3,260 matches
-
are configurația unui cântec doinit de tip arhaic, aducând în prim plan cunoscuta temă a bradului, din folclorul funebru. Folosirea clopotelor și a tobei mari constituie un element coloristic de mare expresivitate. Piesa intitulată Stihuri de pocăință are la bază psalmul 120 - Veniți, veniți fiind realizată pe o melodică ușor melismatică, de sorginte psaltică. Spune-mi tu puiuț de cuc este un diptic pentru cor de voci egale, pe versuri populare În prima parte întâlnim o melodică generoasă, melismatică ce va
10 MINIATURI CORALE de Constantin Catrina by Mariana POPESCU4 () [Corola-journal/Journalistic/84019_a_85344]
-
a mărturisit că îndelungile condamnări de „arest la domiciliu” din motive de sănătate l-au obligat „să dea la iveală” partituri de referință ca Simfonia Vocalizele mării, ciclul pieselor pentru vioara Bizanț după Bizanț, suitele vocale de Haikai, cei 33 Psalmi și Simfonia liturgică. Dacă nu ar fi scris decât Concertul Trinity pentru vioară și orchestră din ciclul Bizanț după Bizanț, poate că ar fi fost îndeajuns, să consemnăm o capodoperă a literaturii muzicale românești de care se va lega definitiv
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]
-
de înnoire a literaturii române nu au aproape nimic lovinescian. Specificul literaturii române nu trebuie limitat și absolutizat în folclorism, ci merită căutat și exploatat în alte direcții: imaginarul eminescian rezonant cu romantismul german, vicleniile de ispitire a divinității din psalmii arghezieni, "jalea metafizică" petrarchistă din poezia lui Timotei Cipariu, mirajele macedonskiene, bogatul filon balcanic, concretizat estetic de Arghezi, Ion Barbu, Mateiu Caragiale și Panait Istrati, spiritul burghez din proza lui Nicolae Filimon și Hortensia Papadat-Bengescu, urbanitatea ironică și comedia de
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
în a momi", a spus, atunci cînd Chronicle l-a întrebat cu oarecare cinism de ce le dă ghivece cu plante noilor convertiți. "Suntem trimiși aici să fim Pescari de Oameni". Când mama a auzit chemarea, a primit un exemplar din Psalmi și a fost rugată să aleagă între un cactus de Crăciun (neînflorit) și un crin. A ales crinul. Când s-a dus și tata, seara următoare, ea i-a spus să aibă grijă să aleagă cactusul, însă în clipa când
Portocalele nu-s singurele fructe by Vali Florescu () [Corola-journal/Journalistic/8020_a_9345]
-
minunate expresii ale bucuriei și ale credinței populare în mântuirea omenirii. Când au apărut colindele? Cine a cântat prima colindă? E greu de spus. Cert este, însă, că încă de pe vremea apostolilor se intonau cântece de rugăciune, multe bazate pe psalmi. Colindele au avut ca punct de plecare vechile imnuri religioase. Acestea se cântau însă pe versuri latine, ce vizau mai mult aspectul teologic al Nașterii Domnului. Unul dintre cele mai vechi cântece de Crăciun, din secolul al IV-lea, este
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
un obicei minunat: în Ajunul Crăciunului, întreaga familie se adună în curte, în jurul unui foc încă neaprins, fiecare cu o lumânare în mână. Mezinul familiei citește din Evanghelie, după care capul familiei aprinde focul. Cât timp acesta arde, se cântă psalmi și, după ce se stinge, toți ai casei sar peste tăciuni, făcându-și urări reciproce. În dimineața de Crăciun, sirienii se duc la biserică încă înainte de răsăritul soarelui. Cel ce oficiază slujba înconjoară clădirea, purtând o icoană cu Pruncul Iisus. Apoi
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
