranți ai Parisului Pe parcursul secolului al XIX-lea, imigrația care a determinat creșterea Parisului a fost de origine provincială. Limousin, Bretagne, Auvergne au contribuit la formarea populației Parisului. Acești provinciali erau considerați vinovați pentru insecuritatea de atunci, așa cum s-
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
opune personajelor din Otrava lui Zola, Lantier și Gervaise. Provincialii, primii imigranți ai Parisului Pe parcursul secolului al XIX-lea, imigrația care a determinat creșterea Parisului a fost de origine provincială. Limousin, Bretagne, Auvergne au contribuit la formarea populației Parisului. Acești provinciali erau considerați vinovați pentru insecuritatea de atunci, așa cum s-a întîmplat mai tîrziu cu imigranții din țările sărace: ultimii veniți sînt întotdeauna prost acceptați, pînă cînd o nouă imigrație vine să ia locul celei precedente. Aceste aporturi masive de provinciali
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
provinciali erau considerați vinovați pentru insecuritatea de atunci, așa cum s-a întîmplat mai tîrziu cu imigranții din țările sărace: ultimii veniți sînt întotdeauna prost acceptați, pînă cînd o nouă imigrație vine să ia locul celei precedente. Aceste aporturi masive de provinciali au modelat Parisul și i-au conferit înfățișarea sa contemporană. Ei s-au aflat la baza comunităților care au marcat anumite cartiere. Bretonii din zona gării Montparnasse sau cei din Auvergne instalați în foburgul Saint-Antoine făceau ca provinciile franceze să
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
În 1999, parizienii de origine sînt și mai puțin numeroși: doar 31 % sînt născuți chiar în capitală și 14,5 % în restul regiunii Île-de-France. O treime (32 %) sînt născuți în provincie. Însă, mai cu seamă, 23 % provin din străinătate. Istoria provincialilor din Paris permite punerea în perspectivă a dificultăților actuale de integrare pe care le întîmpină imigranții cei mai recenți. La începutul secolului al XIX-lea, coabitarea dintre parizieni și cei veniți din Auvergne sau bretoni nu venea de la sine: părea
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Vizitatorii sînt întotdeauna bineveniți în cele două temple, situate dincolo de bulevardul La Chapelle, pe strada Département nr. 26 și pe strada Philippe-de-Girard nr. 72. Parisul, oraș activ Creșterea demografică a Parisului și forța de atracție pe care o exercită asupra provincialilor și străinilor sînt legate întîi de toate de sursa considerabilă de locuri de muncă pe care o reprezintă orașul și regiunea. În 1999, cu 2 125 000 de locuitori dintre care 1 114 000 activi, Parisul dispunea de 1 656
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
care adună pe străzile pariziene cortegii impozante. Parisul, capitală culturală și științifică Locul excepțional pe care îl ocupă Parisul în domeniul cultural are la bază producția de opere și comercializarea acestora pe o piață care îi include de asemenea pe provinciali și străini, în virtutea puternicei frecventări turistice a orașului. În 2003, hotelurile pariziene au înregistrat cazarea a 8 milioane de străini, 6 milioane dintre aceștia fiind francezi. Turnul Eiffel, Luvrul și Centrul Pompidou au primit, fiecare, între 5 și 6 milioane
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Evoluția este reală, dar poziția dominantă a Parisului și a regiunii sale nu este afectată decît superficial. Parisul ocupă un loc disproporționat în ceea ce privește activitățile care asigură poziții dominante din punct de vedere social, politica și cultura. Este de înțeles că provincialii pot manifesta o oarecare ranchiună față de un dezechilibru care pare susceptibil a ruina principiul republican al egalității de șanse. Parisul oferă oportunități de muncă și de dotare care rareori se prezintă atît de generos în alte părți. Astfel, Parisul, "cu
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
aici sau nu, și-l construiesc fără încetare. Nu aceasta este caracteristica principală a capitalei, ci diversitatea însăși a spațiului și populației sale face ca viața sa să fie mai variată și mai reprezentativă pentru societatea în ansamblul său. Cînd provincialii denunță aroganța și parizianismul presupuse ale parizienilor, nu acuză ei oare mai curînd această inegalitate suplimentară, cea a dinamicii care se manifestă cînd fiecare dintre particularismele regionale sau sociale sînt puse în prezență în mod simultan? Nu putem așadar judeca
