1,094 matches
-
vieții psihice (apercepția, memoria, activitatea, inteligența). Acestea sunt în raport cu „psihologia formei” (Gestaltpsychologie). 3) Componenta somatică a evenimentelor psihice, în care sunt incluse componentele și efectele somatice ca simptome ale activității psihice, ele reprezentând „somato-psihologia”. 4) Semnificația fenomenelor obiective, ele reprezentând „psihopatologia comprehensivă”. Pentru K. Jaspers, ceea ce are valoare pentru psihopatologie sunt, în primul rând experiențele umane, fie că este vorba de „experiențele vieții trăite”, ca manifestări exterioare, fie că este vorba de „experiențele sufletești”, ca manifestări interioare. În sensul acesta, psihopatologia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologia formei” (Gestaltpsychologie). 3) Componenta somatică a evenimentelor psihice, în care sunt incluse componentele și efectele somatice ca simptome ale activității psihice, ele reprezentând „somato-psihologia”. 4) Semnificația fenomenelor obiective, ele reprezentând „psihopatologia comprehensivă”. Pentru K. Jaspers, ceea ce are valoare pentru psihopatologie sunt, în primul rând experiențele umane, fie că este vorba de „experiențele vieții trăite”, ca manifestări exterioare, fie că este vorba de „experiențele sufletești”, ca manifestări interioare. În sensul acesta, psihopatologia este chemată să explice și înțeleagă aceste experiențe umane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologia comprehensivă”. Pentru K. Jaspers, ceea ce are valoare pentru psihopatologie sunt, în primul rând experiențele umane, fie că este vorba de „experiențele vieții trăite”, ca manifestări exterioare, fie că este vorba de „experiențele sufletești”, ca manifestări interioare. În sensul acesta, psihopatologia este chemată să explice și înțeleagă aceste experiențe umane, în raport cu fenomenele psihice morbide. E. Minkowski afirmă că scopul psihopatologiei este de a înțelege diversele modalități de „a-fi-altfel” ale persoanei umane. Din acest motiv pentru E. Minkowski, o importanță deosebită o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vorba de „experiențele vieții trăite”, ca manifestări exterioare, fie că este vorba de „experiențele sufletești”, ca manifestări interioare. În sensul acesta, psihopatologia este chemată să explice și înțeleagă aceste experiențe umane, în raport cu fenomenele psihice morbide. E. Minkowski afirmă că scopul psihopatologiei este de a înțelege diversele modalități de „a-fi-altfel” ale persoanei umane. Din acest motiv pentru E. Minkowski, o importanță deosebită o au nu „temele” ci „mecanismele” care stau la baza fenomenului psihic morbid și care sunt reprezentate prin următoarele: a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legătura și disjuncția; b) fuziunea și denudarea; c) vagul și confuzul (ordinea, precizia, vidul, unitatea); d) reificarea și pierderea contactului vital cu realitatea (integrare, adaptare, dezadaptare, alienare). O precizare interesantă este făcută de H. Ey care, referindu-se la „tematica psihopatologiei”, afirmă că „boala nu este un corp străin, ci ea depinde de organizarea ființei vii, apărând esențialmente ca un efect al dezorganizării sale”. Toate aspectele prezentate mai sus demonstrează că psihopatologia se constituie ca disciplină bine conturată, având ca obiect
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
făcută de H. Ey care, referindu-se la „tematica psihopatologiei”, afirmă că „boala nu este un corp străin, ci ea depinde de organizarea ființei vii, apărând esențialmente ca un efect al dezorganizării sale”. Toate aspectele prezentate mai sus demonstrează că psihopatologia se constituie ca disciplină bine conturată, având ca obiect studiul „fenomenului psihic morbid” din perspectiva științelor umane, realizând prin aceasta conexiunea, atât de necesară între psihiatria clinică și psihologia generală. 3. Antropologia medico-psihologică Aspectele antropologice ale psihologiei și psihopatologiei Medicina
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
