321 matches
-
există excese, fie în zona plusului, fie în aceea a minusului. Cu o excepție: finalul (al doilea), o lipitură ciudată la felul în care au mers lucrurile pînă acolo. Toată povestea oarecum ridicolă și prețioasă, cu agentul rus și cel prusac, mi se pare că poate lipsi cu desăvîrșire. * Trupa lui Gonța, Eminescu și Timpul : Dan Puric (Eminescu), Carmen Ungureanu (Veronica), Gheorghe Dinică (Maiorescu), Alexandru Bindea (Creangă), Mihai Niculescu (Slavici), Eugenia Maci (Mite), Eugen Cristea (Cantacuzino-Zizin), Mihai Călin (Roșca), Mircea Gheorghiu
"Editura Timpul" lui Eminescu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16395_a_17720]
-
doua zi, pe 15 iunie, îndată ce Austria a început să concentreze trupe la granița cu Prusia, armata prusacă sub comanda generalului von Moltke a invadat Boemia. Numai trupele saxone au fost alertate în prealabil și au părăsit Saxonia, invadată de prusaci, înaintând în Boemia spre masa armatei austriace. Cel mai valoros lucru pe care l-a obținut Austria de la aliații săi, a fost, de fapt, acel corp saxon de 23.000 soldați. Șeful Statului Major al generalului von Moltke a elaborat
Războiul austro-prusac () [Corola-website/Science/327197_a_328526]
-
Rückwärtskonzentrierung”) a fost acoperită de artileriștii români din regimentul 16, rezultat în urma reorganizării Graniței Militare Transilvănene. Comandamentul prusac nu a încercat blocarea retragerii forțelor austro-saxone. Generalul Benedek a retras trupele rămase la Olmütz, alocând pentru protecția Vienei o defensivă slabă. Prusacii au reluat înainatarea, Armata a 2-a în direcția Olmütz, iar armatele 1 și „Elba” spre Viena. În data de 13 iulie generalul Ludovic de Benedek a fost înlocuit de Arhiducele Albrecht. De la o distrugere totală austriecii au fost salvați
Războiul austro-prusac () [Corola-website/Science/327197_a_328526]
-
de est a Reich-ului, astfel a jucat un rol strategic important. În provincie s-au situat numeroase organizații militare, printre altele sediul central al comandanților germani cu buncăre și adăposturi (unele dintre ele pot fi vizitate și azi). La est prusacii simțeau cruzimea războiului în timpul atacului armatei sovietice în ianuarie 1945. Pe drumurile acoperite cu zăpadă au fugit mii de refugiați, persoane reușit să scape spre mare, de unde ar fi trebuit să fie transportați în bărci spre Germania. Cu toate acestea
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
lui Sielawy și a primit în schimb o piatră magică care o va ajuta să înțeleagă graiul animalelor, plantelor și a vântului. Regina ar fi trebuit să păstreze acest cadou un secret, cu toate acestea, aflînd despre pericolul care amenință prusacii, ea a dezvăluit sursă ei de cunoștințe, după care în conformitate cu acordul ei cu Sielawy Gustebalda a fost preschimbata în piatră din cauza încălcării condițiilor. Versiunea legendei sec. al XVI-lea spune că regele ce conducea Śniardwy, a fost atât de șocat
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
acesteia, tabloul cronologic excelează prin alegerea numelor. Simpla lor enumerare reconstituie decorul și cotidianul vieții contemporane lui Nietzsche. Începutul îl face dispoziția părinților, ambii exprimând severa cuviință a familiilor de preoți protestanți, de a-și boteza băiatul după numele regelui prusac Wilhelm al IV-lea. Alegerea lor rezumă curtoazia, înțelepciunea și mai ales devotamentul tatălui preot față de modelul, socotit de el, ideal. Klopstock, Ranke Bethamann-Hollweg, cancelar al celui de al doilea Reich, Wilamowitz-Moellendorf, Karl Lamprecht și Fichte au adus celebritate gimnaziului
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
al lumii începând cu 1790, este astfel amenințat de apariția unor noi bănci în America. Iar lira sterlină este amenințată de dolar. Pentru a-i menține puterea, finanțele engleze trebuie să-i susțină rentabilitatea prin speculații. începând din 1880, rivalii prusaci, francezi și americani devin tot mai insistenți: noi tehnologii și descoperiri majore antrenează la Londra declanșarea unei speculații bursiere - o „bulă”, se va spune - care provoacă, în 1882, falimente bancare în City. O lecție pentru viitor: o dată în plus, falimentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
