1,136 matches
-
le-a surprins autoarea în imediat. „În ultimii ani de festivism ceaușist - scrie Gabriela Adameșteanu în nota asupra ediției - am vrut să fac o carte cu astfel de «scene de gen»“. Nu a rescris niciun text la reeditare, ne spune prozatoarea, în afara unuia singur, Gara de Est, căruia i-a adăugat noi capitole, în 1991 și în 2012, și un fragment care-i fusese eliminat de cenzură în anii ’80. Le-ar fi adăugat și altor narațiuni fragmentele cândva cenzurate, dar
Ironie și tandrețe by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3412_a_4737]
-
găsit salam de Sibiu și șuncă de Praga, vinul este natural - Gicu, prin cunoștințele lui, a făcut rost de el din pivnițele Patriarhului, poți să bei liniștit cât vrei, mâine n-o să te doară capul“). Cu ironie și tandrețe scrie prozatoarea despre astfel de împrejurări ale vieții de fiecare zi din socialismul nostru real, cu ironie și tandrețe privește în general existența. E necruțătoare în notarea amănuntelor și merge, moral, până la a fi severă cu personajele. E totuși înțelegătoare cu ele
Ironie și tandrețe by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3412_a_4737]
-
unul sau altul, trebuie să-l asculte, să nu piardă șirul, să fie atentă, dar are și ea suferința ei, ce-i drept măruntă, meschină, care-i fură însă mereu atenția: bareta defectă de la sanda îi roade piciorul. Spiritul notațiilor prozatoarei este realist și reconstitutiv, cu multă atenție pentru detalii, proiectând fidel și meticulos, aș zice, filmul vieții cotidiene din interval. Din loc în loc, acest film se deschide unor reverberări simbolice, astfel cum se întâmplă, de pildă, când este evocată Gara
Ironie și tandrețe by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3412_a_4737]
-
profesor și istoric literar, ginerele lui G. Ibrăileanu. Și-a susținut doctoratul cu o teză privitoare la Alice Călugăru. A publicat scrisorile poetei Alice Călugăru trimise lui G. Ibrăileanu și a restabilit textul romanului Adela. 6. Ecaterina Săndulescu (1904-1988), poetă, prozatoare și memorialistă. A publicat Evoluția scrisului feminin în România, în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghi, cu o prefață de E. Lovinescu (1935). În această antologie este inclusă și Alice Călugăru. 7. Așa s-a și întâmplat. Apare ediția Ecaterinei Săndulescu - Alice
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
Nicolae Scurtu Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Bibliografia poetei, prozatoarei, traducă- toarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) însumează și un impresionant număr de epistole pe care le-a
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
Nicolae Scurtu Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Bibliografia poetei, prozatoarei, traducă- toarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) însumează și un impresionant număr de epistole pe care le-a scris și trimis prietenilor, rudelor și, mai ales, confraților săi. Unele dintre aceste scrisori s-au publicat în ziare, reviste, almanahuri, crestomații
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
Altele, cele mai numeroase, se află în biblioteci și arhive publice și particulare, care așteaptă să fie cercetate și publicate după normele occidentale de restituire filologică și științifică. Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Una dintre prietenele și confidentele sale este și prozatoarea Sandra Cotovu (1898-1987), care a primit îndrumări și lecții de stilistică literară
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
Otilia Cazimir era o natură confesivă și avea disponibilitatea să scrie, asemenea prozatoarei Constanța Marino-Moscu, câte zece epistole pe zi, pe care, apoi, le trimitea în cele mai îndepărtate locuri din România. Una dintre prietenele și confidentele sale este și prozatoarea Sandra Cotovu (1898-1987), care a primit îndrumări și lecții de stilistică literară, încă de la debut, de la George Topîrceanu, unicul redactor al revistei Viața Românească, ce selecta, citea cu un gust sigur și corija neglijențe sau erori în exprimare. Epistola ce
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
203 pagini și Vijelie. Coperta de Lena Constante. [București], Editura Casa Școalelor, [1947], 457 pagini + 1 foaie. 2. Constantin Stere (1865-1936), nuvelist și romancier. Autorul romanului În preajma revoluției. Volumele I-VIII. București, Editura Adevărul, [1931- 1936]. 3. Foarte delicată. 4. Prozatoarea publică în revista Adevărul literar și artistic următoarele: Microcosm. Din jurnalul Magdei Sterian, 14, nr. 756, 2 iunie 1935, p. 6, col. 1-7; Conferențiarul, 14, nr. 774, 6 octombrie 1935, p. 7, col. 1-7; M-au surprins într-o dimineață
