356 matches
-
al înfățișării, care este acceptat social la scară largă, dar numai pentru o anumită perioadă de timp" (J. Van Ginneken, 2003, 159). Cu alte cuvinte, așa cum sublinia și Marilyn J. Horn (1968, 14) într-o carte de pionierat asupra aspectelor psihosociologice ale vestimentației, moda depinde de consimțământul majorității care se conformează acesteia. O serie de grupuri și subculturi aderă sau ignoră ceea ce este în vogă la un moment dat și, astfel, elementul crucial în definirea a ceea ce este modern este dat
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Tocmai sublinierea caracterului instinctual al imitației i-a degradat statutul și a compromis-o ca obiect de studiu, îndeosebi în anii 1920-1960 (cf. Șt. Boncu, 2002, 23). În ciuda acestor obiecții, după un secol de la debutul acestui concept în sfera studiilor psihosociologice, Ștefan Boncu (2002, 38) consideră imitația o formă de influență socială, subliniind importanța experimentelor lui Albert Bandura (1962, 1965) în revigorarea interesului științific pentru studiul acestui fenomen: În gândirea comună imitația este un termen relativ vag, desemnând atât procese de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
B. Aguirre et al., 1988, 11). O altă clasificare a formelor de comportament colectiv ar fi, conform lui Neil J. Smelser (1962, 5), următoarea: mișcările religioase, migrațiile, vandalismele, panica, excentricitățile, moda, zvonurile, epidemiile sociale, mișcările de reformă. Dintre multiplele mecanisme psihosociologice pe care le desemnează sintagma "comportament colectiv", voi face referire la fenomenul modei (fashion) și al teribilismelor (fads). În ce sens adoptarea unei mode poate fi considerată o formă specifică de comportament colectiv? Răspunsul la această întrebare vizează cele trei
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
În opinia mea, mișcarea punk și aspectul vestimentar al membrilor acestei mișcări nu trebuie interpretate doar în termenii unor conduite conflictuale, ci mai ales în cel al inegalităților economice ca o caracteristică persistentă a tuturor sistemelor sociale. Capitolul 3 Abordarea psihosociologică a modei vestimentare Baza explicativă din acest capitol, predominant psihosociologică, va releva funcțiile vestimentației în context social mai exact "studiul interacțiunii comportamentelor prezente sau trecute, reale sau imaginare în context social" (S. Chelcea, 1998/1999, 4), precum și rezultatele acestei interacțiuni
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acestei mișcări nu trebuie interpretate doar în termenii unor conduite conflictuale, ci mai ales în cel al inegalităților economice ca o caracteristică persistentă a tuturor sistemelor sociale. Capitolul 3 Abordarea psihosociologică a modei vestimentare Baza explicativă din acest capitol, predominant psihosociologică, va releva funcțiile vestimentației în context social mai exact "studiul interacțiunii comportamentelor prezente sau trecute, reale sau imaginare în context social" (S. Chelcea, 1998/1999, 4), precum și rezultatele acestei interacțiuni: "stările și procesele psihice colective, situațiile de grup și personalitatea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
vor fi, de asemenea, reliefate în paginile următoare. Nu în ultimul rând, voi ilustra modul în care unele organizații și grupuri sociale produc propriile coduri vestimentare. 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare Putem caracteriza aproximativ un secol de studiu psihosociologic al vestimentației. În etapa de debut a acestei discipline (1880-1934), cercetările erau interesate să determine motivația pentru care oamenii adoptă un anumit stil vestimentar, paradigma explicativă dominantă fiind ceea etologic-behavioristă. În acest sens se înscriu anchetele pe bază de chestionar
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
carte după designul copertei. Chiar dacă experiența ne-a demonstrat că nu întotdeauna prima impresie este acurată, multe din interacțiunile noastre se bazează pe "biții informaționali receptați inițial, care determină, ulterior, impresia generală" (L.L. Davis și S.J. Lennon, 1989, 45). Cercetările psihosociologice privind rolul hainelor în percepția persoanei s-au bazat pe asumpțiile principale din studiul cogniției sociale, demonstrând că percepția semnalelor vizuale, cum ar fi hainele, accesoriile și înfățișarea fizică, contribuie la simplificarea și la crearea sensului relațiilor sociale și că
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
atenție câteva metode de măsurare (lista de atribute scalate) și de operaționalizare a variabilelor (fotografiile, schițele în creion). Totuși, ipotezele formulate nu au fost susținute de un suport empiric consistent. Deși autorii studiilor menționate și-au afirmat adeziunea la teoriile psihosociologice din perimetrul cogniției sociale, au ignorat de multe ori rezultatele produse de această direcție de studiu. De exemplu, o cercetare care să investigheze dacă hainele sunt codificate în memoria subiecților ca obiecte sociale sau în conjuncție cu percepția socială a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
