336 matches
-
științifice (teste, chestionare, observația standardizata, conversația). Privind cunoașterea elevilor mă interesează trei arii de interes: aspecte psihofiziologice; mediul social În care evoluează; competența psiho socială. Metodele de cunoaștere a personalității utilizate se Împart În două categorii: metode clinice și metode psihometrice. Sinteză tuturor datelor culese despre elevi le consemnez Într-o fișa psihopedagogica a fiecărui elev și În fișa psihopedagogica a clasei. Aceste fișe le consider un suport științific pentru acțiunea didactica, un instrument de diagnostic și de prognostic. Clasa de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ofelia IONESCU, Adriana BĂICEANU, Bogdan IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2134]
-
psihoterapie este echivocă, iar confruntările bibliografice sunt traume psihologice pentru cititori” (Ph. May) și „psihoterapia reprezintă în psihiatrie o metodă principală de tratament” (A. Sîrbu). S-au analizat: descrierile subiective (tip protocol) ale pacientului, medicilor, altor observatori, determinările obiective fizioși psihometrice, faptele sociale, adaptarea la solicitările mediului. Am monitorizat: frecvența și amplitudinea respirației, pulsului radial, valoarea tensiunii arteriale, care erau mai mici în timpul relaxării decât în stare de repaus obișnuit, după relaxare, scrisul pacientului sugera optimism, tonus afectiv pozitiv. S-au
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
narcisism. Există câteva studii empirice care testează relația dintre adicția tabacică și narcisism. Deși au pus În evidență rolul factorilor de personalitate În conduita adictivă, nu au putut explora variabilitatea efectelor adicției tabacice În relație cu variabilitatea dispoziției narcisiste. Studii psihometrice au fost interesate de această relație, privilegiind dimensiuni determinate ca: particularitățile psihice și pulsionale ale adicției, economia adicției, relațiile obiective, dificultățile de identificare, chestiunea auto-erotismului În detrimentul evaluărilor trăsăturilor și/sau tipurilor de personalitate narcisistă. S-a formulat ipoteza conform căreia
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
pentru pacientul individual. Autorul susține că: Alegerea este aceea între judecata clinică și responsivitate și măsurare. Deși măsurarea este dezirabilă, trebuie să avem grijă să selectăm instrumentul de măsurare adecvat, deoarece o scală eficientă trebuie să se bazeze pe considerații psihometrice serioase și să evite iluzia inerentă intuiției clinice (p.394Ă. Pe de altă parte Waxman (1981Ă susține că testele de hipnotizabilitate nu sunt nici necesare, nici dezirabile și că cel mai bun test este: „Evaluarea și instinctul și experiența doctorului
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sau al depresiei asociate cu anxietate. Evaluările au fost concentrate pe măsurarea status ului funcțional prin: examinarea punctelor tender, scorul Visual Analog Scales (VAS) pentru nivelul durerii și Health Assessment Questionnaire (HAQ). În plus, a fost folosit și un test psihometric. Autorii nu au găsit relații semnificative Între măsurătorile clinice ale disconfortului fizic și măsurătorile psihologice. Această observație ar putea fi o dovadă impotriva părerii că durerea din fibromialgie ar avea o etiologie psihologică. Progresul clinic apreciat prin nivelul severității bolii
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
rămână neschimbate. Evaluarea s-a făcut la Începutul studiului, intermediar și la 5 luni după Începerea tratamentului. Variabilele țintă au fost: severitatea durerii, perceperea afectării stilului de viață, simțul controlului durerii, epuizarea emoțională, comportamentul la durere, variabile măsurate de instrumente psihometrice. Variabilele secundare au fost: răspunsul la durere considerat de alții, perceperea partenerului de viață, nivelul de activitate. Rezultatele experimentului au fost că nu s-au Înregistrat modificări semnificative, pentru nici unul din itemi, fie principali, fie secundari, la cele două testări
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
vedere științific formelor anterioare ale testului. În 1997, Consiliul Afacerilor Profesionale a Asociației Americane de Psihologie i-a acordat un premiu lui Exner pentru „contribuții științifice” și i-au numit varianta de test ca fiind „probabil cel mai puternic instrument psihometric creat vreodată”. Deși laudele curgeau din toate părțile, analiza științifică a testului a demonstrat că suferă de același set de probleme ca și predecesoarele sale.