anaforice și epiforice, ritm de diferite facturi, revenirea unor cuvinte-cheie, interogații și exclamații retorice etc. Versificîndu-l, Dosoftei aduce poemul sacru la o formă inedită. În varianta poetului român se află imbricate trei categorii diferite de texte: traduceri în versuri ale psalmilor; comentarii și glose ale lui Dosoftei pe marginea acestora; în fine, versuri originale semnalate ca atare de autorul însuși. Stilul personal, puternic și inspirat, unește cele trei specii de text într-un șuvoi continuu, unitar stilistic; doar o examinare erudită
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
completă analiză stilistică a unui poet român dinainte de epoca romantică. Datorită acestei monografii avem acum identificate cu precizie cele trei tipuri de vers din Psaltire (traducerile, comentariile amplificatoare, versurile originale), specificul lor stilistic - totul însoțit de analiza minuțioasă a fiecărui psalm. Doar după efectuarea unei asemenea operațiuni de „împărțire a apelor” comentariile asupra Psaltirii în versuri au șansa de a ieși din zodia amatorismului și a impresionismului facil. Doar după apariția cărții lui Mihai Dinu știm ce analizăm în realitate atunci
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
aceea, în 1584. Dacă examinăm posibila influență literară a poetului polon asupra celui român, ea nu pare semnificativă. Psaltirea lui Kochanowski este mai scurtă și rărnîne mereu aproape de litera Vulgatei; după cum vom vedea, Dosoftei se specializează în arabescuri pe marginea psalmilor. Kochanowski optase pentru exactitate și concentrare (Psalmul 2 are, de exemplu, 54 de versuri la Dosoftei față de cele 36 ale textului polonez; Psalmul 3 are 34 de versuri la Dosoftei față de 20 în varianta poloneză; Psalmul 9 ajunge, sub pana
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
literară a poetului polon asupra celui român, ea nu pare semnificativă. Psaltirea lui Kochanowski este mai scurtă și rărnîne mereu aproape de litera Vulgatei; după cum vom vedea, Dosoftei se specializează în arabescuri pe marginea psalmilor. Kochanowski optase pentru exactitate și concentrare (Psalmul 2 are, de exemplu, 54 de versuri la Dosoftei față de cele 36 ale textului polonez; Psalmul 3 are 34 de versuri la Dosoftei față de 20 în varianta poloneză; Psalmul 9 ajunge, sub pana Mitropolitului, la 120 de versuri față de 84
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
scurtă și rărnîne mereu aproape de litera Vulgatei; după cum vom vedea, Dosoftei se specializează în arabescuri pe marginea psalmilor. Kochanowski optase pentru exactitate și concentrare (Psalmul 2 are, de exemplu, 54 de versuri la Dosoftei față de cele 36 ale textului polonez; Psalmul 3 are 34 de versuri la Dosoftei față de 20 în varianta poloneză; Psalmul 9 ajunge, sub pana Mitropolitului, la 120 de versuri față de 84 ale precursorului). Poetul polonez urmărește sensul teologal și fuge de improvizație. Fără îndoială că specificul celor
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
în arabescuri pe marginea psalmilor. Kochanowski optase pentru exactitate și concentrare (Psalmul 2 are, de exemplu, 54 de versuri la Dosoftei față de cele 36 ale textului polonez; Psalmul 3 are 34 de versuri la Dosoftei față de 20 în varianta poloneză; Psalmul 9 ajunge, sub pana Mitropolitului, la 120 de versuri față de 84 ale precursorului). Poetul polonez urmărește sensul teologal și fuge de improvizație. Fără îndoială că specificul celor două limbi, româna și polona, atît de diferite una de alta, a comandat
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
specificul celor două limbi, româna și polona, atît de diferite una de alta, a comandat modelul prozodic profund. Kochanowski s-a atașat versului amplu de 13 silabe, un fel de alexandrin polonez cu rimă obligatoriu feminină: îl utilizează în majoritatea psalmilor săi. Uneori apelează la versul „nobil”, la endecasilab, ca o mărturie a trecerii sale prin lumea poeziei italiene (unii dintre cei mai reușiți psalmi vor fi traduși în endecasilab, precum Psalmii 2, 15, 16, 19, 20, 35 etc.). Preferința netă
