819 matches
-
volumele publicate, menționăm: Etnopsihologie (Editura Universității de Vest, 2000); O călătorie alături de "celălalt". Studii de psihologie socială (Editura Universității de Vest, 2002); Mentalitate și societate. Cartografii ale imaginarului identitar din Banatul contemporan (Editura Universității de Vest, 2003/2006); Enciclopedie de psihosociologie (coautor, Editura Economică, 2003); Inițiativă privată și dezvoltare regională (coautor, Editura Brumar, 2004); Barometrul spiritului antreprenorial. Regiunea Vest a României (coautor, Editura Brumar, 2005); Vocabular pentru societăți plurale (coautor, Editura Polirom, 2005); Psihologia interculturală. Impactul determinărilor culturale asupra fenomenelor psihosociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
prefacerile identității numai prin interrelaționarea trăsăturilor de personalitate "universale". Totodată, nu mai sînt îndestulătoare operațional și semantic abordările centrate univoc pe o perspectivă proprie doar sociologiei (S care explorează prefacerile structurale, de la nivel societal, cu tot cortegiul de indicatori macrosociali), psihosociologiei organizaționale (O cu ansamblul fenomenelor de grup/personale din cadrul instituțional) Absolutism ß PIC à Relativism (psihologia tradițională) "între" (antropologia culturală) factori biologici > factori culturali factori culturali > factori biologici diferențele dintre grupuri sînt explicate prin factori nonculturali diferențele dintre grupuri sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Fiske; culturi dependente de context, E.T. Hall), psihologie socială (grila valorică a lui S. Schwartz, studiul Chinese Culture Connection coordonat de M.H. Bond, modelul lui H. Trompenaars), sociologie culturală (cercetarea World Values Survey și indicatorii postmaterialismului, elaborați de R. Inglehart), psihosociologia organizațională (modelul GLOBE). în capitolul de față vom parcurge toate aceste modele integrative. 6.2. Descrierea operațională a culturilor naționale Parcurgînd definițiile culturii studiate la începutul acestui volum, s-ar cuveni să privim specificul identitar într-o manieră plurală, căci
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la unicitatea individului, iar a doua punînd accent pe legătura și relația cu "celălalt". Tema sinelui interdependent/ independent a fost introdusă în literatura de specialitate din România și de sintezele lui P. Iluț (2001, pp. 86-92), iar recenta Enciclopedie de psihosociologie (2003) evocă, fie și numai indirect, variabilitatea culturală a sinelui (Iluț, 2003, pp. 327-331). Putem sintetiza principalele caracteristici ale structurii interdependenței și independenței din tabelul 1. Se presupune că indivizii din orice cultură pot avea o structură psihică fie independentă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Gudykunst, 1998), iar cei din națiunile colectiviste cultivă armonia interpersonală și solidaritatea prin care se accentuează interdependența și realizările grupului (Markus, Kitayama, 1991). Comparînd, de exemplu, valorile culturale din America Latină (reprezentînd cultura colectivistă) cu cele ale țărilor vest-europene (culturi individualiste), psihosociologii au semnalat diferențe referitoare la atribuirea de semnificații conceptului de "individual" rezultate din valorizările diferite ale mediului social. Astfel, în America Latină, individul își desfășoară existența înconjurat de prieteni, viața socială este bogată, subordonarea față de grup fiind o realitate practicată din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din România există deja în prezent o serie de referințe importante (Iluț, 2001, 2004, 2009), care pot ghida cunoașterea temei. Scrisă dincolo de canonul abordărilor strict psihologizante, volumul bilanț al lui P. Iluț, Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie (2004), reprezintă un reper semnificativ, care analizează pe larg dinamica relației dintre valori, atitudini și comportament, evidențiind rolul de prim-plan al fundalului axiologic în metabolismul social. în cadrul acestui excurs teoretic, universitarul clujean dezvoltă și nuanțează multe teme enunțate în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
stereotipurilor de gen și, în urma examinării studiilor efectuate în ultimele decenii asupra acestui subiect, s-a remarcat o pondere de șapte ori mai mare a varianței cauzate de factorul cultural decît de cel sociobiologic (genul subiecților). Prima abordare, realizată de psihosociologii apropiați de teoria sociobiologică, care și-au publicat studiile în Behavioural and Brain Sciences, a semnalat că în alegerea partenerului, doar o mică parte din varianță este explicată prin genul subiecților. Chiar esența teoriei sociobiologice este universalistă și pornește de la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
urmează: tradițional-colectivism, modern individualism. O anchetă de teren care operează cu "tradiționalismul" (privit ca un tipar relațional "conservator") a fost realizată mai de timpuriu de D. Byrne și colaboratorii (1971), în mai multe arii culturale: India, Japonia, Mexic, SUA, Hawaii. Psihosociologii au încercat să testeze ipoteza balanței atitudinale, care exprimă teza similarității în atracție: cu cît partenerii împărtășesc mai multe atitudini asemănătoare față de obiecte sociale specifice, cu atît mai intensă este atracția reciprocă. Convențional, proporția atitudinilor similare se măsoară după cum urmează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