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
revistă bună, care apare la Alba Iulia, avându-l redactor- șef pe Aurel Pantea). În numărul triplu 7-8-9 din acest an, ea publică un scurt fragment de roman și răspunde la câteva întrebări puse de Gabriel Chiciudean. Iată ce crede prozatoarea despre cititorii săi: „Stau adeseori de vorbă cu cititorii. Cei mai mulți îmi scriu, dar sunt și oameni pe care i-am întâlnit în carne și oase. Evident, sunt extrem de interesată să aud opiniile cititorilor mei adevărați și lipsiți de interese obscure
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3130_a_4455]
-
Nicolae Scurtu Însemnările privitoare la prozatoarea Irina Lecca (n. 7 ianuarie 1881, Piatra-Neamț - m. 30 noiembrie 1953, Mănăstirea Văratec) sunt insuficiente, lacunare, imprecise și, adesea, derutante. A fost încurajată să scrie și să publice la insistențele energice ale scriitorilor Constanța Hodoș, Ion Gorun și, mai ales
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
derutante. A fost încurajată să scrie și să publice la insistențele energice ale scriitorilor Constanța Hodoș, Ion Gorun și, mai ales, Nicolae Iorga care îi oferă cu generozitate coloanele ziarului Neamul Românesc, precum și pe cele ale Neamului Românesc Literar. Numele prozatoarei și traducătoarei Irina Lecca se întâlnește în reviste și ziare, precum: Ramuri, Luceafărul, Revista scriitoarei, Revista noastră, Gânduri bune, Unirea femeilor române, Jurnalul femeii, Viitorul româncelor, Calendarul „Neamului Românesc“, Al doilea Anuar al Bucegilor și în America (Cleveland). Este autoarea
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
jos. 5. Ar trebui să fie în biblioteca Mănăstirii Văratec, unde se păstrează toate manuscrisele, scrisorile, iconografia și cărțile maicii Irina Lecca, care a fost apreciată de înalți ierarhi, scriitori și cărturari români și străini. 6. Ecaterina Săndulescu (1904-1988), poetă, prozatoare și memorialistă. A publicat, în colaborare cu Mărgărita Miller-Verghy, Evoluția scrisului feminin în România. [Prefață de E. Lovinescu]. București, „Bucovina”, 1935, 496 pagini + Erată, în care Irina Lecca nu a fost inclusă.
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
Nicolae Scurtu Un aspect însemnat al operei poetei, prozatoarei, traducătoarei și memorialistei Otilia Cazimir (1894-1967) îl constituie literatura epistolară, bogată în informații de istorie literară și culturală. Notele, știrile, precizările și microportretele ce se află în corespondența Otiliei Cazimir contribuie la reconstituirea unei epoci, a unui climat literar și
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
și, mai ales, la restituirea imaginii unor scriitori intrați de multă vreme într-un nepermis con de umbră. Epistolele Otiliei Cazimir au o mare calitate, sunt veridice, iar autoarea se bucură de credibilitate. Revelatoare sunt, în acest sens, epistolele trimise prozatoarei și memorialistei Sandra Cotovu (1898-1987), descoperită, îndrumată și publicată în revistele Viața Românească, Adevărul literar și artistic și Însemnări ie- șene de exigentul profesor de literatură George Topîrceanu. În epistolele ce se publică aici se evocă zbuciumul sufletesc și incertitudinile
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
Sandrei Cotovu se constituie în autentice lecții de compoziție, de stil și de limbă literară. Intuiește, fără ezitări, talentul, capacitatea de a plăsmui lumi convingătoare și arta narativă ce stimulează interesul unui lector inițiat în epica națională și universală. Cărțile prozatoarei Sandra Cotovu au apărut, însă, într-un timp nefast, când funcțiile criticii și istoriei literare erau anulate de o cenzură imposibil de imaginat. „ * Iași, 9 martie 1938 - Seara Draga mea, Cum să fiu supărată pe mata? Cum poți să crezi
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
martie 1938, pag. 20-31. 3. Margareta Gavrilescu, sora scriitoarei. 4. I.D. Suchianu (1895-1985), eseist, publicist, traducător și memorialist. 5. El îl reprezintă pe G. Topîrceanu, pentru care Otilia Cazimir a manifestat o puternică afecțiune și admirație. 6. Constanța Marino-Moscu (1875-1940), prozatoare și memorialistă. 7. Gheorghe Agavriloaiei (1906-1981), istoric literar și comentator atent al fenomenului literar. 8. Emil Coliu (1909-1939), istoric, specialist în arheologie și cronicar literar. 9. Gr. T. Popa (1892-1949), anatomist, publicist și codirector al revistei Însemnări ieșene, alături de M.