că psihopatologia se constituie ca disciplină bine conturată, având ca obiect studiul „fenomenului psihic morbid” din perspectiva științelor umane, realizând prin aceasta conexiunea, atât de necesară între psihiatria clinică și psihologia generală. 3. Antropologia medico-psihologică Aspectele antropologice ale psihologiei și psihopatologiei Medicina este știința cauzelor, consecințelor și terapiei bolilor. Din acest motiv, domeniul antropologiei medicale reprezintă, în esența sa, o cunoaștere particulară a umanului. Medicina orientată biologic, după modelul științelor naturii, are anumite limite și ea nu poate explica simptomele bolii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Krehl, bolnavul nu este numai obiectul bolii, ci concomitent el este și subiectul bolii sale. Prin aceasta se inaugurează domeniul psihologiei medicale, dar se afirmă totodată și dimensiunea antropologică, cu un conținut mult mai larg, în care este cuprinsă și psihopatologia. Viziunea exclusiv biologică a bolii, așa cum ne este ea furnizată de științele naturii, nu este suficientă și ea nu poate cuprinde totalitatea aspectelor acesteia. Concepția antropologică asupra bolii aduce în discuție câteva teme principale: a) subiectivitatea bolnavului ca interioritate trăită
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
procesele fiziologice în relație directă cu sfera somatică. Medicina antropologică dimpotrivă, consideră omul ca subiect care se înțelege pe sine într-o unitate existențială cu lumea externă. Prin aceasta se afirmă în prim plan aspectele psihologice normale, precum și cele ale psihopatologiei, „fenomenul uman” fiind interpretat din punct de vedere filozofic. Filozofia devine astfel o reflecție fundamentală asupra existenței, iar în cadrul acesteia, psihopatologia, integrată antropologiei medicale, se va referi la manifestările concrete ale existenței sub forma diferitelor boli psihice. Omul în psihiatrie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o unitate existențială cu lumea externă. Prin aceasta se afirmă în prim plan aspectele psihologice normale, precum și cele ale psihopatologiei, „fenomenul uman” fiind interpretat din punct de vedere filozofic. Filozofia devine astfel o reflecție fundamentală asupra existenței, iar în cadrul acesteia, psihopatologia, integrată antropologiei medicale, se va referi la manifestările concrete ale existenței sub forma diferitelor boli psihice. Omul în psihiatrie și psihopatologie În psihopatologie obiectul este reprezentat de om ca persoană, considerat în sensul „omului care există ca om” sau ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
uman” fiind interpretat din punct de vedere filozofic. Filozofia devine astfel o reflecție fundamentală asupra existenței, iar în cadrul acesteia, psihopatologia, integrată antropologiei medicale, se va referi la manifestările concrete ale existenței sub forma diferitelor boli psihice. Omul în psihiatrie și psihopatologie În psihopatologie obiectul este reprezentat de om ca persoană, considerat în sensul „omului care există ca om” sau ca „ființă în sine” (Dasein) și nu a „omului care există în lume” - In-der-Welt-Sein - (L. Binswanger). Acest punct de vedere se referă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
interpretat din punct de vedere filozofic. Filozofia devine astfel o reflecție fundamentală asupra existenței, iar în cadrul acesteia, psihopatologia, integrată antropologiei medicale, se va referi la manifestările concrete ale existenței sub forma diferitelor boli psihice. Omul în psihiatrie și psihopatologie În psihopatologie obiectul este reprezentat de om ca persoană, considerat în sensul „omului care există ca om” sau ca „ființă în sine” (Dasein) și nu a „omului care există în lume” - In-der-Welt-Sein - (L. Binswanger). Acest punct de vedere se referă la semnificația
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
