356 matches
-
cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă ceva mai nuanțată: identitatea nu este nici numai personală, nici numai socială - ea regrupează subiectivitatea cu obiectivitatea, individualul cu socialul. Perspectiva psihosociologică asupra identității articulează psihologicul cu socialul, se prezintă ca produsul unui proces interactiv dintre individ și câmpul social, similar cu nodul central al personalității aflate În interacțiune cu socialul (reprezentat de grupuri, instituții, colectivități), ca sinteză dintre eu și context
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tere, reformarea culturii ?i a ?colii �n scrieri de sociologia culturii ?i sociologia educa?iei. Dimitrie Dr?ghicescu (1875-1945) a fost studentul lui E. Durkheim. �n principalele sale scrieri de sociologie: Rolul individului �n determinismul social (1904), Idealul creator. Eseu psihosociologic asupra evolu?iei (1914) ?. a. � apreciate ulterior de c?tre G. Bouthoul, P. Sorokin ?. a. � el a dezvoltat o concep?ie sociologic? n ton cu sociologiile vremii. �Sociologia este ?tiin?a unei societ??i concrete, a unei na?iuni. Faptul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de droguri pe cale intravenoasă, prostituatele și homosexualii. Există apoi alt tip de vulnerabilitate dat de zona de răspândire și de gradul de dezvoltare a sistemului sanitar; din acest punct de vedere, zonele rurale au o vulnerabilitate mai ridicată. O perspectivă psihosociologică asupra percepției HIV/SIDA în România Așa cum s-a văzut, răspunsurile oamenilor - comportamentale și atitudinale - față de amenințarea HIV/SIDA sunt rezultanta unui complex de vectori de influențare și determinare de natură cognitivă, afectivă, socială și geopolitică. De modul particular și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
cu care intră în legătură într-un fel sau altul. Această constatare vine să confirme încă o dată necesitatea unei noi abordări de tipul solidarității civice și suportului sociomoral, în orice demers informativ cu scop preventiv. Trebuie adăugat încă un fapt psihosociologic de necontestat, și anume că tendința specifică tinerilor de a-i contrazice pe maturi îi va determina cu certitudine pe primii să fie mai puțin receptivi la discursurile preventive de tip amenințător, care sunt mai utilizate în cazul HIV/SIDA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
cît ele nu au fost întotdeauna elaborate cu intenția de a primi o utilizare pedagogică. A revenit, de aceea, pedagogilor sarcina adecvării ipotezelor psihologice și sociologice la obiectivele educației contemporane. După cum s-a văzut, unii pedagogi francezi, adoptînd necritic idei psihosociologice ,,en vogue" au dus teoria pedagogică aproape de impas. Pedagogi de prestigiu ai secolului XX mai ales cei din a doua parte a sa au fost tocmai aceia care au oferit noi criterii de integrare, într-o structură relativ echilibrată, a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pe grupe de vîrstă etc. De asemenea, este foarte posibil ca, atunci cînd explorăm anumite performanțe școlare, să ne intereseze nivelele de inteligență pe care acestea se construiesc, chestiune ce ține de psihologia diferențială și psihodiagnostic. La rîndul lor, disciplinele psihosociologice cercetează mai cu seamă condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul în care își explică oamenii criminalitatea relevă legătura pe care aceștia o fac între comiterea delictelor și consumul de droguri. Evaluarea periculozității diferitelor tipuri de delicte Cercetările psihosociologice experimentale au arătat că există un larg consens între diferite grupuri în ceea ce privește gravitatea (seriousness) diferitelor delicte (Coombs, 1967; Indermaur, 1990; Rose și Prell, 1955; Sellin și Wolfgang, 1964; Thurstone, 1927; Turner, 1978). În cele mai multe cercetări s-a apelat la tehnica
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
predilecție a temelor ce contribuie în mod direct la rezolvarea problemelor sociale. În condițiile cultului excesiv al temelor de sociologie axate pe analiza unor probleme sociale, această lucrare este bine venită. Cartea Comunicarea nonverbală: gesturile și postura exprimă frumusețea cercetării psihosociologice, care prin diversitatea temelor abordate este atât de atrăgătoare pentru publicul larg. Lucrarea ne poate face mai atenți la „retorica gesturilor” cotidiene pe care nu o mai sesizăm, cuprinși fiind de de la sine înțelesul ce guvernează interacțiunile noastre din viața
