46,757 matches
-
banditul Gheorghe, dar are scuza că aici conflictul se putea termina doar cu moartea unuia dintre partanți. Personajele lui Camil Petrescu sînt niște duelgii fără leac. Se bat cu "epeul" și pistolul ca dracii. Andrei Pietraru, în Suflete tari îl provoacă la duel pe un prinț, adversar net superior la scrimă, dar e cît pe-aci să-l ucidă ilustrînd zicala: "Să nu te bați cu unul care nu știe jocul, că e periculos". Tatăl lui Gelu Ruscanu era cea mai
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
lavandei, de căldură, dincolo de tensiuni și interese locale sau naționale, un singur cuvînt este întruna pe buzele, în mințile și sufletele tuturor: TEATRU. Festivalul acesta început de Jean Vilar - care n-a intuit, nici el, ce fel de fenomen a provocat să se nască - este o prezență în amintirea a milioane și milioane de spectatori din toată lumea. "Un om, Jean Vilar, un oraș, Avignon, o pasiune, teatrul". Un om mai degrabă taciturn, puțin expansiv a creat unul dintre cele mai dinamice
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
umbră și pictorul extrem de precaut, a pășit decis în spațiul public și a deschis, în ultima vreme, vreo trei expoziții. Prezența constantă este aceea a lui Mihai Sârbulescu însuși, moderatorul și, în același timp, cel de-al paisprezecelea pictor care provoacă și, implicit, participă la ampla discuție despre ucenicie. Pentru o mai bună înțelegere a naturii și a scopului cărții Despre ucenicie, unică pînă acum în literatura noastră de specialitate, unică atît prin intenția de a smulge mărturisiri directe unor personalități
Ucenicul neascultător by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10398_a_11723]
-
dintre sensurile stabilizate ale termenului rablă este acela de "mașină (uzată)". Alte utilizări sunt mult mai rare și se referă tot la mijloace de transport - "așa că au adus o rablă de microbuz" (poezie.ro); "o rablă de elicopter rusesc a provocat un accident aviatic" (gardianul.ro) - sau în genere la aparate, instrumente, obiecte tehnice: "am întrebat dacă n-au cumva o rablă de calculator fără monitor și care nu-i trebuie nicicui" (moldova.net). Tipică este - ca în exemplele de mai
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
mine, dar și mai pricepuți la dialoguri cu cititorii în zona șopîrlelor politice. Ca să aflu, acum, dacă e adevărat, că unii dintre maeștrii sopîrlelor și ai nemulțumirilor orale exprimate în grupuri mari povesteau a doua zi, în scris, ce reacții provocaseră din partea celor pe care trebuia să-i urmărească. Sau discutau cu ofițeri de Securitate cu grad înalt, explicîndu-le că de fapt ei cred în prînduire și că sînt nemulțumiți de tratamentul insuficient de respectuos care li se aplică. Lucrurile astea
Informatorii abjecți și securiștii onorabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10420_a_11745]
-
Mt. 10, 23), nu dă sfatul să fugim de prigoană, pentru că ar fi rea, nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să nu fim pricină prigoanei, să nu provocăm prigoana, să nu fim noi cauza prigonirii noastre și nici complici prigonitorului și călăului. Într un fel oarecare Domnul ne poruncește să ocolim prigoana; iar cel care nu ascultă de această poruncă este un îndrăzneț, un om care se aruncă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
se dă singur prigonitorului cu mâinile legate; el a fost, atât cât i-a stat în puterea lui, cel care a ajutat răutatea prigonitorului; iar dacă a și ațâȚat-o, atunci este în chip desăvârșit cauza prigoanei; că el a provocat fiara. El a dat naștere pricinii prigoanei, pentru că el este cauza luptei, a pagubei, a dușmăniei, a judecății”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. X, 76.1.-76.2., 77.1.-77.2., în PSB, vol. 5, p.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Iisus Hristos, pe Care Îl mărturisesc, întrucât nici fiarele hămesite după hrană n-au îndrăznit multă vreme să se atingă ori să se apropie de trupul acestor prieteni ai lui Dumnezeu, ci mai curând se aruncau spre cei care le provocau din spate, numai asupra sfinților luptători nu voiau să se repeadă în nici un chip, cu toate că aceștia stăteau singuri și goi în arenă, făcându-le semne cu mâinile, după cum le porunciseră, dar fiarele n-aveau nici gând să-i atingă. De câte ori
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a luptat în locul lor, ca unul Care a oprit în toată vremea pe vrăjmașii creștinilor, atunci când erau porniți împotriva lor, ca să-i nimicească. Iar ca să nu lipsească vreo pildă încurajatoare și ca să trezească simpla privire a câtorva martori credincioși, ca să provoace în inimi curaj și întărire în credință și dispreț față de moarte, Dumnezeu a îngăduit ca, la vremea potrivită, un număr restrâns de creștini să sufere moartea de dragul credinței”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a III-a, cap. VIII, în PSB