spiritul antropologiei psihopatologice, numai o stare de alteralitate a persoanei, ci și un mod de viață, un tip de existență particulară, nevrotică, psihotică etc., așa cum vom menționa mai departe. La cele mai sus menționate privind poziția omului în psihiatrie și psihopatologie, G. Amado afirmă că omul este, în primul rând, un concept antropologic larg, în interiorul căruia trebuie diferențiate câteva aspecte care exprimă particularitățile naturii sale. Acestea sunt următoarele: 1) Individul: desemnează un corp organizat, trăind o existență proprie și care nu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
numai ca o „înțelegere” însoțită de impresia pe care o avem asupra fenomenelor morbide, atât ca înțelegere directă, cât și ca atitudine reflexivă asupra actelor sufletești ale bolnavului. Dar prin aceasta ieșim din aria psihiatriei clinice și intrăm în sfera psihopatologiei. Răspunsul la aceste dezbateri privind OMUL, considerat ca „ființă-în-sine” dar și ca „temă antropologică” atât în psihologie cât și în psihopatologie, ne este dat de K. Jaspers. Pentru K. Jaspers, omul este o structură complexă (Umgreifende) care reunește în „sfera
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atitudine reflexivă asupra actelor sufletești ale bolnavului. Dar prin aceasta ieșim din aria psihiatriei clinice și intrăm în sfera psihopatologiei. Răspunsul la aceste dezbateri privind OMUL, considerat ca „ființă-în-sine” dar și ca „temă antropologică” atât în psihologie cât și în psihopatologie, ne este dat de K. Jaspers. Pentru K. Jaspers, omul este o structură complexă (Umgreifende) care reunește în „sfera” sa două părți: 1) Ființa care suntem sau pe care o reprezentăm și în componența căreia intră următoarele elemente: a) subiectul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și posibilă; b) transcendența ca aspirație de depășire de sine și a realității lumii posibile într-o realitate personală, trans-mundană. Acest „model (cuprinzător) al umanului” (Umgreifende) propus de K. Jaspers reprezintă un prețios reper atât pentru psihologie cât și pentru psihopatologie în înțelegerea dinamicii proceselor psihice normale cât și a modificărilor psihologice, anormale, ale acestora. Dimensiunile ontologice ale umanului Antropologia psihiatrică se referă la aspectele descriptive ale fenomenelor psihice morbide având un caracter constatativ de natură analist-fenomenologică. Analiza existențială (Daseinsanalyse) face
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vieții psihice. În primul caz este vorba de o analiză fenomenologică de tip „transversal”, pe când în cel de-al doilea caz este vorba de o analiză existențial-ontologică de tip „longitudinal”. Problema care se pune atât în psihologie, cât și în psihopatologie, este cuprinsă în următoarea întrebare: „ce este existența psihică?”. Sufletul nu are un caracter material. El nu poate fi definit prin diferențierea sau comparația sa cu trupul biologic al persoanei. La fel, este destul de greu a-l defini sau considera
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
perceput de aceasta în câmpul conștiinței sale, ca durată, ca derulare sau ca desfășurare internă a propriei mele ființe. Aceste aspecte ale „perceperii” și ale „trăirii” timpului se remarcă prin bioritmuri și ele înregistrează importante și variate transformări în sfera psihopatologiei. Se poate spune, în sensul acesta, că realitatea fiecărui om este concentrată în realitatea orizonturilor sale temporale. 4) Întâlnirea Existența sufletească nu ne este dată ca ceva primar sub forma unei existențe obiective. O cunoaștere elementară a psihicului necesită două
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dublului” naturii persoanei umane, rezultă cunoașterea. Fundamentarea unei antropologii psihopatologice Să încercăm în continuare ca, pe baza celor de mai sus prezentate, să schițăm cadrul unei antropologii psihopatologice. Dacă psihiatria clinică este structurată, ca specialitate medicală, după modelul științelor biologice, psihopatologia este structurată după modelul științelor umane, înfățișându-se ca o „antropologie a fenomenului psihic morbid”. Elementul la care face cel mai mult referință psihopatologia antropologică este „timpul trăit” de persoana umană, asupra căreia a insistat în mod deosebit E. Minkowski