termenul de "context social" în conjuncție cu stilul vestimentar? Cercetarea lui Mary L. Damhorst (1985), expusă în continuare, precum și alte studii care au construit prezumții în conjuncție cu variabila contextuală sunt ilustrative în acest sens. 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social Analizând rolul contextului social în comunicarea nonverbală, Loredana Ivan (2009, 66) se pronunță asupra conceptualizării multidimensionale a noțiunii de "context social", urmând modelul teoretic al lui Peter Hartley (1993): mediul (fizic și social) și structura
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
multidimensionale a noțiunii de "context social", urmând modelul teoretic al lui Peter Hartley (1993): mediul (fizic și social) și structura socială (norme, reguli și relații sociale) sunt principalele elemente din structura noțiunii de "context social". Revizuind o serie de experimente psihosociologice, autoarea arată cum interacționează aceste componente și care sunt implicațiile lor pentru studiul comunicării nonverbale. Voi urma un raționament similar pentru ilustrarea rolului hainelor în context social, precum și o expunere cronologică a teoriilor din sfera psihosocilogiei. Într-un studiu care
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
citat, uniformele au următoarele funcții: a) sunt embleme ale culturii organizaționale; b) indică statusul angajatului în organizație; c) uniformele conferă legalitate acțiunilor individului; d) uniformele asigură conformarea la normele instituției (apud S.B. Kaiser, 1985/1997, 374). Din păcate, în discursul psihosociologic despre rolul uniformelor în interacțiunile sociale și în cultura unei organizații se omite citarea lui Georg Simmel (1911/ 1998, 36), sociologul german care sublinia, în urmă cu un secol, că "oamenii îmbrăcați la fel se comportă relativ similar". În acord
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sfera publică îmbrăcați, dar mai ales că îmbrăcămintea reflectă, într-o anumită măsură cine suntem în relație cu noi înșine și cu alții. Exprimăm în acest fel cunoașterea comună pe care o intuim cu privire la relația dintre sine și vestimentație. Cercetările psihosociologice din perioada contemporană au confirmat că "felul în care sunt privite și înzestrate cu semnificație anumite aspecte ale corpului afectează felul în care ne privim pe noi înșine și în care ne privesc alții" (Z. Bauman și T. May, 1991
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
hainele au impact asupra stimei de sine? Aceste întrebări focalizează atenția mai mult asupra viziunilor pozitive sau negative despre noi înșine decât asupra identificărilor socio-culturale pe care le-am amintit mai devreme. Totuși, voi avea în vedere și aici aspectele psihosociologice ale sinelui în context social, adică percepțiile reale și imaginate ale altora despre noi înșine. Nu numai că hainele sunt situate în imediata vecinătate a structurii anatomice a corpului uman, dar acestea se află și în proximitatea psihică a sinelui
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dimensiunea și aparența fizică, ținuta corporală, stereotipile discursive, expresiile faciale, gesturi. Prin urmare, "fața personală" se compune din markeri pe care corpul nostru îi poartă în toate situațiile sociale (E. Goffman, 1982, 18). Care este valoarea acestui model pentru studiul psihosociologic al vestimentației? În primul rând, putem recurge la conceptele lui Erving Goffman pentru a explica temele propuse de psihosociologia vestimentației. În modelul dramaturgic, "fețele sociale tind să se instituționalizeze în sensul așteptărilor stereotipe abstracte cărora le dau naștere" (Erving Goffman
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
este de multe ori conștient de funcțiile vestimentației: de semnalizare a bogăției materiale, dar și de "exersare a modestiei sistemice" (E. Goffman 1959/2003, 65). 3.2.5. Managementul impresiei înfățișării și interesul vestimentar Sesizând valoarea modelului dramaturgic pentru studiul psihosociologic al vestimentației, Susan B. Kaiser propune două variabile de măsurare a managementului impresiei înfățișării (appearance management), într-o lucrare de referință pe această temă, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment (1985). Autoarea observă că indivizii diferă în ceea ce privește prezentarea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și resurse umane, prin dezbaterea privind codul vestimentar în organizații; în schimburile interculturale, prin necesitatea însușirii normelor culturale, religioase și etnice privind îmbrăcămintea; în diplomație, prin respectarea codului vestimentar cerut de anumite acțiuni protocolare. Concluzia care se desprinde din cercetările psihosociologice prezentate în capitolul al treilea constă în faptul că semnificația hainelor este referențială. Sintetizând aspectele teoretice ale parcursului de față, consider că temele aduse în atenție de sociologia modei au fost generate de interesul teoretic privind schimbările sistemelor sociale (în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
tere, reformarea culturii ?i a ?colii �n scrieri de sociologia culturii ?i sociologia educa?iei. Dimitrie Dr?ghicescu (1875-1945) a fost studentul lui E. Durkheim. �n principalele sale scrieri de sociologie: Rolul individului �n determinismul social (1904), Idealul creator. Eseu psihosociologic asupra evolu?iei (1914) ?. a. � apreciate ulterior de c?tre G. Bouthoul, P. Sorokin ?. a. � el a dezvoltat o concep?ie sociologic? n ton cu sociologiile vremii. �Sociologia este ?tiin?a unei societ??i concrete, a unei na?iuni. Faptul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