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
p Traian Herseni - clasic al psihosociologiei românești Septimiu Chelcea Universitatea din București În cele ce urmează voi încerca să justific folosirea termenului de „clasic” în legătură cu cel care a fost Traian Herseni, sub îndrumarea căruia am făcut primii pași în cercetarea psihosociologică. A spune despre un om de știință că este „clasic”, dincolo de încărcătura afectivă pe care o exprimă utilizarea termenului, impune următoarea precizare: „clasic” într-un domeniu sau altul al cunoașterii științifice semnifică, în bună măsură, altceva decât ce înseamnă „clasic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Robert M. Farr (1996), apreciază că această carte constituie piatra de temelie a psihosociologiei. Charles Darwin este, în opinia mea, clasicul psihosociologiei: o altă personalitate care să fi influențat atât de profund reflecția despre om și lumea omului în perspectivă psihosociologică, personal, nu găsesc. Spre deosebire de psihosociologie, în sociologie interesul pentru identificarea clasicilor din domeniu nu lipsește (spre exemplu, J.C. Alexander, 1987; R.W. Connell, 1997; J. Sprague, 1997; J.E. Thomas și A. Kukulan, 2004). Mă voi referi doar la ultimul studiul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
fie ele și parțiale, la problemele prezentrului; 5) redactarea operei să fie într-un stil științific (aproape) fără reproș, cu „idei clare și distincte”, după cum ne îndemna René Descartes; 6) opera realizată să depășească aria domeniului prin abordarea din perspectivă psihosociologică a unor teme centrale ale filozofiei; 7) opera încheiată să aibă recunoaștere pe plan național și internațional printre specialiștii din domeniu. În mintea mea, Constantin Rădulescu Motru (1868-1957), Mihai Ralea (1896-1964) și Traian Herseni (1907-1980) alcătuiesc „Sfânta Treime” în psihosociologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
domeniul ei. În sfârșit, cei din a treia categorie susțin că realitatea singură pune probleme și oferă soluții, dovadă că există probleme false și soluții inadecvate”. Respingând ultima dintre acele poziții, Trian Herseni supunea: „După opinia noastră, cercetările sociologice și psihosociologice de teren concepute pe baza unor întrebări puse în cabinet, exclusiv după preocupările și ideile oamenilor de știință, realizate în cadrul unor deplasări [pe teren - n.n.] efemere, doar pentru a distribui și a strânge chestionarele, nu pot duce la rezultate cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
altul: știința necunoscătoare și realitatea necunoscută. Poziția noastră metodologică este cu totul alta. În consecință, ne-am deplasat la Boldești [o localitate rurală din județul Prahova, care a fost declarată oraș chiar în perioada în care ne desfășuram acolo cercetările psihosociologice - n.n.] fără nici un plan de lucru, fără niciun chestionar, fără formulare și fără teste, pur și simplu ca s-o vedem, să înțelegem, să stabilim cât mai precis cu putință problema acestei colectivități, nu așa cum ne-ar plăcea sau ne-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Stanford University Press. Braudel, Fernand. [1979](1984). Structurile cotidianului: posibilul și imposibilul. București: Editura Meridiane. Braudel, Fernand. [1979](1985). Jocurile schimbului. București: Editura Meridiane. Braudel, Fernand. [1979](1989). Timpul lumii. București: Editura Meridiane. Chelcea, Septimiu. (2002). Un secol de cercetări psihosociologice (1897-1997). Iași: Editura Polirom. Connell, R.W. (1997). Why is classical theory classical? American Journal of Sociology, 102, 1511-1557. Darwin, Charles. [1872](1967). Expresia emoțiilor la om și animale. București: Editura Academiei. Farr, Robert M. (1996). The Roots of Modern
