482 matches
-
atari concepții”. Șeful de Stat Major al Misiunii militare franceze, în România, la jumătatea lunii ianuarie 1917, nota: ,,Generalul Zaharov a făcut un demers pe lângă rege ca să-l determine să consimtă ca toate unitățile române aflate în reconstituire să treacă Prutul și să plece să se reconstituie, parte în Basarabia, parte la Odesa”. Ofițerul francez a subliniat faptul că ,,guvernul, Parlamentul, 23 conducătorii și poporul s-au ridicat cu indignare contra ipotezei unei replieri de acest gen”. H. Berthelot amintește, în
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
5 februarie 2009 Citit ca atare, à la roumaine, titlul posibil al acestei notații ("Mall-ul Culturii Europene la Iași") ne-ar putea duce cu gândul că la Iași se termină cultura europeană ca atare, iar pe celălalt mal (al Prutului) începe deșertul cultural arid, pravoslavnic, ne-european. Nu despre asta însă vreau să scriu, mai ales că ar fi nedrept și neadevărat, fie doar și dacă am aminti truda exemplară, de decenii, a neobositei elite intelectuale basarabene sau reușitele excepționale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care inventaseră o monstruozitate numită "repartiția zonală" prin intermediul căreia înșfăcau toate posturile din țară în orașe și le dădeau clientelei lor de la București; celorlalți, de la Iași sau Cluj, neră-mânându-le decât posturi la țară în maghiarime, pentru noi, și pe malul Prutului pentru ardeleni, în ciuda mediei de absolvire). Acolo am văzut, pentru prima oară, metodic, ravagiile făcute de alcool. Doar două ore de la apariția mea în cancelarie au rezistat profu' de sport, împreună cu cel de atelier, până să mă tragă la dos
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu au simțit-o nici în cele mai apăsătoare momente ale dictaturii lui Ceaușescu. Mai mult, tema națională ce motiva legitim acțiunile lor publice devenise out of fashion în România postmoderniștilor care, neatenți, i-au abandonat pe colegii lor de peste Prut lătrăilor naționalismului ceaușist. Ba, mai mult, românii de acasă au mai și strâmbat din nas la mezalianța pe care tot ei o provocaseră. Auzeam, în ultima vreme, comentariile iresponsabile ale unor scriitori și jurnaliști din România "europeană" care conchideau, scârbiți
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
conducătorul” care vorbea despre el la persoana a treia („Mareșalul Antonescu a hotărât să...”), plasându-se singur în galeria marilor figuri ale istoriei naționale. Grandomania sa militaristă l-a făcut să reia comanda inițială din vara anului 1941 („ordon treceți Prutul!”) în variante succesive vădit iraționale: treceți Nistrul, treceți Niprul, treceți Donul, eventual și Oceanul! În numele aceleiași patrii atotîncăpătoare și atotsuferitoare a ordonat marșul spre moarte a sute de mii de soldați, ori a decis suprimarea a mii de etnici evrei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
conducătorul” care vorbea despre el la persoana a treia („Mareșalul Antonescu a hotărât să...”), plasându-se singur în galeria marilor figuri ale istoriei naționale. Grandomania sa militaristă l-a făcut să reia comanda inițială din vara anului 1941 („ordon treceți Prutul!”) în variante succesive vădit iraționale: treceți Nistrul, treceți Niprul, treceți Donul, eventual și Oceanul! În numele aceleiași patrii atotîncăpătoare și atotsuferitoare a ordonat marșul spre moarte a sute de mii de soldați, ori a decis suprimarea a mii de etnici evrei
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
colegii din școli, universități, cu conducerea Academiei de Științe, cu membrii Colegiului Rectorilor, cu reprezentanții Ministerului Educației, cu oameni de cultură și artă o dorință sinceră, manifestată direct și tranșant, de colaborare instituțională de o parte și de alta a Prutului. Întreg programul vizitei a fost orchestrat de echipa profesionistă a Ambasadei României la Chișinău, în frunte cu Excelența Sa Domnul Ambasador Marius Lazurca, prezent la majoritatea momentelor (de altfel, programul inițial a fost îmbogățit pe parcursul vizitei, la cererea noastră sau la
