461 matches
-
cca 1875) Adio, căci deja Pe noapte stele cresc. Dar tu, nu tremura Căci te iubesc. {EminescuOpIV 495} Rămâi în dulce-alin Lângă isvorul alb, Când luna[-i] în senin Cu chipul dalb; Când ape plâng încet, Plesnind din prund în prund, Pin nor împrăștiet Ce stele-ascund. 37. MILLY (cca 1875) Cum ai putut să mă iubești pe mine Tu care ești a lumii piatră scumpă - Nu piatră scumpă, ești amorul lumii. Ah! spune-mi, Milly, nu ești Dumnezeu? Căci cum arată
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lungește Și suind în cer le mută, Parcă fața-i cuvioasă E cu ceață învăscută. Ce gîndește? - numai norii Lin se-mbină, se desbină Ca fășii de gaz albastru Ca și aburi cu lumină. Lin pin iarbă scotocește Apa-n prund și-n pietricele. Florile surînd în taină, Oare ce-or surâde ele? {EminescuOpIV 507} Și[-s] cu neguri îmbrăcate Lac, dumbravă și pădure. Stele palid tremurânde Ard pin negurile sure. Lumea-n rouă e scăldată, Lucioli pe lacuri sboară. Luna
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Lui și pune-ți la inimă cuvintele Lui. 23. Vei fi așezat iarăși la locul tău, dacă te vei întoarce la Cel Atotputernic, dacă depărtezi fărădelegea din cortul tău. 24. Aruncă dar aurul în țărînă, aruncă aurul din Ofir în prundul pîraielor! 25. Și atunci Cel Atotputernic va fi aurul tău, argintul tău, bogăția ta. 26. Atunci Cel Atotputernic va fi desfătarea ta și îți vei ridica fața spre Dumnezeu. 27. Îl vei ruga, și te va asculta și îți vei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
realizată de Adrian Rezeanu asupra toponimiei Bucureștiului, cîteva mostre de astfel de înlănțuiri și încrengături ale denominației topice. Stratificările, pe etape de dezvoltare, arii de influențe, zone de interferență sunt evidente atît pe direcția verticală (Podul Calicilor, Calea Craiovei, Calea Prundului, Calea Mehedinților, Drumu Mehedin ților; Calea Măgurelelor, Podul Caliții, Calea Rahovei; Ulița Fîntîna Boului, Ulița Fîntînii, Ulița Cișmeaua Roșie, Strada dr. Lueger, Strada Berthelot, Strada Popov, Strada Nuferilor, Strada Berthelot), cît și pe cea orizontală (Colțea, Ulița Colței, Strada Colței, Mahalaua
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
asupra mai multor topice, îmbinînd astfel motivarea inițială a numelor cu demotivarea prin încadrarea în serii denominative. Formele, tipurile, direcțiile de „ipostaziere“ sunt diverse. Iată un exemplu de extensiune pe verticală: Calea Rahovei, Podul Caliții, Calea la Măgurele, Calea Mehedințiului, Calea Prundului, Calea Craiovei, Podul Calicilor. Și un exemplu de extindere pe orizontală: Colțea (mănăstire), Ulița Colței, Strada Colței, Mahalaua Colței, Hanul Colței, Turnul Colței, Biserica Colței, Spitalul Colței. O altă formă de stratificare urbană o constituie insulele toponimice urbane, care înlocuiesc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
toponimele slave Bjebvar Kriș, Garni Kriș, Hrastovički Kriș, Koranski Kriș), probabil prin intermediul unui nume de persoană, greu de acceptat la populațiile slave încreștinate mai tîrziu (să nu uităm că prima atestare datează din secolul al VI-lea); germ. grioz, griess, „prund, nisip“, gris, „gri, vînăt“; romînescul criș, „tină, murdărie“; lat. *griseus. Ipotezele nu sunt susținute riguros, lingvistic și istoric, rămînînd la asemănarea formală. O ipoteză mai „elaborată“, dar cu multe carențe și ea, afirmă că romî nescul Criș provine, prin filieră
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dero" sau: " Avem ciorapi pentru femei cu găuri", " Avem pantofi pentru bărbați cu botul lat". Autobuzele înaintau acum prin defilee înguste, între pereți de rocă plini de licheni, pe care curgeau șuvoaie de apă. Pârâuri aproape secate alergau peste un prund zgrunțuros de gresie și se pierdeau 30 după vreun bolovan înverzit. Clopoței violeți se aplecau peste apa-nghețată. Fabrici de ciment, șantiere cu barăci pe roate, vopsite-n portocaliu, stive de bușteni se-nșirau din loc în loc, urâțind peisajul. Stațiuni
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
-i în față succesivele eventualități ale riscurilor de a fi considerat în tagma celor periculoși pentru viața nouă, care înaintează, impetuos, pe făgașul croit de Partidul celor ce muncesc cu sârg, cu dârzenie și necontenit. Pași stingheri răsună sec în prundurile risipiturilor de zidării, de molozuri, de zdrobituri de cărămizi și de tencuieli răscoapte, foșnind uscat, ca niște zurgălăi de ceramică și zvonuri slabe cutreieră, într-o pânză de neliniște. Imaginația hiperactivă a lui Mircea adulmecă involuntar capriciile hazardului și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