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de către martiri, nu vrea să ridice împotriva noastră persecuții publice din partea păgânilor, căci el știe că dacă noi am fi înfățișați înaintea regilor și a conducătorilor pentru numele lui Hristos, pentru a da mărturie împotriva iudeilor și a păgânilor, neam provoca bucurie și veselie pentru că plata noastră ar fi mare în ceruri (Mt. 5, 2). Vrăjmașul nu face aceasta, fie pentru că el invidiază mărirea noastră, fie pentru că Cel care pe toate le prevede și toate le cunoaște, știe dinainte că noi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Sorin Lavric Știți cîți oameni mor anual în întreaga lume? Între 50 și 60 de milioane. În majoritatea lor covîrșitoare, decesele nu sînt provocate de războaie sau de cataclisme naturale, ci de un adversar mult mai banal: bolile. De pildă, în 2003 au murit 56 de milioane de oameni, dintre care 16 milioane au decedat din cauza bolilor cardiovasculare (infarctul miocardic avînd întîietate), 7 milioane
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
recurge pentru explicarea lor este de-a dreptul fantasmagoric. De pildă: cine nu știe că morților le cresc o vreme unghiile și părul? Sau că traspirația pute? Sau că bărbații încărunțesc mai repede decît femeile? Sau că febra musculară e provocată de acumularea de acid lactic în celule? Sau că masa luată seară tîrziu te îngrașă? Sau că excesul de sare provoacă hipertensiune? Ei bine, morților nu le cresc nici unghiile și nici părul, fiindcă atunci nu ar mai fi morți
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
și părul? Sau că traspirația pute? Sau că bărbații încărunțesc mai repede decît femeile? Sau că febra musculară e provocată de acumularea de acid lactic în celule? Sau că masa luată seară tîrziu te îngrașă? Sau că excesul de sare provoacă hipertensiune? Ei bine, morților nu le cresc nici unghiile și nici părul, fiindcă atunci nu ar mai fi morți, ci altceva. În realitate, impresia de creștere a părților cornoase e dată de retragerea pielii în urma pierderii apei. Retragerea scoate în
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
rezultați la contactul cu aerul și cu bacteriile de pe tegumentul uman. La fel, bărbații nu încărunțesc mai repede decît femeile, dimpotrivă. Dacă nimeni nu și-ar mai vopsi părul, fenomenul acesta ar fi evident. Cum nici febra musculară nu e provocată de acumularea acidui lactic, ci de ruperi microscopice ale fibrelor musculare, proces complet reversibil în urma repausului muscular. Iar ideea că te îngrași dacă mănînci seara tîrziu e o prejudecată de aceeași natură cu cea potrivit căreia ar exista vreo legătură
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]
-
pe descriptor la modul dulce-înfiorat al unei "pînde". Cuvîntul "pîndă" revine frecvent sub condeiul lui M. Ivănescu (e un "termen nodal", cum ar fi spus Michael Riffaterre), cu încărcătura-i naivă de așteptare, divulgînd foamea de senzațional pe care o provoacă, prin contrast, torpoarea contemplativului: "toamna e bine să ieși pînă în fundul grădinii,/ și să pîndești șopîrlele pe zidul fierbinte de soare,/ și dacă răstorni capul puțin pe spate simți/ cum se înclină anul spre iarnă - și ți se face frig
Jocul de-a impersonalizarea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10432_a_11757]
-
Șerban Cellea, de asemenea, m-a surprins ca voce, în primul rînd, și el cu o partitură grea. Morga personajului său Piotr Nikolaevici, demonstrativ, ca orice acuzator fără substanță, și vulnerabil cît încape, nu-l părăsește pe actor nici o secundă, provocînd un tip de umor de o mare finețe. Două personaje destul de palide în text, fără vînă, Mămica și Tăticul, devin aici sarea și piperul, în doze bine cîntărite, datorită Virginiei Mirea și lui Mihai Constantin, care aduc un anumit soi
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
create sînt atît de frumoase, cu atît mai frumos va fi Creatorul lor". Cuvîntul înfățișează însă o ambiguitate. Dacă talentul depinde de inspirație iar aceasta reprezintă un dar al Duhului Sfînt, nu mai puțin cuvîntul poate deveni un instrument demonic, provocînd Celuilalt mari suferințe. Jignirea, batjocura, insulta, ironia, zeflemeaua ce sînt altceva decît factori ai cruzimii ce se manifestă prin verbul demonizat? "Cuvîntul care lovește, rănește și e mai tare, mai dur, mai terifiant decît pumnul, palma, piroanele, biciul cu care
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
