1,223 matches
-
DEVENIRE Autor: Daniel Samuel Petrilă Publicat în: Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului purtați în trup bordeie pătrate ermetice și jucăușe în care soarele n-a mai intrat demult călăuziți de-un scamator mut în realități proxime și banale nu aveți nici putere să strigați munților cădeți peste noi dați-mi o fărâmă de vis și vă răstorn realitatea (foto & desen: Daniel Petrilă) Referință Bibliografică: devenire / Daniel Samuel Petrilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2144, Anul
DEVENIRE de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376910_a_378239]
-
niciun caz sub aspectul semnificației, pentru că ceea ce este sfânt privește în mod absolul necesar relația cu Dumnezeu, așa cum este descris în cele două Testamente. Din punct de vedere logic se poate spune că în definirea acestor termeni avem același gen proxim, dar separarea se face prin diferența specifică. Din acest orizont de semnificare, diverse elemente de sacru sunt - în raport cu sfera termenului sfânt - catalogate ca ținând de păgân, idolatru. Cu alte cuvinte, sfera termenului „sacru” este mai mare decât a termenului „sfânt
SACRU ŞI SFÂNT, O DIFERENŢĂ IGNORATĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376589_a_377918]
-
gloanțe” pentru asemenea momente emoționante. În Sala Senatului Universității ”Dunărea de Jos” s-au rostit cuvinte care de mai care mai emoționante. Petre MARINESCU a insistat pe un cuvânt împrumutat de la maestrul Radu BELIGAN, iubire față de tot, promițând ca la proxima ediție să vină și cu volumul doi din savuroasa sa carte, ”Driblinguri pe gazonul amintirilor”. Profesorul universitar Mircea RĂUȚĂ, care va împlini pe 1 noiembrie 87 de ani, fericit de a le fi alături, a evocat prima echipă studențească gălățeană
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
acel loc straniu. - Alungă-ți teama, aici nu ești în pericol, am auzit o voce îmbiindu-mă, în momentul în care am intrat într-unul din acele magazine ca de smoală. Nu vedeam pe nimeni, doar auzeam o voce în proximă vecinătate, mai degrabă prietenoasă, care m-a determinat să mai fac încă un pas în negură. - Cum v-ați dat seama că mi-este frică? am întrebat eu mirată la auzul cuvintelor teamă și pericol. Pentru câteva momente s-a
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
căruță, din mers, așezându-se pe sacii plini, bine legați cu sfoară. De după un deal vedem cum răsare Soarele și ne bucurăm că, în curând, va fi destul de cald ca să muncim relaxați. Ajungem la tarlaua noastra, care se afla în proxima vecinatate cu ... Citește mai mult Ne trezim dis-de-dimineață și bunica ne așteaptă cu un puișor bine fript pe jar, cufundat în mujdei de usturoi și o turta caldă, coaptă în spuză, învelite într-un ștergar din borangic, puse într-o
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
căruță, din mers, așezându-se pe sacii plini, bine legați cu sfoară.De după un deal vedem cum răsare Soarele și ne bucurăm că, în curând, va fi destul de cald ca să muncim relaxați. Ajungem la tarlaua noastra, care se afla în proxima vecinatate cu ... XXX. MIERE DIN PEPENI VERZI, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 208 din 27 iulie 2011. Este august, trecut de Sfanta Maria și se sparg bostănăriile. Țăranii-și încarcă coșurile carelor cu pepeni verzi de toate mărimile
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
căruță, din mers, așezându-se pe sacii plini, bine legați cu sfoară. De după un deal vedem cum răsare Soarele și ne bucurăm că, în curând, va fi destul de cald ca să muncim relaxați. Ajungem la tarlaua noastra, care se afla în proxima vecinatate cu pădurea de foioase. Pământul reavăn, proaspăt arat și grăpat, pare mai negru din cauza umezelii. Bobițe minuscule de rouă, în lumina Soarelui, par mici nestemate și mă minunez cum dispar îndată ce le ating cu degetul arătător. Bunicul face cu
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
un "jurnal", unul "public" mai întîi, pentru că textele au fost destinate de la bun început publicului cititor de "jurnale", sinonimul de origine franceză al mult mai utilizatului "ziar". Dar aceasta nu este decît o caracteristică foarte generală, care fixează eventual "genul proxim". Aristotelicește vorbind însă, ne rămîne descoperită "diferența specifică", singura importantă, în cele din urmă, atunci cînd judecăm orice producție a spiritului. Or, pentru a putea trasa respectiva diferență nu ne mai este suficient simplul apel la text pentru că textul nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu clasicul cearșaf, adică legați fedeleș de pat și ostoiți c-un pahar de apă rece. De nu chiar cu un Plegomazin țapăn. Da, dar ceva s-a produs deja, ochii băieților rămînînd încă un timp cam sticloși. Pînă la proxima tulburare. N-ar fi o neobrăzată exagerare dacă am transfera metafora stabilimentului în lumea largă. Așa cum ne este ea arătată, seară de seară, pe sticlă. E de-ajuns ca un (pînă la urmă bizar) japonez să fie mușcat de-un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a face recurs la morală. Cu toate acestea, este des criticată lipsa de relevanță a teoriilor