e perfect conștientă de tot ce se Întâmplă. O adevărată éminence grise. Mama lui Manetti a fost fiica unei Junker care se măritase cu un italian din nordul țării - din Lombardia, cred. Și-au crescut copilul ca pe un adevărat prusac cu sânge latin. Acest amestec de disciplină germană și viclenie italiană a ajutat-o să captureze vârcolacul de la Leine, de pildă. Observându-mi expresia nedumerită, doctorul adăugă: Fritz Haarmann, știți. Executat cu câțiva ani În urmă. Se pare că Manetti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o "democrație" aiurită, în Balcani (!), unde se întinde țigănia și anarhia, ci peste un regat al ordinii, al credinței, al devotamentului. Toată lumea în uniformă și toți într-o aliniere perfectă. Ca la masa de exerciții tactice, Caraiman e totuși un prusac și sîngele apă nu se face. Uniforme, fanfare, clopoței, steaguri, pas de marș, salut organizat și unison! S-ar putea să reușească, eșantionul viitoarei Țări ar putea să-l dea gata pe domnul Caraiman, cam sastisit de cabarete. Uniforme și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
război. — Îi o ’isipă mentală, insista el cu Înțelepciune de bufniță. Doi a’i din viața mea petrecuți În vacuum ’telectual. Idealism pierdut, tre’ să fii animal fizic (și-a agitat amenințător pumnul spre „Old King Cole“), tre’ să fii prusac cu totu’, mai ales cu muierile. La colegiu eram co’ect cu femeile. Nu mai, gata. Și-a subliniat lipsa de scrupule măturând cu un gest larg un flacon de seltzer, care și-a găsit sfârșitul zgomotos pe dușumea, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
adresându-se bărbatului solid: - Acești sfertodocți cu mintea ruginită ca a prietenului dumneavoastră, care cred că gândesc și au răspunsuri la toate Întrebările, acești indivizi se află În centrul tuturor harababurilor. La un moment dat vorbesc despre „brutalitatea și neomenia prusacilor“, iar În clipa următoare afirmă că „ar trebui să exterminăm toată nația nemțească“. Totdeauna cred că „lucrurile stau rău acum“, dar „n-au nici pic de Încredere În idealiștii ăștia“. Azi Îl numesc pe Wilson „doar un visător fără simț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
i-o pusese Wahrhaftig sau poate la amândouă. Ochii lui albaștri, apoși erau ațintiți spre perete, Într-un punct aflat deasupra reproducerii după Modigliani. Cu expresia lui satisfăcută și cu mustața subțire și blondă, Îi părea lui Fima un diplomat prusac trimis Împotriva voinței sale În misiune În Mongolia. Îl lăsă pe Wahrhaftig să termine o anecdotă bine cunoscută. Apoi se așternu tăcerea, după care, ca un leopard somnoros, spuse aproape fără să-și miște buzele: — Hai să lăsăm vorbăria și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de el - în rândul învățaților. Și adaugă: „Niciodată oamenii n-au fost atât de proști ca în ziua de azi.“ Și altădată vorbește de partidele prostiei - Parteien der Dummheit -. Expresia „partidele prostiei“ e admirabilă! Și să se mai spună că prusacii sunt lipsiți de simț psihologic! Cert e că Wundt, cu psihologia lui experimentală sau fiziologică - psihologie pură! - nu a descoperit ideea cu partidul prostiei, dar a descoperit-o Treitschke, care a fost tot atât de neamț ca și Wundt! Îți spun că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
larg ceea ce tocmai citisem În presă, și anume că acel război «n-avea să fie pentru trupele noastre decât o plimbare până la Berlin».” Tata ar fi vrut să-l contrazică. Chiar dacă nu știa nimic despre forța comparată a francezilor și prusacilor, participase de curând la Războiul de Secesiune, fusese rănit la asediul orașului Atlanta. „Puteam să depun mărturie că nici un război nu este o plimbare, istorisea el. Numai că națiunile sunt atât de uituce, praful de pușcă e atât de Îmbătător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
în ochi și-l orbea, nu putea desluși persoana sau persoanele care au coborât și nici pe cele ce se aflau încă în cel de-al doilea autoturism. La început a crezut că e vorba de un prinț arab sau prusac rămas fără tron, însă cu timpul s-a convins că exista un cineva și că acel cineva din spatele farurilor îl cerceta cu minuțiozitate. Luminat din cap până în picioare, se simțea ca un gândac țintuit viu cu un bold de un
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
În capăt o plăcuță cu „Închis pentru consolidare“. Ca la Austerlitz, când lansase În noaptea dinaintea luptei zvonul că țarul va scumpi vodca În caz de victorie. Ca la Jena, când soldații lui, deghizați În stejari, se deplasaseră tiptil În spatele prusacilor, care sfârșiseră prin a se culca la umbră, fiind astfel luați ca din oală. În timpul bătăliei, adulmecase din nou mirosul de aftershave ieftin al inamicului, auzise nechezatul papucilor de plastic pe mozaic și șuieratul respirațiilor astmatice, simțise beția puterii ca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
șaizeci, germanii fusese realmente cea mai favorizată dintre toate populațiile. Germana era limba oficială a statului; opoziția maghiară nu-și revenise din șocul suferit în 1849. În momentul acela, germanii din toate partidele presupuneau că situația aceasta va continua. Victoriile prusacilor și unificarea Germaniei le-a conferit un prestigiu în plus. Obiectivul lor era însă doar păstrarea a ceea ce aveau. Ungaria a fost pierdută în 1867, iar poziția germanilor în teritoriile austriece a început să decadă față de celelalte naționalități, tendință care