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
22 Est-vest: cartiere sărace, cartiere bogate 25 De la Monceau la Épinettes 27 Malul drept, malul stîng: afaceri culturale 32 Stabilitatea clădirilor, fluctuațiile populațiilor 34 Parisul în tranziție 35 II. Atracția Parisului 37 O demografie galopantă care își pierde avîntul 37 Provincialii, primii imigranți ai Parisului 41 Din Auvergne la Paris 43 Imigrația de origine străină 46 La Goutte d'Or: un rezumat al istoriei migrațiilor la Paris 47 O evoluție neregulată 48 Un cartier hindus între două gări 51 Parisul, oraș
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
La Semaine de Suzette. Povestea creată de Jacqueline Rivière și ilustrată de Joseph Pinchon redă pățaniile unei dădace de origine bretonă la Paris. Personajul a fost vreme îndelungată renegat de bretoni, care văd în Bécassine expresia disprețului elitelor pariziene față de provinciali, prezentați ca "sălbatici" și ridicoli (n.t.). 14 Maghreb desemnează în limba franceză ansamblul țărilor din Africa de Nord (Tunisia, Algeria, Maroc, incluzînd uneori Libia și Mauritania) (n.t.). 15 Liberation Tigers of Tamil Eelam (eng.) (n.t.). 16 Persoane care, contra
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
I TERITORIU, RESURSE ȘI POPULAȚIE 11 1. Teritoriu 13 Suprafața teritorială 13 Drapelul, stema, imnul și capitala 14 Ape teritoriale și insule 15 Forme de relief 16 2. Organizarea administrativ-teritorială 20 Sistemul de diviziuni administrativ-teritoriale 20 Unități administrativ-teritoriale la nivel provincial 21 3. Resurse 29 Fond funciar 29 Resurse miniere 31 Resurse de energie hidrologică, solară, eoliană și bioenergie 32 Flora și răspândirea ei 34 Fauna și răspândirea ei 35 4. Populația 36 Capitolul II POLITICA 1. Sistemul politic 41 Constituția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Un părinte coafor de meserie este dezamăgit cînd află și el, cel din urmă, că fiica sa, cu greu crescută de unul singur, nu-și dorește să-i urmeze în profesie, ci aspiră să devină actriță. Prin ochii săi de provincial de modă veche sînt prezentate în oglinda ecranului - mai mult sau mai puțin distorsionate - mentalități și habitudini curente ale cineaștilor. Copila va face carieră datorită talentului, dar și pentru că s-a lăsat sedusă de regizor, nu și abandonată, devenind și
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
studii juridice, precum Fundamentul dreptului de a pedepsi. Între timp se apropiase de N. Filipescu și de tinerii din preajma acestuia, la a căror publicație, „Săptămâna politică și culturală”, colaborează cu note și cu o suită de incisive „păreri ale unui provincial”. Va fi ulterior avocat în București, atașat de legație și consilier juridic în delegația ce negociază, după război, tratatele de pace. Intermitent dă la iveală în „Ilustrația”, „Parlamentul”, „Politica”, „Tribuna politică”, „Adevărul” ș.a. note și comentarii privitoare la politica internă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288374_a_289703]
-
conducători (magistri sau praefecti) de districte teritoriale urbane și primari de comunități rurale. Evident, toți aceștia vorbesc limba oficială a administrației romane, latina. Armata. Pentru apărarea Daciei au fost aduse numeroase trupe. Alcătuite din cetățeni romani (organizați În legiuni) și provinciali servind În trupele auxiliare (unde vorbesc ei Înșiși latina populară), aceste trupe, staționează În zeci și zeci de castre. În castrul de la Apulum Își are garnizoana una dintre cele mai cunoscute unități pedestre de elită, Legio XIII Gemina. Cărămizi ștampilate
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
un personaj interesant și să dezvăluie, chiar dacă palid, efectele fanatismului extremist asupra sentimentelor personale. R. și-a încheiat cariera literară cu Amândoi, roman detectivist, remarcabil prin preferința pentru formula socială în locul celei enigmistice a genului. O bună evocare de mediu provincial sordid, cămătăresc, și o crimă nedorită, săvârșită prin fatalitate, sub imperiul reacțiilor imprevizibile, obscure, ale sufletelor primitive, trimit la Georges Simenon. În același timp, surpriza aflării criminalului printre personajele nebănuite se păstrează, autorul reușind să arunce câteva săgeți ironice către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