etice pentru discuțiile de etică aplicată. "Etica tradițională alunecă, adesea, într-un delir al generalizării", spune A. Pleșu. "Ea își construiește normativitatea pe genul proxim al individualității umane, trecând, totalitarist, peste tot ce e diferență specifică. Or, în plan moral, ca și în patologia medicală, nu există boli, ci bolnavi. A recomanda unor pacienți diferiți același medicament, în același dozaj, prognosticând același tip de vindecare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o construcție ideatică, abstractă, cuprinzând imperative și valori (uneori ușor utopice), dar poate fi identificat și În modul de a fi, de a gândi, de a deveni, al unui semen din preajmă. Modelele pot fi directe, identificabile imediat În realitatea proximă În care suntem integrați (profesorul meu, prietenul meu etc.), dar pot fi și indirecte, mediate de diferite ipostaze culturale (literatură, film, mitologii - mai vechi sau mai noi etc.). Modelele pot fi atât reale, naturale, cât și ireale, construite. Ele sunt
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
deprinderi practice). Ar apărea o problemă doar atunci când religia ar deveni o disciplină de examen sau concurs, dar și În această situație s-ar putea găsi soluții adecvate pentru o diferențiere cantitativă circumstanțială. O recentă investigație realizată În mediul nostru proxim (școli și facultăți ieșene) arată că percepția dinspre beneficiari a orei de religie se Înscrie Într-o notă de aproximativ șapte. Nota acordată nu se referă În nici un fel la calitatea predării religiei (acest aspect se poate evidenția printr-un
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cultura pe care o purtăm, o trăim și o Împărtășim. Gestionarea faptelor de cultură presupune o conlucrare dintre mai mulți factori: instanțele care le-au generat, școala ca spațiu specializat de formare și transmitere a zestrei culturale și mediul social proxim, comunitatea ca atare. În cazul religiei, intră În scenă Biserica (prin cler), care se ocupă de gestionarea specializată a sacrului și școala, care permite o reflecție și o semnificare culturală a fenomenului religios și comunitatea de credincioși care activează În
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
penumbre. Dacă astfel de incitări, foarte concrete și identificabile, nu ar fi cu adevărat (vezi recente producții romanești, filme, mediatice etc.), oricum ele ar fi fost inventate. Mereu se vor ivi noi „descoperiri”, noi „interpretări”, noi „evangheliști”, inclusiv În arealul proxim, care să pună la zid temeiurile și axiomele noastre fundamentale. Considerăm că este spre binele edificiului religios și al credinței noastre intime să luăm În calcul și astfel de ispite sau Încercări - care au existat, se știe, de-a lungul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
posibilitatea instalării stării de oboseală<footnote Oboseala este un fenomen fiziologic reversibil caracterizat prin scăderea capacității de performanță fizică sau psihică apărută în urma unui efort solicitant și care dispare prin odihnă, Ionescu A., Anton B., Dirijarea medicală a efortului, Editura Proxima, București, 2004, p. 76. footnote>. Pot apărea o serie de inadvertențe în buna funcționare a organismului (luxații, entorse, fracturi, întinderi și rupturi musculare), iar randamentul jucătorilor să scadă sau, datorită dezvoltării necorespunzătoare a tuturor grupelor musculare și a factorilor perturbatori
STUDIU CU PRIVIRE LA CREŞTEREA VALORILOR FORȚEI ŞI CORECTAREA DEZECHILIBRELOR MUSCULARE EXISTENTE LA NIVELUL TRUNCHIULUI JUCĂTORILOR DE HANDBAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Eugen Baştiurea, Zenovia Stan, Florin Andronic () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_805]
-
proctivității. În termenii teoriei neoclasice, viziunea smithiană a pus în evidență economiile de dimensiune și randamentele crescătoare la scară. Este o viziune a dezvoltării. Într-o reprezentare schematică propusă de economistul american Dani Rodrick, factorii creșterii economice sunt structurți în: -“proximi” - acumularea de capital, forța de muncă și tehnologia; -“profunzi” - instituțiile, cultura și educația, factorii geografici, etc. Diferența esențială intre viziune Smithiană si viziune acumulaționistă este dată de cuprinderea ambelor categorii de factori în prima și doar a factorilor “proximi” în
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
în: -“proximi” - acumularea de capital, forța de muncă și tehnologia; -“profunzi” - instituțiile, cultura și educația, factorii geografici, etc. Diferența esențială intre viziune Smithiană si viziune acumulaționistă este dată de cuprinderea ambelor categorii de factori în prima și doar a factorilor “proximi” în a doua. Modelele neoclasice de creștere economică sunt exemplul cel mai tipic de viziune acumulaționistă. Capitalul uman, concept formulat înca de Adam Smith, face cumva conexiunea între cele două viziuni. Cu toate că teoria capitalului uman nu a fost o teorie
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