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
le sait / Numai Luna știe (2002), Johan Heliot își imaginează o întâlnire cu Jules Verne și Louise Michel ambii morți în 1905 într-un univers unde, în 1870, Napoleon al III-lea, alături de niște ET siniștri, i-a învins pe prusaci. Nu este totuși o ucronie, deoarece nu asistăm la virtualități desfășurându-se după un punct de derapaj din prezentul sau în istoria noastră. Am putea, în continuare, apropia aceste romane steampunk de călătoriile în timp, dar nici aici nu găsim
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
directe deși patetice din punctul de vedere al eroului masculin. Povestea se desfășoară într-o provincie baltică îndepărtată imediat după Primul Război Mondial, și vorbește despre un triunghi amoros între trei tineri prinși în agonia războiului civil rus: Eric, un prusac care luptă cu rușii albi împotriva bolșevicilor; Conrad, cel mai bun prieten al lui Eric din copilărie, față de care este atras emoțional și sexual; și sora lui Eric, Sophie, a cărei dragoste neîmpărtășită pentru Eric devine o povară insuportabilă pentru
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
la începutul secolului, de ce este, cum este cutare Consiliu de Stat din cutare canton, el vă va răspunde că acesta așa a fost ales de majoritatea populației (...). De asemenea, dacă acum jumătate de secol i-ați fi întrebat pe un prusac, pe un austriac sau pe un rus de ce cutare ministru conducea în întreaga țară un anumit sector al vieții publice, răspunsul ar fi fost: "Regele sau împăratul 1-a numit". Și toate aceste explicații par foarte clare și incontestabile pentru
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
azi, decât cuvintele care preced înfruntarea neo-homerică a micilor țărani din romanul lui Pergaud: Când mă-ta a zis că mai curând ar da țâță la o vițică decât sor-tii, ca barem să nu crească o curvă!" sau "Huo, prusacilor! Huo, împuțiților! Grohăitorilor! Rahați cu ochi! Bastarzi de popi! Pui de târfă! Hoitarilor! Putregaiurilor! Lăturilor! Mortăciunilor! Boaitelor! Sectanților! Hoituri de pisici! Râioșilor! Băloșilor! Învârtiților! Păduchioșilor!"*, de o parte crima, de cealaltă un rit de trecere? violență sau joc? La fel
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să apară și fără contribuția dușmanului. Discursul oficial al Franței îi prezenta pe germani ca agresori, în vreme ce francezii nu făceau decât să se apere. În presă era omniprezentă tema barbariei Fritzilor, Hunilor sau, cu termenul batjocoritor consacrat în timpul războiului franco- prusac din 1870, les Boches, „nemțălăilor”. Dar imaginile prizonierilor germani - prezentate în jurnalele de actualități, firește, pentru a glorifica victoriile trupelor franceze - nu înfățișau niște monștri sângeroși, ca aceia pe care îi vehicula propaganda oficială. Aparatul de filmat nu mințea. Expresiile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
decenii mai târziu, în Gotha (1642). În Prusia, obligativitatea școlarizării pentru copiii de ambele sexe (care nu primeau alt tip de instrucție) la școlile sătești a fost decretată în 1716, la inițiativa lui Frederic Wilhelm I de a crea statului prusac puternic birocratizat și centralizat o națiune pe măsură. Dacă în pragul anilor 1700, Prusia era considerată "un stat fără națiune", Frederic Wilhelm I a încercat să soluționeze această problemă prin intermediul educației, a cărei misiune trasată i-a fost aceea de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
paralizarea forței ofensive rusești. Luptele din Dardanele au fost dublate de bătălii navale în Marea Neagră. În iulie 1914, Turcia se angajase în negocieri cu ambasadorul Germaniei, von Wangenheim. Alianța părea, pentru unii, un "accident al Istoriei", o aventură alături de militarismul prusac 491, dar alegerea făcută de sultanul Mehmed al V-lea era cât se poate de logică: într-o Europă transformată în câmp de luptă, dorința de revanșă, în special contra Rusiei, în fața căreia cedase chiar o parte din Anatolia și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
va rămâne de neșters în memoria colectivă și va constitui baza fragilă a legitimității psihologice a tuturor regimurilor autoritariste care s-au succedat, în forme și dozaje diferite, la conducerea țării, din 1859 până astăzi. Cu excepția lui Carol I, care, prusac educat în spiritul moderației și a parcimoniei, s-a folosit de stratagema includerii în șirul voievozilor români doar din motive de legitimitate și curtoazie, a regelui Ferdinand și a lui Mihai I, toți ceilalți s-au simțit providențiali și, ca
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]