au tendința să adopte o interacțiune de tip simetric; în relațiile de complementaritate, comportamentul unuia dintre parteneri îl poate completa pe al celuilalt; - comunicarea presupune procese de ajustare și acomodare Jean-Claude Abric (2002) realizează o analiză a comunicării, accentuând aspectele psihosociologice: - deoarece partenerii situației de comunicare încearcă să se influențeze reciproc, comunicarea este un proces de interacțiune, nu doar un simplu proces de transmisie, calitatea de emițător și receptor fiind împărtășită simultan de partenerii comunicării; - comunicarea este un act social; orice
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de altă parte, dificultățile apărute în procesul integrării nu sunt generate atât de natura cerințelor speciale ale elevilor integrați, cât mai ales de modul nostru de a percepe acest proces; așadar, în esență, este o chestiune de atitudine. Din perspectivă psihosociologică, orice demers în abordarea strategiilor de implementare a învățământului incluziv în sistemul de învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiză la nivel macrosocial, cât și microsocial a acestei problematici. Dacă nu există semnale favorabile la aceste niveluri de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și al așteptărilor de rol, ci și din punct de vedere economico-bugetar. De asemenea, unii autori acordă în manualele sau tratatele de sociologie a familiei o pondere foarte mare relațiilor de rudenie, descendenței și comparațiilor interculturale. Alții insistă asupra fenomenelor psihosociologice din cadrul familiei, cum ar fi concepția despre educație, reproducerea patternurilor valorico-atitudinale și comportamentale, percepțiile reciproce soț-soție, mamă-copii, tată-copii etc. O temă prezentă frecvent în textele de specialitate este dezbaterea despre valorile familiale, în centrul căreia stă discuția despre familia însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și el a fost legat de nivelul de atractivitate autoestimat al bărbaților. Atractivitatea fizică este un factor important în selecțiile noastre de iubire și căsătorie, indiferent dacă la întrebarea altora sau la propria interogație recunoaștem sau nu acest lucru. Mecanisme psihosociologice de genul „strugurelui prea acru”, ale apărării eului în general conduc la multe distorsiuni în crezurile și declarațiile noastre. Așa cum arată însă viața de zi cu zi, dar și cercetările exprese pe această temă, sunt și alți factori ce pot
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mutare a familiei într-o altă localitate, moartea unor rude apropiate, îmbolnăviri în familie, decăderea economică a gospodăriei. Figura 11. Reacții ale familiei integrative și ale familiei centrifuge la situații problematice Foarte apropiată ca spirit de ceea ce am numit viziunea psihosociologică integralistă este abordarea dezvoltării sistemice (Strong, DeVault, Sayad, 1998), unde însă accentul se transferă de pe structural pe dinamic, pe evoluția familiei, în particular a dezvoltării copiilor, care se petrece într-un context interacționist. Nu întâmplător autorii citați includ aici modele
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Psihoterapeutul nu dă bani clientului său pentru a-i rezolva problemele, ci în general îi primește de la acesta.) Asistența socială, în schimb, își poate avea locul aici, facilitând contactul și accesul celor cu probleme la instituțiile și resursele necesare. Tratamentul psihosociologic de specialitate poate viza schimbări structurale în interiorul familiei, cum ar fi o nouă configurație a subsistemelor (vezi 9.3.1.2.), dar îndeobște se concentrează asupra factorilor ideologici. E adevărat însă că fiind vorba de un grup foarte mic, ideologicul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
evoluat începând cu K. Lewin și sunt distinse trei etape reprezentative (apud Anadon, 2001, p. 19), pentru nevoia implicării educatorilor practicieni în cercetarea soluționării problemelor lor, evidențiată anterior și de către J. Dewey, după anii '20. K. Lewin propune aproprierea cercetării psihosociologice de starea naturală a faptelor și în 1946 (în Action research and minority problems) introduce termenul de acțiune-cercetare, pentru studiul situațiilor sociale reale, înțelegerea lor, cu pașii: plan-acțiune-observare-reflecție (model care s-a extins variat ulterior). Apoi s-a dezvoltat sub
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
umană: discursul justiției și demersul psihologic”, Revista de Psihologie, nr. 49, pp. 167-175. Liiceanu, A., 2002, „Violence and the Interpersonal Behavior”, Revista de Psihologie, nr. 48, pp. 163-171. Liiceanu, A.; Rujoiu, O., 2005, „Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică”, Sociologie Romanească, nr. 1, pp. 128-141. Mihăilescu, I., 2003, Sociologie generală. Concepte fundamentale și studii de caz, Editura Polirom, Iași. Popescu, M., 2002, „Violența domestică”, în Pop, L.M. (eds.), Dicționar de politici sociale, Editura Expert, București, pp. 805-812. Ramberg, I.
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]