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
de 13 silabe, un fel de alexandrin polonez cu rimă obligatoriu feminină: îl utilizează în majoritatea psalmilor săi. Uneori apelează la versul „nobil”, la endecasilab, ca o mărturie a trecerii sale prin lumea poeziei italiene (unii dintre cei mai reușiți psalmi vor fi traduși în endecasilab, precum Psalmii 2, 15, 16, 19, 20, 35 etc.). Preferința netă pentru metrii impari domină Psalterz Dawidowy, poate ca un reflex al tradiției poetice locale. în schimb, exact ca la Dosoftei, rimele se prezintă și
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
polonez cu rimă obligatoriu feminină: îl utilizează în majoritatea psalmilor săi. Uneori apelează la versul „nobil”, la endecasilab, ca o mărturie a trecerii sale prin lumea poeziei italiene (unii dintre cei mai reușiți psalmi vor fi traduși în endecasilab, precum Psalmii 2, 15, 16, 19, 20, 35 etc.). Preferința netă pentru metrii impari domină Psalterz Dawidowy, poate ca un reflex al tradiției poetice locale. în schimb, exact ca la Dosoftei, rimele se prezintă și la Kochanowski aproape întotdeauna împerecheate - semn al
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
ca la Dosoftei, rimele se prezintă și la Kochanowski aproape întotdeauna împerecheate - semn al unei faze incipiente de poezie. Ceea ce găsim din belșug la Kochanowski și rareori la Dosoftei vor fi anumite fantezii prozodice purtînd marcă italiană ori franceză. Unii psalmi ai polonezului combină endecasilabul cu pentasilabul (vezi Psalmii 16, 28, 35), cu aceeași preferință pentru metrii imparisilabici. Alteori versul de bază, pe care l-am numit alexandrin polonez (de 13 silabe), alternează cu decasilabul, dar asemenea situații rămîn rare (Psalmul
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
Kochanowski aproape întotdeauna împerecheate - semn al unei faze incipiente de poezie. Ceea ce găsim din belșug la Kochanowski și rareori la Dosoftei vor fi anumite fantezii prozodice purtînd marcă italiană ori franceză. Unii psalmi ai polonezului combină endecasilabul cu pentasilabul (vezi Psalmii 16, 28, 35), cu aceeași preferință pentru metrii imparisilabici. Alteori versul de bază, pe care l-am numit alexandrin polonez (de 13 silabe), alternează cu decasilabul, dar asemenea situații rămîn rare (Psalmul 38). Cum spuneam, rimele lui Kochanowski sunt de
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
psalmi ai polonezului combină endecasilabul cu pentasilabul (vezi Psalmii 16, 28, 35), cu aceeași preferință pentru metrii imparisilabici. Alteori versul de bază, pe care l-am numit alexandrin polonez (de 13 silabe), alternează cu decasilabul, dar asemenea situații rămîn rare (Psalmul 38). Cum spuneam, rimele lui Kochanowski sunt de obicei împerecheate, ca la Dosoftei; cîteodată se ivesc însă rime îmbrățișate, ba chiar versuri grupate în strofe, contrazicînd textul continuu al psalmilor. Frecventarea poeziei europene contemporane i-a oferit lui Kochanowski un
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
13 silabe), alternează cu decasilabul, dar asemenea situații rămîn rare (Psalmul 38). Cum spuneam, rimele lui Kochanowski sunt de obicei împerecheate, ca la Dosoftei; cîteodată se ivesc însă rime îmbrățișate, ba chiar versuri grupate în strofe, contrazicînd textul continuu al psalmilor. Frecventarea poeziei europene contemporane i-a oferit lui Kochanowski un orizont mai larg, deși a trăit cu un secol înaintea poetului român. Forța creatoare și fantezia lui Dosoftei vor fi însă superioare, chiar dacă prețul l-a reprezentat îndepărtarea, uneori sensibilă