pentru înțelegerea determinanților creșterii output-ului per persoană sunt: acumularea de capital, capitalul uman (inclusiv procesul de învățare), cercetarea dezvoltarea și inovația, managementul și organizarea, infrastructura, alocarea output-ului între sectoarele direct productive. William Easterly a arătat că există cauze proxime ale creșterii economice și cauze fundamentale. Cauzele proxime sunt: acumularea de capital sub diverse forme și schimbarea tehnologică (măsurată de obicei prin creșterea productivității totale a factorilor). Cauzele fundamentale sunt: structurile (instituții, geografia, demografia etc.) și politicile care facilitează sau
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
sunt: acumularea de capital, capitalul uman (inclusiv procesul de învățare), cercetarea dezvoltarea și inovația, managementul și organizarea, infrastructura, alocarea output-ului între sectoarele direct productive. William Easterly a arătat că există cauze proxime ale creșterii economice și cauze fundamentale. Cauzele proxime sunt: acumularea de capital sub diverse forme și schimbarea tehnologică (măsurată de obicei prin creșterea productivității totale a factorilor). Cauzele fundamentale sunt: structurile (instituții, geografia, demografia etc.) și politicile care facilitează sau inhibă acumularea de capital și schimbarea tehnologică. Dani
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
sub diverse forme și schimbarea tehnologică (măsurată de obicei prin creșterea productivității totale a factorilor). Cauzele fundamentale sunt: structurile (instituții, geografia, demografia etc.) și politicile care facilitează sau inhibă acumularea de capital și schimbarea tehnologică. Dani Rodrik distinge între determinanții “proximi” și determinanții profunzi ai creșterii economice. Schematic, relația între creșterea economică și determinanții acesteia poate fi reprezentată astfel: Output-ul total al economiei este o funcție de dotarea sa cu resurse (muncă, capital fizic și capital uman) și productivitatea utilizării acestor
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
determinată de alte cauze (structurale sau fundamentale), necuprinse în funcția de producție, relația poate fi inversă, de la creșterea economică la acumulare și productivitate. “Pentru aceste motive - nota Rodrik - este cel mai bine să gândim acumularea și schimbarea productivității ca determinanți proximi ai creșterii economice, în cel mai bun caz. Pentru determinanții mai profunzi, găsesc că este utilă taxinomia următoare: 1.geografia 2.integrarea (comerțul exterior) 3.instituțiile. Geografia se leagă de avantajele și dezavantajele posedate de localizarea fizică a unei țări
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
Ca răspuns, schimbarea tehnologică în termeni “learning by doing” stimulează diviziunea și specializarea muncii, prin creșterea bogăției și profiturilor și procesul de acumulare a a capitalului. Cum ar spune Dani Rodrick, Smith a explicat ansamblul creșterii economice, utilizând atât factorii “proximi” (precum acumularea de capital), cât și factorii “profunzi” (cum e, de exemplu, cadrul instituțional). Datorită efectelor economiilor de scară, procesul de creștere economică nu atinge rapid starea de echilibru stațional. Doar limitele naturale ar putea constrânge procesul de creștere economică
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
cuprinsul Ungariei contra ereticilor, schismaticilor și păgânilor, precum și contra patronilor, protectorilor, dositorilor și apărătorilor lor, să-i tragă la răspundere și la pedeapsă în temeiul postulatelor canonice și a dispozițiilor papale pe calea inchiziției și să se serve ca de proxime organe executive de ordinul predicanților (dominicani) și al minoriților (fratres ordinum praedicatorum et minorum ). Cu mai mult rezultat luă Benedict XII acest lucru în mînile lui când văzu că, prin mijloacele legale întrebuințate pîn-acum, Bosnia nu va putea fi ținută
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și anume astfel ca fiece intrare succedentă a individului să ni-l arate pe acesta ca rezultatul scenelor precedente. Prin depărtarea, ieșirea din scenă a figurei dramatice nu trebuie să se piardă nimica din viața ei internă, ci cea mai proximă reapărere a ei are să își descopere îndată starea sufletească care s-a născut cu necesitate în ea prin dezvoltarea succesivă. Astfel numai întreruperile momentane a manifestațiunilor de viață se (sumează) pierd într-o singură viață organică. Fără această mijloc[ire
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin vorba vie, arată participarea directă la acțiunea întreagă; însă momentele tăcerei lui, în care el însoțește ca o participare oarecare vorbirea persoanelor coagente, aceste momente trebuie să ni descopere nașterea dispozițiunii lui sufletești și trebuie să mijlocească tranzițiunea la proximele manifestațiuni de viață în vorbire. Astfel caracterul trebuie să se reprezinte neîntrerupt ca un rezultat a tuturor elementelor cari influințează asupra lui. Acea dispozițiune sufletească care rezultă pentru caracterul singular din întregul acțiunii dramatice, acea dispozițiune trebuie să fie firul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]