se baza în asociații expresive, combinatorii, pe largi competențe culturale. De pildă, pe Cicicov, personajul lui Gogol, și-l alege drept "tată al destinului nostru de suflete moarte vândute înainte de vreme". Izgonirea din paradisul culturii active e tradusă original, ca să provoace râsul involuntar al prietenilor corespondenți: "De câte ori, în vise, mă întorc în Sibiul de altădată, a doua zi dimineața mă simt ca Adam în ziua în care a primit acel șut biblic ce l-a trimis în istorie și agricultură. Două
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
se acumulează, cu fiecare pedalare înapoi, o cantitate tot mai mare de minus-viață. Un personaj pe o singură axă, fără memoria scării, sau măcar a ferestrei, păstrînd doar conturul încăperii. Izolat și trăitor în eșecuri pe care singur și le provoacă, speriat de propriul nume ca de-un blestem, dandy-ul român al deceniului patru e, de fapt, un anonim. Totuși, își dă, ici și colo, importanță, își ia refuzul în serios: "scuip cît pot, din fundul inimii, spre soare." Spurcarea
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
sunase să-și spună necazurile din familie și cînd colo află că, bolnavă de inimă fiind, mai are și coloana dărîmată. Sugestionată pînă la pragul mimetisului irațional, doamna încuviințează dintr-o suflare că sînt ani buni de cînd coloana îi provoacă dureri. "Dar rinichii de cînd vă dor, doamnă?" Doamna e în pragul colapsului. Bolnavă de inimă, cu coloana ferfeniță și cu necazuri acasă, telespectatoarea află că rinichii ei sînt praf și că sîngele i se îngroașă tot mai mult. Din
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10505_a_11830]
-
rememorare de episoade și file de cronici bătrâne, ci ca o inteligentă articulare a faptelor în structuri de semnificație, cu notarea paralelismelor, analogiilor, precedențelor și efectelor în durata lungă, istoria literară apare ca un domeniu complex și fecund. Ea ne provoacă prin descoperirea de probe, de manuscrise considerate pierdute ori scrisori rămase necunoscute (cum s-a întâmplat, nu demult, cu setul de epistole, de o valoare excepțională, din corespondența lui Eminescu și a Veronicăi Micle); dar farmecul său nu se reduce
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
Călinescului: "La noi, după G. Călinescu, nu a mai apărut nici un istoric literar cu metodă care să se încumete să abordeze competent literatura postbelică". înzestrat cu o armură de-o atît de impozantă alcătuire, desigur că exegetul nu pregetă a provoca la luptă nume nu o dată dintre cele mai semnificative, turnirul d-sale cuprinzîndu-i pe seniorii Alexandru George, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, ca și pe tînărul Daniel Cristea-Enache, cărora le aplică lovituri cu toată energia ilustră de care dispune... Dar ceea ce
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
ce obligă pancreasul să secrete insulină, care este hormonul transportator al glucozei din sânge. Oferind mai multă energie organismului de cât are nevoie, excesul de glucoză se depune sub formă de grăsimi sau colesterol pe vasele de sânge, fapt ce provoacă pe termen lung boli precum constipația cronică, cancer de colon și afecțiuni cardiovasculare. La 47% dintre produsele analizate s-au identificat în compoziția pâinii uleiul de palmier și uleiul de rapiță. La 46% dintre produsele analizate nu se menționează tipul
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
Mibos Project SRL Dragoslavele Argeș - pâine specială cu tarate 300 gr - 3 aditivi În cele 52 de produse analizate s-au identificat 18 aditivi alimentari, după cum urmează: E170 - carbonat de calciu este un colorant de suprafață care în concentrații mari provoacă flatulentă, constipație și hemoroizi. De asemenea, poate favoriza în timp, tulburări de comportament, dureri abdominale, slăbire musculară și pietre la rinichi. E200 - acid sorbic este un conservant obținut dintr-un gaz iritant, toxic, incolor denumit keten. Poate produce reacții alergice
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
gaz iritant, toxic, incolor denumit keten. Poate produce reacții alergice la nivelul pielii și tulburări respiratorii. E262 - diacetat de sodiu este un conservant care îndeplinește și funcția de reglare a acidității. E282 - propionat de calciu este un conservant care poate provoca migrene și reacții alergice. E300 - acid ascorbic este un agent antioxidant obținut din glucoză și care în cantități mari poate produce diaree, atacă smaltul dinților și formarea calculilor la rinichi. E334 - acid tartric este un agent de reglare a nivelului
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]