Testul Rorschach - Cum a fost inventat și cine este Hermann Rorschach, omagiat de Google by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/63090_a_64415]
-
în context educațional a disponibilităților aptitudinale, creative, motivaționale și afective, cât și gradul lor de recunoaștere în sistemele de valori ale individului și ale societății (Carmen Crețu, 1997). Supradotatul este acel individ care are o inteligență mult superioară mediei (nivelul psihometric mai mare de 130), observându-se diferențe cognitive atât la nivel cantitativ, cât și ca litativ, o mai mare maturitate privind procesarea de informații (percepție și memorie vizuală), dezvoltarea capacității metacogni tive la o vârstă timpurie (aproximativ de la 6 ani
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
desfășurarea testării (pentru defășurarea în clase paralele). Pentru un psiholog, consilier educațional, psihopedagog evaluarea psihologică presupune: o secvență de luare de decizii; planificare, dezvoltare, implementare, determinarea rezultatelor și diseminare; lucrul cu ipoteze, prin generarea și testarea acestora. Evaluarea poate fi psihometrică (apelând la teste) sau se poate realiza prin alte mijloace (calitativă); spre deosebire de testare, evaluarea are o accepțiune mai largă și nu urmărește doar măsurarea și raportarea la o populație, ci este centrată pe identificarea de nevoi sau probleme. Evaluarea psihologică
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
la răspundere a psihologului. Standardele de natură tehnică se referă la metodologiile sau practicile utilizate, ele pot sau nu să fie înscrise în codurile de etică. Printre principiile obligatorii care apar în codul de etică autohton, menționăm utilizarea de instrumente psihometrice standardizate, valide, fidele și etalonate la nivel național, oferirea unei interpretări adecvate ca terminologie. Alte principii de ordin tehnic ar fi utilizarea de măsuri sau metode diverse pentru surprinderea unui singur aspect psihologic, îmbinarea metodelor calitative cu cele standardizate. Astfel
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2376]
-
gradul de claritate al obiectivelor, informarea cu privire la formele și ofertele de învățământ (prin prezentări orale, audio-video, vizite, stagii de practică sau prin medii informatizate și de comunicare) și metode standardizate de obținere de informații asupra clientului chestionare, interviuri structurate, teste psihometrice, teste de cunoștințe care să măsoare gradul de familiarizare cu lumea ocupațiilor și a specialităților de învățământ. Dincolo de informare și asistarea în procesul de autocunoaștere, finalitatea consilierii profesionale constă în primul rând în dezvoltarea capacității tinerilor de a lua decizii
Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
succes 182. În acest context, ne putem pune întrebarea: Cum putem proceda pentru a obține mai multă acuratețe în măsurare? Din punctul nostru de vedere, consonant cu cel al lui E. Schein, am optat pentru un demers de analiză integrativ: psihometric și nepsihometric (calitativ). Am dorit să îmbinăm de fapt două seturi de presupoziții. Un set constă în enunțuri precum: măsurătorile standardizate ajută la realizarea predicțiilor și evaluărilor. Celălalt set presupune enunțuri precum: percepțiile individuale alimentează comportamentele organizaționale care implică interacțiune
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
mică corespunde tipului de cultură care este cel mai frecvent perceput (ca real/ideal); cea mai mare notă reprezintă scorul brut pentru tipul de cultură cel mai puțin întâlnit/dorit de către subiect. Cât despre metodele calitative, deși nu au factură psihometrică, sunt importante în virtutea eliminării eventualelor impasuri de cercetare, dacă sunt conjugate cu metode psihometrice. Ele se bazează pe tehnici precum interviul și observația și sunt direcționate de un punctaj care reprezintă un model exemplar sau o teorie care ghidează analiza
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cea mai mare notă reprezintă scorul brut pentru tipul de cultură cel mai puțin întâlnit/dorit de către subiect. Cât despre metodele calitative, deși nu au factură psihometrică, sunt importante în virtutea eliminării eventualelor impasuri de cercetare, dacă sunt conjugate cu metode psihometrice. Ele se bazează pe tehnici precum interviul și observația și sunt direcționate de un punctaj care reprezintă un model exemplar sau o teorie care ghidează analiza. Aici ne vom opri asupra modelelor lui McKinsey, W. Goldsmith, D. Clutterbuck și E.