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nd.edu/~adutt/activities/documents/Veenhoven paper.pdf Vlăsceanu, Lazăr. (2007). Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă. Iași: Editura Polirom. Zamfir, Cătălin. (1984). Indicatori și surse de variație a calității vieții. București: Editura Academiei. Zamfir, Cătălin. (1990). Incertitudinea: o perspectivă psihosociologică. București: Editura Științifică. Zamfir, Cătălin. (1993). Calitatea vieții. În C. Zamfir și L. Vlăsceanu (coord.). Dicționar de sociologie. București: Editura Babel, 79-80. Zamfir, Cătălin. (1999). Spre o paradigmă a gândirii sociologice. Iași: Editura Cantes (republicată în 2005 la Editura Polirom
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
amănunt (pe baza amintirilor, recitirii însemnărilor curente și a rapoartelor de cercetare, a vizionării de zeci de ori a filmului și fotografiilor) a unui experiment realizat în urmă cu 35 de ani este, per se, o performanță unică în literatura psihosociologică pe plan mondial. Să faci acest lucru ca și când experimentul s-ar fi desfășurat ieri, să-l implici pe cititor - asemenea romanelor de acțiune de foarte bună calitate - ridică performanța la nivel de eveniment științific. Eroul unor asemenea întâmplări fericite este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu mare finețe acest mod al aluziei în lumea proustiană. 424 Ar fi multe de spus despre acest aspect pe care nu-l dezvoltăm aici, intenția noastră având o altă perspectivă (deși aceasta este strâns legată de ea în mod psihosociologic, dar am ales un alt loc pentru a evoca această problemă a străinului). 425 Tomaso Landolfi, Racconto d'autunno, Adelphi Edizioni, 1955 (ed. I-a, 1947), trad. fr. J. Piloz-Humbert, La jeune fille et le fugitif, Gallimard, 1979. 426 Landolfi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
exclusiv la el...". Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 74. 244 Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. I, p. 36. 245 Cu ajutorul lucrării Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, pp. 276-302. 246 ,,Animalul nu-și anticipează moartea. Omul, dimpotrivă, știe foarte devreme că va muri. El este așadar, singura ființă de pe lume care cunoaște frica într-un grad atât de redutabil și
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
atât de redutabil și de durabil". Jean Delumeau, Frica în Occident, Editura Meridiane, București, 1986, vol. I, p. 19. 247 Editura Meridiane, București, 1986, vol. I și II. 248 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 277. 249 Ibidem, p. 278. 250 Ibidem, p. 279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 277. 249 Ibidem, p. 278. 250 Ibidem, p. 279. 251 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p. 281. 253 Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 281. 252 Ibidem, p. 281. 253 Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. 254 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la om și animale. Despre instinct a
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Distincție introdusă de Michel de Montaigne. Apud. Septimiu Chelcea, ,, Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. 254 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la om și animale. Despre instinct a fost tradusă în limba română și publicată la Editura Academiei RSR, București, 1967. 255 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Editura Trei, București, 2011, p. 282. Expresia emoțiilor la om și animale. Despre instinct a fost tradusă în limba română și publicată la Editura Academiei RSR, București, 1967. 255 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 283. 256 Ibidem, p. 284. 257 Ibidem, p. 284. 258 Ibidem, p. 284. 259 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 283. 256 Ibidem, p. 284. 257 Ibidem, p. 284. 258 Ibidem, p. 284. 259 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 286. 260 Ibidem, p. 288. 261 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 289. 262 Charles Darwin arată despre
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 284. 259 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 286. 260 Ibidem, p. 288. 261 Septimiu Chelcea, ,,Piramida fricilor sociale. Fricile sociale în România: o schiță psihosociologică", în Psihosociologia crizei, Editura Trei, București, 2011, p. 289. 262 Charles Darwin arată despre frică: ,,Pe măsură ce frica se ridică la o intensitate extremă, se aude țipătul îngrozitor de spaimă. Broboane mari de sudoare apar pe piele. Toți mușchii corpului sunt relaxați
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]