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
colegii din școli, universități, cu conducerea Academiei de Științe, cu membrii Colegiului Rectorilor, cu reprezentanții Ministerului Educației, cu oameni de cultură și artă o dorință sinceră, manifestată direct și tranșant, de colaborare instituțională de o parte și de alta a Prutului. Întreg programul vizitei a fost orchestrat de echipa profesionistă a Ambasadei Românieila Chișinău, în frunte cu Excelența Sa Domnul Ambasador Marius Lazurca, prezent la majoritatea momentelor (de altfel, programul inițial a fost îmbogățit pe parcursul vizitei, la cererea noastră sau la inițiativa
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
ea următoarele: "În momentul în care vom fi și noi și ei în Uniunea Europeană, problema unirii nu se va mai pune". Adică ea va rămâne cu adevărat în grija și la voia românilor, de o parte și de alta a Prutului. A instituțiilor lor, biblioteci, teatre, reviste, ziare, școli, televiziuni, organizații ale societății civile și a persoanelor private, țărani, întreprinzători, intelectuali, muncitori întorși de la muncă în străinătate ceva mai înstăriți, sau rămași acolo, formând comunități din ce în ce mai numeroase. Nu spun că asta
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
câteva lungi interviuri toate publicate sau difuzate. Acum, l-am privit cu atenție. Cred că întâlnirea cu Lucinski i-a fost nu numai neplăcută, ci și dureroasă. De ce? Pentru că vineri s-a stabilit granița Uniunii Europene pe teritoriul românesc, pe Prutul ăsta blestemat. S-a implantat o cortină ,,cenușie” între România și o parte a ei pe Prutul graniță între două state românești. Și nu pentru că președintele Ion Iliescu ar fi vrut... Iată de ce, nu pentru că aș avea intrare oricând la
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
la Constantinopol, și pe generalul Sabaneev, iar din partea turcilor, Golib Efendi și Dumitrache Moruzi. Partea turcă refuza să cedeze Moldova întreagă. Alexandru I, sub presiunea iminentei înaintări a armatei napoleoniene cere lui Kutuzov încheierea grabnică a păcii cu Turcia, acceptînd Prutul ca graniță pînă la vărsarea lui în Dunăre. Delegații turci, mituiți prin intermediul armeanului Manuc Bei (ei au tăinuit sultanului scrisoarea trimisă de Napoleon care anunța începerea campaniei militare contra Rusiei) au acceptat încorporarea de către Imperiul Țarist a teritoriului românesc dintre
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
anexele sale secrete este astăzi condamnat ca fiind caduc, Republica Moldova și România continuă să suporte consecințele lui nefaste" (Editura Științifică, Chișinău, 1993). La două sute de ani de la prima pierdere a Basarabiei, România este încă despărțită de România de Est de peste Prutul pătimirii noastre. Visul reîntregirii pare, din păcate, încă departe de a se împlini. Ultimele trei veacuri de istorie națională au stat sub blestemul poziției noastre geopolitice: "Românii și România - cum spunea un diplomat român interbelic -, s-au aflat prea aproape de
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
istorică. Colaborarea transfrontalieră este finanțată prin intermediul fondurilor structurale, în cadrul programului INTERREG. Pentru valorificarea activității euroregiunilor, în 2006 în Republica Moldova a fost înființat Ministerul Administrației Publice Locale. Euroregiunile în care se încadrează regiuni din teritoriul Republicii Moldova sunt următoarele: Dunărea de Jos, Prutul de Sus, Siret - Prut - Nistru. Programul de vecinătate România - Republica Moldova a debutat în 2004, coordonat de Direcția de Cooperare Transfrontalieră din cadrul Ministerului Integrării Europene din România. Obiectivul prioritar stabilit era dezvoltarea economico socială durabilă în zona de graniță dintre