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
de neobișnuita Zelda Fitzgerald, formând o triadă cu splendidele ediții ale romanelor celebrului ei soț: Marele Gatsby și Blândețea nopții de F. Scott Fitzgerald. Din spațiul francez vine un bestseller semnat de Hélène Grémillon, Confidentul, exemplu de succes al unei prozatoare contemporane. Surpriza extraordinară o aduce Humanitas fiction prin seria de autor Ezra Pound, primul volum cuprinde poezia. Se conturează o triadă impresionantă, căci după seriile de autor dedicate lui Fernando Pessoa și lui T.S. Eliot, seria Ezra Pound dovedește un
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
ci și a împăcării, a echilibrului. Trudnic, fragil, dar echilibru. În acest fel, cartea iese din fragmentarea impusă de voci incongruente și timpuri fluctuante pentru a accede, decis, la generaluman. Tragicul se naște din receptarea minții de copil pe care prozatoarea o păstrează în roman ca element contrapunctic. Cele două voci: una care descrie prezentul intersectându-l cu rememorări înduioșate din vremea copilăriei (acestora li se adaugă bune pagini de monografie prozastic poematică a Câmpiei transilvane, cu decor, costumație și partituri
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
-l cu rememorări înduioșate din vremea copilăriei (acestora li se adaugă bune pagini de monografie prozastic poematică a Câmpiei transilvane, cu decor, costumație și partituri atent reproduse); cealaltă, vocea traumei care răbufnește în verbalizări violente, sunt asistate discret de vocea prozatoarei. Înfruntarea nu e între realitate și ficțiune, ci între mai multele interpretări ale aceleiași realități. Amintirile îndelung înăbușite ale fetiței nu concordă nici cu ceea ce poate povesti acum, înțelegând altfel, omul matur, nici cu depozițiile celorlalți doi frați ai Tabitei
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
unei umanități cu existență istorică. În prezentarea de pe ultima copertă se spune despre carte că reprezintă „o frescă epică“, ceea ce, neîndoielnic, Ruxandra Cesereanu a urmărit să înfăptuiască. Amploarea deschiderii social-istorice, bogăția evenimentelor aduse în scenă vorbesc despre această aspirație a prozatoarei. Epoca evocată în carte este aceea cuprinsă între sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și răsturnarea regimului comunist din decembrie 1989. Cu unele trimiteri și în anii ulteriori. O jumătate de veac în care, după cum ni se spune, metaforic
Diavolului, o jumătate de veac by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3367_a_4692]
-
în minți scăpărătoare, capabile să o ascundă din fașă, să n-o trădeze, să o țină perfect în frâu, așa cum fac și eu cu nebunia mea de când mă știu” e, probabil, cea mai caracteristică mărturisire a personajului, simptomatică pentru capacitatea prozatoarei de a inventa manierisme psihologice. Mai mult decât a fi, cum se spune în limbajul argotic, „pe invers” din cauza preferințelor sale sexuale (situație în care romanul Dorei Pavel n-ar fi depășit statutul de narațiune trendy, pusă pe recuperarea tematicilor
Proza, pe invers by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3204_a_4529]
-
a cruzimii și a premeditării vinovate. Legătura ambiguă, mâloasă, grea de obsesii și de fobii, e legea umanității din Do Not Cross. Foarte interesant rămâne, în romanele Dorei Pavel, comportamentul naratorului, nu mai puțin „deviat” decât cel al protagoniștilor. Dacă prozatoarea s-ar fi mulțumit să inventeze, în ficțiunile sale, simple fișe clinice, s-ar fi putut spune că romanele ei nu depășesc moftul rescrierii în dulce-acrișorul stil gotic. Din fericire, însă, „perversiunile” narative, manifeste în nevoia permanentă de a răsturna
Proza, pe invers by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3204_a_4529]
-
Mircea Mihăieș O știre de presă, scurtă și crudă, anunță plecarea din lumea noastră a uneia din cele mai mari prozatoare ale contemporaneității: Doris Lessing. S-a stins la 94 de ani în casa ei din Londra - binecunoscută celor care, în urmă cu șase ani, i-au urmărit pe jurnaliștii care-i luau interviuri, la primirea Nobelului pentru Literatură, chiar pe
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
Mantu, Profira Sadoveanu, Otilia Cazimir și Sandra Cotovu, poetul și profesorul de estetică literară George Topîrceanu elabora epistole convingătoare privind modul de a scrie poezie sau proză. Un fapt cu totul revelator îl constituie cele peste cincizeci de epistole trimise prozatoarei Constanța Cotovu (1898-1987), în care întâlnim prețioase lecții de stil, de compoziție, de uzitare a limbii literare, de analiză psihologică și, evident, energice îndemnuri de a citi și a reciti capodoperele literaturii europene. Și nu numai. George Topîrceanu, secretar de
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]