necenzurate din Neștiuta Cronică de la Arborea) Oaspeți la Vartolomei Beteagul Mașina, albă ca laptele, cu bot zăbrelit în gratii argintii, se opri sub gard. A frământat pietrișul de pe drum, sub papucii ei enormi de cauciuc, și pașii străinului apropiară scrâșnetul prundului de nasul lui Vartolomei, care meșterea absorbit la motopompa lui ruginită, cu încheieturile năpădite de noroi. Străinul, în haine tărcate, ca blana de râs, îi întinse mâna, rostindu-și repezit, oferta lui binevoitoare: Dam ajutor? Vartolomei și-a frecat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fermitate contururile aburoase și în mișcare ale unei lumi deopotrivă văzute și visate: Auz și văz. Ochi plini de constelații, Și norii străvezii pe frunți, pe voce. Columne de cenușă să evoce Prieteni dispăruți. Și-atâția alții. Arbori de fum. Prund. Călătoare roce Miresme fugitive. Zvon. Migrații... Iar în cel de al doilea, sub un titlu sugerând și el evanescența, deși în regim mai sumbru - Temnița de fum - o similară deschidere dinamică se conturează, semn ale nesiguranței și precarității ființei, dincolo de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 499 Insulele și prundurile, care se formează în albia fluviilor și a râurilor navigabile sau plutitoare, sunt ale statului, daca nu i se opune titlu sau prescripție. (Cod civil 476, 1844).*) ---------- 1. Prescripția achizitiva nu poate fi opusă în ceea ce privește bunurile care constituie domeniul public
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 500 Insulele și prundurile, care se formează în râurile nenavigabile și neplutitoare, sunt ale proprietarului țărmului pe care ele s-au format; dacă insula formată trece peste jumătatea râului, atunci fiecare proprietar riveran are dreptul de proprietate asupra părții de insula ce se întinde
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
scrisului românesc din Bucovina vremii. Din textele publicate, reținem aici câteva, ilustrative din multe puncte de vedere: „Mult mister ascunde apa în adâncul ei de unde, / Când cu farmece de aur luna-ntr-însele pătrunde... // [...] // S[g]omotoase unde repezi saltă tremurând pe prund / Și în fundul plin de taină mândru farmec ele-ascund, / Codrii vechi de veacuri multe, fața lor pururea verde / Oglindesc în undă lină; și-a lor freamăt li se pierde, / Tremurând pe-aripi de vânturi, și ducând o doină sfântă / Cer și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
eboșa de pictură interbelică pe fîneață, Camil Ressu se propune, vreme tare, răcoare, ora 6,32, rostogolirea Vișeului, ceață, ora 6,55, stația Valea Vișeului pe muchea istoriei textului, borna grănicerească pe graniță de apă, salcia prea uscată ieșind din prund, la vărsarea Vișeului pod pe gura apei, rambleul e malul, curgerea apelor, cinci metri, doi-trei metri km 239+9, tunel-copertină cu picioarele în Tisa, rîpa s-a dus peste tren, face versantul, scîrțîit de pietrișuri, malul rutean abrupt pînă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să le umfle doagele, lunca porumbiști, Remeții încă județul Maramureș, casele se lovesc fără să facă front la stradă, faciesul rural s-a dus și așa, cum să abată depresiunea vreo ridicare din coaste pe stînga, Teceu Mic depășit, Tisa prund cu spinările de pietrișuri, băieții pescuind, Piatra bilingv, Ocolul Silvic Teceu livada de meri bătrîni, rodul pe marginea coroanei în plete de vișin, motorul vuiește de seninul pădurii, accesul la uzina vie pe drum înfundat, bolți luate în serpentine, aleea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nici incendiile, pereții de la iarbă, șiță și scîndură casele în șes, Gălănești peste stație case tip P+1, 2-3 familii, principiul semicolectiv englezesc, în loc de cărămidă roșie tencuiala albă, grădinița în față la șosea, mici copii, mari jucării, porumbiști pînă în prundul Sucevei, Vicovu de Jos defilează cu ulița lungă, Școala cu clasele I-IV Simultane, în ramă, cîtă puștime se mai adună în margine de sat nu s-a meritat! locuirea n-o facem și nu ni s-a făcut oportună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
curtea de vilă prea multe betoane, trei țînci să vină repede spre tren, ceasul în fetișcane și copile, alte cinci la 13-14 ani, nu e loc de murdărie, iarba fragedă nivelul de jos în șesul Vicovu de Jos, stație și prundurile Sucevei, km 25+2 de la Dornești, adorația unei lumi vine infinitezimalul! tricolor puntea pe cabluri în stîlpii de fier vopsiți, sat către nord în care ne trezeam cu fiara sovietică dimineața, că ne-a mai mîncat din cele pămînturi, parc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