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92387]
-
Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Cuvioasa Parascheva” Galați și instituții similare din raionul Cahul, Republica Moldova și achiziția de bunuri și produse informatice specializate necesare asigurării managementului serviciilor medicale și a resurselor materiale utilizate. * „Tradiții și obiceiuri pe ambele maluri ale Prutului Inferior” (2008) implementat de Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, Galați, Consiliul Județului Galați și Secția Raională Cultură Cahul; Proiectul vizează realizarea unui schimb de experiență între specialiști din cadrul a două importante instituții de culturăCentrul Cultural „Dunărea de Jos„ Galați, România
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
se alătură al treilea, ce susține teoria „moldovenismului” ca ideologie națională. Acesta din urmă afirmă existența independentă a poporului moldovenesc, „dreptul istoric al fiecărui popor”. O formă radicală a sa susține chiar unitatea dintre locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului și militează pentru crearea Moldovei Mari, care să cuprindă teritoriile dintre Carpați și Nistru, așadar Moldova în granițele sale „istorice”. Inevitabil, în scrierile ideologilor moldovenismului, evenimentele din 1812, 1940, 1944 sunt reflectate pozitiv, ca momente ale edificării statalității moldovenești, iar
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
subînțelegeau prin această denumire un subdialect (grai) al limbii române comune”; după 1859 se constituie, pe baza graiurilor din Moldova, Muntenia și Transilvania, o limbă literară comună. Prin „moldovenesc” se înțelege vorbirea populară orală în Moldova (pe ambele maluri ale Prutului). „A legifera astăzi faptul perimat că ar exista o limbă literară moldovenească, deosebită de limba literară română, comună, înseamnă a legifera un neadevăr evident, și noi, reprezentanții științei academice, nu avem dreptul moral să susținem acest neadevăr”. „Salvarea statalității, integrității
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
curată, hârtie recuperată”, în volumul Parteneriat în Educația pentru Mediul Înconjurător, anul ÎI, numărul ÎI, elaborat de CCDG, ISBN 978-973-88850-3-5; * Articolul.” Problemă Basarabiei în publicistica lui M. Eminescu” volumul “Educația pentru valori culturale de o parte și de alta a Prutului” * Două articole în volumul “Iași-orașul școlilor”, ”Studenți basarabeni la studii în România” și ”Tradiții și valori culturale într- o școală din județul Iași” · comunicări științifice deosebite. * Comunicarea “Unirea Basarabiei cu România” în cadrul simpozionului internațional consacrat aniversării a 90 ani
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
martie 2008 * Comunicarea “Tradiții și valori culturale într-o școală din județul Iași”, în cadrul simpozionul “Iași- orașul școlilor” * Comunicarea ”Problemă Basarabiei în publicistica lui M. Eminescu” în cadrul sesiunii “ Educația pentru valori culturale de o parte și de alta a Prutului” * Comunicarea “M. Sadoveanu și istoria Pascanilor”simpozionul “M. Sadoveanu și istoria Moldovei” * Prezentarea workshop-ului “Drops of life” în cadrul Conferinței ENO, aprilie 2008, Joensuu, Finlanda * Prezentarea workshop-ului “Recycling-a chance for a better life” în cadrul Conferinței ENO, aprilie 2009, Joensuu
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