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
oferit lui Kochanowski un orizont mai larg, deși a trăit cu un secol înaintea poetului român. Forța creatoare și fantezia lui Dosoftei vor fi însă superioare, chiar dacă prețul l-a reprezentat îndepărtarea, uneori sensibilă, de proza ritmată și uniformă a psalmilor biblici. Resursele de poeticitate găsite de Dosoftei în Biblie nu prezentau un evantai prea larg, în comparație cu nivelul de subtilitate a mesajului poetic atins de literatura secolului al XVII-lea. În traducerea slavonă de la care pleca (coroborată, poate, cu cea grecească
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
de rugăminte. Și-ntr-auzul Tău, Doamne, s-agiungă Glasul mieu cel ovilit de rugă.[...] Și sufletul mieu cu drag Te-aștaptă, Până vei veni-n vremea de plată, Și-n cuvîntul Tău mi să topește, Doamne, sufletul de Te dorește” (Ps.129). Între Psalmul 6, de unde au fost extrase primele versuri, și Psalmul 129, către finalul operei, aceeași stare de spirit comandă versurile memorabile. De profundis clamavi, începutul Psalmului 129, n-a mai avut, poate, niciodată în poezia românească o întruchipare comparabilă. Există mult
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
ovilit de rugă.[...] Și sufletul mieu cu drag Te-aștaptă, Până vei veni-n vremea de plată, Și-n cuvîntul Tău mi să topește, Doamne, sufletul de Te dorește” (Ps.129). Între Psalmul 6, de unde au fost extrase primele versuri, și Psalmul 129, către finalul operei, aceeași stare de spirit comandă versurile memorabile. De profundis clamavi, începutul Psalmului 129, n-a mai avut, poate, niciodată în poezia românească o întruchipare comparabilă. Există mult pitoresc material în Psaltirea în versuri, multă etalare de
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
Și-n cuvîntul Tău mi să topește, Doamne, sufletul de Te dorește” (Ps.129). Între Psalmul 6, de unde au fost extrase primele versuri, și Psalmul 129, către finalul operei, aceeași stare de spirit comandă versurile memorabile. De profundis clamavi, începutul Psalmului 129, n-a mai avut, poate, niciodată în poezia românească o întruchipare comparabilă. Există mult pitoresc material în Psaltirea în versuri, multă etalare de obiecte și frecvente defulări lirice ale celui care se simțea nedreptățit; dar toate acestea trec pe
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
urzit pămîntul, Și ceriurile ce-s nalte Sînt de mîna Ta lucrate. Acelea toate s-or trece, Iară Tu tot vei petrece” (Ps.101). Că este vorba de un metru-cult, nu încape îndoială: ritmul, ceva mai bine marcat în acest Psalm 101, nu este trohaic, nu evocă o posibilă influență folclorică; orizontul lui pare cu totul altul, din moment ce versul ne sugerează unități ritmice trisilabice, amfibrahi și anapești. Mult mai frecvent întîlnim la Dosoftei decasilabul, alt metru romanic, de îndepărtată origine. Apărut
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
astfel de versuri, care prefigurează mari piese ale poeziei românești din secolul XX, expresivitatea stilului atinge cote înalte. Decasilabul este majoritar față de ceilalți metri la nivelul întregii Psaltiri în versuri, el întrunește cîteva dintre cele mai reușite transpuneri poetice ale psalmilor. Al treilea metru par, alexandrinul, prezent în Franța și în Provence încă din secolul al XI-lea, a atins gloria începînd cu secolul al XIIlea. Lungimea sa l-a destinat exprimării aulice, stilului nobil, poemelor patetice. Asemenea valori purtate de
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]