am trăit puțin la Ipotești, am colindat ținutul dintre sate, am cules flori și bureți în pădurea învecinată: adolescent, elev de liceu, am cutreierat codrul de aramă, m-am odihnit pe prispa cea de brazde de la izvorul care tremură pe prund, căci în apropiere se află casa pădurarului [inexact, n.n.], unde și-ar fi avut Eminescu prima dragoste. În 1903 am ajuns profesor de istorie-geografie la liceul "Laurian" din Botoșani, iar în 1919 prefect al județului. Legăturile sufletești cu satele copilăriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
geografia imaginarului este radical alta: ea vizează ideea de Centru, de aici, concentricitatea: Toată această insulă-n insulă este o florărie sădită de mine anume pentru albine 180. Orice urmă a realului iubita veni lângă lac și văzu cărarea de prund pe sub apă181 se sublimează în dense efluvii olfactive: Aerul acestei insule era plin de sărbători murmuitoare ale albinelor; iarba îi ajungea până la piept, măzărichea punea lanțuri înflorite picioarelor... o căldură, un miros pătrundea raiul. El s-apropie de lac și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în legătură cu lacul imaginile țin mai degrabă de retină, atunci când este vorba de izvor, ele se adresează urechii: izvorul sare202, se bate-n pietricele 203; singuratice izvoare fac cu valurile larmă 204, plâng în vale205; apa sună somnoroasă 206, tremură pe prund 207; izvoare blânde cad208, murmură 209, suspină 210, cântă 211, fac larmă 212; izvoare albastre/ Șoptesc ele-n de ele213, sunt sdrumicate peste pietre licurind, suspină-n flori molatic, coboară-n ropot dulce, sar în bulgări fluizi 214, sunt vergine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
să le aduc în odaia mare, la răcoare, într-un lighean. Să dau apă și lături la porc și să fierb altele, din barabulele vechi și urluială pentru ziua următoare. Să tai lemne că adusese tata niște crengi uscate din prundul Moldovei și mă îndemna să fac "zilnic oleacă de gimnastică folositoare și ție și casei", zicea dânsul. Într-o zi după ce câinele cel bătrân, Ursu, dăduse ortul popii tata a adus de la un prieten un cățeluș negru cu două ținte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
drumurilor: pe teritoriul localității sau în imediata vecinătate; inclinarea maximă a pantelor 15-20 grade; distanță între 100 - 2000 m., cu marcaje ale distanței la 50-100 m; lățimea drumului 0,75 - 2 - 3 m, după caz. Suprafața solului; asfaltat, pietre de prund, nisip, pămînt, iarbă. Drumul va fi delimitat de arbuști plantați, arbori, liziere de pădure. Pe distanțe de 50-100 m (după profilul de boală indicat, vîrsta persoanelor, conformația terenului) vor fi amplasate bănci din material lemnos (pentru 3-4 persoane), prevăzute cu
NORMA TEHNICA nr. 5 din 10 martie 1979 pentru aplicarea climatoterapiei în R.S. ROMÂNIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125543_a_126872]
-
pentru amplasarea, amenajarea și instalații pentru plajele marine: ... - amplasare pe plaje cu o adâncime de cel puțin 10 m, cu maluri de adâncime mică progresivă de la 0,10 - 1,5 m, cu fundul apei curățat, netezit, acoperit de pietre de prund și nisip fin; - se recomandă amplasarea plajei în microzone cu valuri mici (cu malul delimitat de diguri dacă este cazul); - plajele vor fi separate (delimitate prin garduri) pentru copii și adulți; - suprafață plajei va fi acoperită de nisip fin granulat
NORMA TEHNICA nr. 5 din 10 martie 1979 pentru aplicarea climatoterapiei în R.S. ROMÂNIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125543_a_126872]
-
cat., cu întreaga avere conform inventarului jurnal. Școală particulară fabrică cărămidă, "Bohn" din com. Feldioara, a Fabricii cărămidă "Bohn", cu întreaga avere conform inventarului jurnal. Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov, strada Șirul Șaguna Nr. 1, cu un imobil în stradă Prundului Nr. 45; un imobil în piață Berthelot Nr. 1; un imobil în stradă Prundului Nr. 2; o casă în str. Prundului; o casă în str. Sf. Nicolae Nr. 1; o casă în stradă Barac Nr. 1; o casă în stradă
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
Feldioara, a Fabricii cărămidă "Bohn", cu întreaga avere conform inventarului jurnal. Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov, strada Șirul Șaguna Nr. 1, cu un imobil în stradă Prundului Nr. 45; un imobil în piață Berthelot Nr. 1; un imobil în stradă Prundului Nr. 2; o casă în str. Prundului; o casă în str. Sf. Nicolae Nr. 1; o casă în stradă Barac Nr. 1; o casă în stradă Pe Tocile Nr. 2-4; casă Fundațiunii Ion Iuga, strada 23 August, cu întreaga avere
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]