și orientare; * Curs de Orientare școlară și profesională; * Curs de prevenire a consumului de droguri în rândul tinerilor. · publicații în specialitate (cărți) * Articole în ,,Iași-orașul școlilor’’(2008) ISBN 978-973-88904-7-3; * ,,Educația pentru valori culturale de o parte și de alta a Prutului’’; * ,,Oamenii schimbării -Al.I.Cuza’’.ISBN.978- 973-88842-4-3; * ,,Dimitrie Cantemir și vocația europeană’’ ISBN 978-973-88625-1-7. · participare la programe internaționale : * LeAf; * Eco-Școala; * Alianțe; * Eurojunior; * Spring-day. b) în activitatea cu elevii și comunitatea locală: · îndrumare promoții terminale în unitatea noastră în calitate de profesor
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
o coloană, apoi în jos spre ținutul brodnicilor din Bugeac. De aici, a pornit spre Episcopia Cumanilor, unde s-a întâlnit cu cealaltă coloană, care a venit, pe Ciuhur în jos, apoi pe stânga Prutului până la Vadul Țuțorei. Acolo, traversând Prutul pe dreapta lui, a coborât pe valea râului până la Fălciu, apoi a luat-o spre Siret, pe care l-a trecut la Vadul Turcilor de mai târziu, de la Ionășești, cu direcția Focșani-Odobești de pe Milcov. După cucerirea cetății Episcopiei Cumanilor, corpul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Gecu sau (Geake), ca semn al vasalității. Oastea alanilor, prezentă alături de tătarii, cumanii și românii din Balcani, nu era venită acum din Caucaz, ci alcătuită din rândurile acelora care se stabiliseră în Moldova încă înainte de anul 1240. Aceștia dăduseră Prutului denumirea de Alanus fluvius iar orașului Iași, Forum Philistinorum și, fiind creștini, depindeau de Episcopia ortodoxă de la Vicina. Prin ei, ca și prin cumani, tătarii își exercitau puterile asupra Țărilor Românești, Moldova fiind numită chiar Alania la 1320, în harta
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
uneori până la 8 ore pe zi. Rezistăm perfect până acum, cu tot începutul de dizenterie caracteristic războiului. 23 Iulie <1941>. A fost o zi înălțătoare. Se cere avion sanitar p<entru> Chișinău și sunt trimisă să îndeplinesc această misiune. Revăd Prutul și inima îmi bate puternic. <...> apoi agentului sanitar ce mă însoțea, în prada unei bucurii <...>. Suntem iarăși în țara noastră. Revăd Hâncești ars. Razmotez șoselele și salut trupele ce înaintează spre Chișinău; sbor deasupra ruinelor, mă îndrept spre aerodrom și
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
apropia din victorie în victorie, el fiind un cunoscător a ce avea să se întâmple cu proprietățile, ca în Rusia, le-a donat surorii lui, motivând că pe el nu-l mai interesează pământul. Când rușii rup frontul și trec Prutul în Moldova, familia Gorea, ca și altele, înspăimântate, încarcă în căruță ceva alimente și așternuturile, pune copiii deasupra , toți sub 14 ani, mai puțin pe Elena care de-acu era muncitoare, și pleacă în refugiu, la Moșna, în județul Vaslui
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
reprezenta aceasta. În această situație, de exemplu, noi nu mai făceam deosebire între regimul sovietic și ruși astfel, încât erau diabolizați Uniunea Sovietică, Rusia și rușii de-a valma. De aceea, ordinul lui Antonescu dat armatei române de a trece Prutul in iunie 1941 n-a întâmpinat, practic, niciun fel de opoziție în țară, cu excepția celor câtorva sute sau poate o mie de membri ai PCR. Războiul a fost crâncen; foarte mulți români și-au lăsat oasele pe câmpiile nesfârșite ale
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
XIX, București 1939; Valea Lohanului, în „Revista Geografică Română” , anul V fasc. 3, București, 1942; Carte ethnographique de la ville de Houssi, în revista „Archives pour la Science et la Reforme sociale en Roumanie”, XVI-me , Anne nr. 1-4 , București, 1943; Lunca Prutului în dreptul regiunii Huși, în „Revista științifică V. Adamachi”, vol. XXIX, nr.2, Iași, 1943; Variațiunile de nivel ale râurilor Prut, Jijia și Bahlui, în „Revista științifică V. Adamachi”, vol.XXIX,nr.3-4, Iași, 1943; Zonele de influență economică ale orașului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]