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cadrul unei antropologii psihopatologice. Dacă psihiatria clinică este structurată, ca specialitate medicală, după modelul științelor biologice, psihopatologia este structurată după modelul științelor umane, înfățișându-se ca o „antropologie a fenomenului psihic morbid”. Elementul la care face cel mai mult referință psihopatologia antropologică este „timpul trăit” de persoana umană, asupra căreia a insistat în mod deosebit E. Minkowski, preluând teze din filozofia duratei a lui H. Bergson. Psihiatria clinică se interesează de cauzele bolii, pe când psihopatologia caută să descifreze semnificația fenomenului clinic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care face cel mai mult referință psihopatologia antropologică este „timpul trăit” de persoana umană, asupra căreia a insistat în mod deosebit E. Minkowski, preluând teze din filozofia duratei a lui H. Bergson. Psihiatria clinică se interesează de cauzele bolii, pe când psihopatologia caută să descifreze semnificația fenomenului clinic morbid (V.E. von Gebsattel, J. de Ajuriaguerra, A. Weitzsäcker). Răspunsul la întrebările pe care le pune psihopatologia în legătură cu semnificația bolii psihice este dată de metoda fenomenologică (Ed. Husserl) și de analiza existențială (L. Binswanger
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
preluând teze din filozofia duratei a lui H. Bergson. Psihiatria clinică se interesează de cauzele bolii, pe când psihopatologia caută să descifreze semnificația fenomenului clinic morbid (V.E. von Gebsattel, J. de Ajuriaguerra, A. Weitzsäcker). Răspunsul la întrebările pe care le pune psihopatologia în legătură cu semnificația bolii psihice este dată de metoda fenomenologică (Ed. Husserl) și de analiza existențială (L. Binswanger). Acestea nu urmăresc descrierea tablourilor clinice ale bolii, ci caută să înțeleagă sensul persoanei bolnave psihic, natura acesteia. Schimbarea naturii persoanei umane, de la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vedere antropologic, pentru V.E. von Gebsattel, „nevroza este întotdeauna o camuflare a unei crize existențiale a omului”. În acest fel pusă problema, persoana umană încetează de a mai fi considerată ca un „obiect al cercetării empirice”, ea devenind, în sfera psihopatologiei, o „ființă umană trăită individual” care, nefiind „obiectivabilă”, se supune unei analize comprehensive de tip fenomenologic. În felul acesta „cunoașterea în psihopatologie” se va realiza în cadrul „contactului”, al comunicării cu bolnavul, în cursul căreia, înțelegerea acestuia decurge din impresia pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
persoana umană încetează de a mai fi considerată ca un „obiect al cercetării empirice”, ea devenind, în sfera psihopatologiei, o „ființă umană trăită individual” care, nefiind „obiectivabilă”, se supune unei analize comprehensive de tip fenomenologic. În felul acesta „cunoașterea în psihopatologie” se va realiza în cadrul „contactului”, al comunicării cu bolnavul, în cursul căreia, înțelegerea acestuia decurge din impresia pe care o produce prezența „fenomenului psihic morbid” și rezultatul reflectării acestuia asupra fennomenelor sufletești ale bolnavului. Din această perspectivă „nevroza” încetează de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reprezintă „intuiția” sau „sentimentul anormalului” pe care-l degajă persoana bolnavă psihic și pe care psihiatrul experimentat îl surprinde cu ajutorul „simțului clinic” care este rezonanța interioară, în sfera subiectivității medicului psihiatru a subiectivității alterate a bolnavului. Raportul „trup/suflet” în psihopatologie Problemele mai sus discutate pun în evidență faptul că persoana este sinteza realizată de trup (soma) și suflet (psyché), elemente componente care sunt inseparabile. Acest aspect se înscrie în dimensiunile unei antropologii psihopatologice obligându-ne să insistăm asupra lor. Lumea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]