deloc intenția să cedeze prioritatea Rusiei în privința influenței ei în Principate. Alexandru I a continuat politica aceasta, dar guvernul lui nu a recurs la presiuni asupra Porții în vederea obținerii anumitor concesii. Valahia suferea în perioada aceasta de pe urma devastărilor trupelor notabilului provincial Pasvanoglu, care organiza tot timpul raiduri în ținuturile românești din cartierul său general de la Vidin și din nordul Bulgariei. Într-un document oficial din 1802, guvernul otoman a stabilit perioada de domnie a hospodarilor la șapte ani; aceștia urmau să
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și-a putut îndrepta întreaga atenție în direcția învingerii armatei franceze care o invadase. Deși avea și ea o nevoie disperată de pace, Poarta otomană nu a fost mulțumită de termenii acordului, iar negociatorii au fost ulterior decapitați. Amenințarea notabililor provinciali: sfîrșitul domniei lui Selim al III-lea Pe lîngă faptul de a fi fost martorul pericolelor externe cu care s-a confruntat imperiul, mai important este acela că în intervalul cuprins între anii 1798 și 1812 guvernarea centrală a fost
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ienicerilor, ulemei și studenților, iar Selim a fost nevoit să abdice. Noul sultan, Mustafa al IV-lea, nu avea o bază de sprijin solidă. Partizanii lui Selim și alți adversari ai noului regim s-au strîns în jurul unui alt notabil provincial, Mustafa Bayraktar Pașa, al cărui cartier general se afla la Ruse (Rusciuk). Cu toate că era reprezentant al clasei ayanilor, care crease un haos atît de mare în imperiu, Mustafa susținea reforma și avea o armată la dispoziție. Grupul lui era cunoscut
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
alături de căpetenia locală pentru interesele zonei în care locuia. Lupta dintre forțele otomane și grecești era deja în plină desfășurare în momentul izbucnirii revoluției din aprilie 1821. Conflictul acesta își avea originea în vechea ceartă dintre Poartă și nesupusul ayan provincial Ali Pașa, al cărui cartier general se afla la Janina, în Epir. Așa cum am văzut, acesta fusese tot timpul un spin în coasta autorităților otomane. El oscilase între rebeli și guvernul din vestul Balcanilor și intrase în legătură cu puterile străine. În ciuda
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
De aici încolo ori cedează, ori se revoltă. Pare un viitor Winston Smith. Însă Matei Vișniec plusează. Mathieu este un expatriat cu rădăcini românești, are o relație embrionară cu mama și una neclar-oedipică față de tată. Mai mult, el trăiește experiența provincialului ajuns la Paris și are revelația stabilirii într-un oraș muzeu. Așadar o sumă de exfolieri simbolice, o marcă înregistrată Vișniec. Portretul societății e verosimil tocmai prin aceste specificități. Teoria poate fi lansată. Înainte de toate, e o problemă de limbaj
Noua soteriologie by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4733_a_6058]
-
Gheorghe Grigurcu Se poate constata din capul locului tema predilectă, mai mult: obsedantă a poeziei lui Lucian Scurtu care e provincia. Autorul se arată incapabil a suporta condiția de provincial, ca și cum ar gîfîi purtînd în spinare o povară grea. Nu e dispus la nicio îngăduință față de ambianța ce i se înfățișează reductibilă la neant: „Dacă ar avea mai multe sălcii crișul ar fi neva mea,/ dacă ar curge mai mult
Confruntarea cu provincia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3144_a_4469]
-
se află Mormântul Mariei, Biserica Mariei Magdalena, biserica franciscană Dominus Flevit, precum și Domul Înălțării care marchează locul tradițional al Înălțării lui Iisus la Cer. După cum spunea Theodor Herzl, fondatorul sionismului, Ierusalimul este astăzi pe atât de sofisticat pe cât era de provincial în secolul al XIX-lea. Arhitectura geometrică îndrăzneață răsare pe fiecare deal, iar zgârie-nori se înalță deasupra bisericilor și a parcurilor elegante din Noul Ierusalim. Surprinzător este numărul mare al bisericilor și internatelor de toate confesiunile, însă cea mai fascinantă
Agenda2005-12-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283518_a_284847]