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
fi foarte utilă pentru distingerea comportamentului normal de cel deviant. Devierea. Determinarea gradului de abatere de la normal a unui comportament se poate face printr-o evaluare informală (discuții, observări, scale de evaluare a simptomelor) sau cu ajutorul unor baterii de teste psihometrice mai formale (evaluarea personalității). De asemenea, clinicienii pot folosi pentru aceasta și sistemele de clasificare. Clinicienii care lucrează și cu copii și cu adulți trebuie să țină cont de faptul că multe afecțiuni au caracteristici comune și că, de multe
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de performanță. Începând cu traducerea de către Goddard, în 1910, a testului de inteligență pentru copii retardați a lui Binet și culminând cu faimosul caz Larry P. contra Riles, problemele legate de evaluarea copiilor au determinat o puternică opoziție împotriva testelor psihometrice la multe niveluri. De reținut În urma cazului Larry P. contra Riles (1972), judecat în California, s-a ajuns la concluzia că folosirea testelor de inteligență standard la copiii negri în scopul plasării lor în programele pentru persoane retardate educabile este
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
că folosirea testelor de inteligență standard la copiii negri în scopul plasării lor în programele pentru persoane retardate educabile este neconstituțională dacă nu există o aprobare judecătorească prealabilă. De reținut Alte elemente care au contribuit la atitudinea negativă față de evaluarea psihometrică sunt legate de stigmatizarea pe care o pot produce etichetarea copiilor și încadrarea problemelor lor în categorii de diagnostic. Testarea copiilor a determinat nemulțumiri și în rândul profesioniștilor. Psihologii școlari petreceau mult prea mult timp făcând teste de aptitudini sau
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
vizează motivul pentru car apar comportamentele respective. În cadrul acestei paradigme, testarea normativă sau stabilirea de legături între comportamente și sistemele de clasificare ori categoriile de diagnostic devin mai puțin necesare. Chestiuni privind gradul de deviere Măsurătorile bazate pe norme (testele psihometrice) au scopul de a răspunde unor întrebări privind gradul în care un anumit comportament deviază de la normă. Accentul cade aici pe determinarea gravității problemei. Instrumentele psihometrice permit evaluarea copilului în raport cu cei de aceeași vârstă pe mai multe planuri: funcționare intelectuală
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
devin mai puțin necesare. Chestiuni privind gradul de deviere Măsurătorile bazate pe norme (testele psihometrice) au scopul de a răspunde unor întrebări privind gradul în care un anumit comportament deviază de la normă. Accentul cade aici pe determinarea gravității problemei. Instrumentele psihometrice permit evaluarea copilului în raport cu cei de aceeași vârstă pe mai multe planuri: funcționare intelectuală, funcționare neurologică, comportament, stare emoțională (anxietate, depresie, etc.), personalitate, funcționare socială. Testele psihometrice pot fi sub formă de scale de evaluare sau teste creion-hârtie și se
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
anumit comportament deviază de la normă. Accentul cade aici pe determinarea gravității problemei. Instrumentele psihometrice permit evaluarea copilului în raport cu cei de aceeași vârstă pe mai multe planuri: funcționare intelectuală, funcționare neurologică, comportament, stare emoțională (anxietate, depresie, etc.), personalitate, funcționare socială. Testele psihometrice pot fi sub formă de scale de evaluare sau teste creion-hârtie și se pot administra ca baterii de teste individual sau în grup. Susținătorii acestui tip de evaluare apreciază faptul că unitățile de măsură puse la dispoziție pot oferi indicii
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
vârstă. Gama largă de instrumente disponibile face posibilă o abordare multimodală. În plus, multe instrumente au mai multe versiuni paralele de scale de evaluare, ceea ce permite o comparație între diferiții informatori (părinți, cadre didactice, copil). Cei care sunt împotriva evaluării psihometrice au criticat cel mai vehement accentul excesiv pus pe testele de aptitudini sau de performanță în școli. Există, de asemenea, multe critici ce vizează deficiențele inerente ale acestor măsurători, cum ar fi influența culturală și a stimulilor ambientali asupra performanței
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Lovibond și Lovibond, 1995) este utilă în mod deosebit pentru evaluarea simptomelor nevrotice generale. DASS reprezintă o metodă necostisitoare de diferențiere între anxietate și depresie, mai eficientă decît alte instrumente de evaluare (Lovibond și Lovibond, 1995), care are excelente proprietăți psihometrice (Brown et al., 1997) și o structură a factorilor mai stabilă decît alte chestionare. Pentru o evaluare generală a aspectelor specifice ale tulburării de panică și agorafobiei, vezi lucrările semnate de Bouchard și colaboratorii săi (1997) și de Page (1998a
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
generale, intrumentele de evaluare ale simptomelor specifice de panică se împart în două categorii (Bouchard et al., 1997): evaluări ale simptomelor legate de panică și evaluări ale cognițiilor legate de panică. Intrumentul de măsurare a simptomelor care conține cele mai multe date psihometrice este PASQ (Panic Attacks Symptom Questionnaire; Clum et al., 1990). Acest chestionar cuprinde o paletă largă de simptome, se concentrează asupra lor și le măsoară durata. Cele mai importante chestionare care tratează cognițiile legate de panică sînt ACQ (Agoraphobic Cognitions
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
instrumente noi, inclusiv SPS (Social Phobia Scale; Mattick și Clarke, 1998), SIAS (Social Interaction Anxiety Scale; Mattick și Clarke, 1998), SPAI (Social Phobia and Anxiety Inventory; Turner et al., 1989, 1996) și LSAS (Liebowitz Social Anxiety Scale; Liebowitz, 1987). Proprietățile psihometrice ale acestor scale sînt stabilite treptat. SPS se dovedește a fi cel mai îndeaproape asociată cu teama de expunere, iar SIAS cu temerile de interacțiune socială (Cox et al., 1998; Ries et al., 1998). De asemenea, SPAI chestionează indivizii cu privire la
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și Kudler, 1989) și PTSD Interview, PTSD-I (Watson et al., 1991) sînt suficient de scurte și ușor de aplicat. Toate aceste interviuri permit atît evaluarea categorială, cît și dimensională a simptomatologiei SSPT și s-a demonstrat că au proprietăți psihometrice satisfăcătoare; prin urmare, sînt recomandate în practica clinică de rutină. Testul CAPS (Clinician Administered PTSD Scale, Scala SSPT administrată de terapeut; Blake et al., 1995) este un instrument de evaluare mai detaliat și mai complex, care permite depășirea multora dintre
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]