femeilor, respectiv bărbaților. J. Williams și D. Best (1992) au realizat o serie de cercetări în cadrul a 30 de culturi naționale, lucrînd cu un eșantion de 100 de subiecți, femei și bărbați din fiecare țară. în această anchetă de teren psihosociologii au solicitat participanților să furnizeze serii de adjective ce se potrivesc mai bine bărbaților sau femeilor și s-a constatat un larg consens transcultural în privința stereotipurilor de gen, probînd un adevărat "ecumenism" intercultural al acestora. Evaluările privitoare la bărbați în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
concept referențial femeia subiect. Sau poate fi considerat unparcurs dinspre "feminismul victimist" înspre "feminismul asertiv". Acest proces, identificabil la scară personală și la nivelul discursului feminist pe care îl promovez, trece prin cele patru etape ale autonomiei 8, despre care psihosociologii spun că se regăsesc atât în procesul dezvoltării noastre ca adulți, cât și în configurarea oricăror relații în care suntem implicați (de cuplu, colegiale, ca angajați etc.), precum și la scara evoluției sociale. Etapele acestui parcurs către noi înșine sunt: dependența
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de socializare diferențiată în funcție de gen, în care am fost și suntem formați, oferă șanse egale de dezvoltare personală și profesională pentru ambele genuri? Ce schimbări percep autorii/autoarele în dinamica relațiilor de gen de-a lungul timpului? Cercetările din domeniul psihosociologiei și studiile asupra genului arată că socializarea diferențiată se face după un model dihotomic care produce ierarhizarea și segregarea genurilor, perpetuând tiparele de construcție a relațiilor sociale de gen ca și relații de putere. Reprezentările de gen, normele și valorile
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de psihologie socială, comunicare nonverbală și comunicare interpersonală. Este membru în consiliul științific al publicației Societal and Political Psychology International Review. A coordonat împreună cu Loredana Ivan volumul Comunicare nonverbală și construcții sociale (2011) și este autoarea unor capitole publicate în Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații (2008), Comunicarea nonverbală în spațiul public (2004), precum și a unor articole din revistele de specialitate (Review of Research and Social Intervention, Sfera Politicii, Societal and Political Psychology International Review). Alina Duduciuc, (c) 2012 Institutul European Iași pentru
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Teoria normei emergente / 98 2.2.2. Teoria valorii adăugate / 101 2.2.3. Teoria fluxului orizontal al modei / 102 2.2.4. Teoria grupurilor subculturale / 109 Capitolul 3. Abordarea psihosociologică a modei vestimentare / 115 3.1. Scurt istoric al psihosociologiei vestimentare / 115 3.1.1. Orientarea gestalist-cognitivistă / 116 3.1.2. Vestimentația și formarea primei impresii / 117 3.1.3. Specificul abordării psihosociologice: semnificația hainelor în context social / 124 3.1.4. Vestimentația și competența profesională / 127 3.1.5
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
se oprește insistent la cercetările lui Alfred L. Kroeber, John C. Flügel și Georg Simmel. Remarc aici că autoarea abordează fenomenul modei multidisciplinar, făcând trimiteri calificate la autori de referință din domeniile sociologiei, antropologiei, psihologiei și, de ce nu, din aria psihosociologiei. Referindu-se la perioada 1960-1990, numită "perioada fondatorilor", sunt aduse în discuție punctele de vedere ale unor sociologi de mare notorietate, precum Herbert Blumer sau Pierre Bourdieu, ale unor cunoscuți și recunoscuți lingviști, precum Ferdinand de Saussure și Roland Barthes
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
numită "perioada fondatorilor", sunt aduse în discuție punctele de vedere ale unor sociologi de mare notorietate, precum Herbert Blumer sau Pierre Bourdieu, ale unor cunoscuți și recunoscuți lingviști, precum Ferdinand de Saussure și Roland Barthes, ca și contribuțiile din domeniul psihosociologiei, datorate profesoarei Susan B. Kaiser, de la "Fashion Departament at Mount Mary College" (SUA), care publică în 1985 prima sinteză privind rolul artefactelor în interacțiunile sociale, The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment, despre care cred că, din păcate, puțini
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
teoria valorii adăugate, teoria normei emergente, teoria fluxului orizontal al modei, teoria liderilor de opinie. Analiza teribilismelor adaugă un plus de noutate și atractivitate lucrării Consider că disponibilitatea autoarei pentru analiza teoretică este probată în chip exemplar în discursul despre psihosociologia modei vestimentare, care premerge analizei concrete ce leagă moda vestimentară de dezirabilitatea socială. Este remarcabil subcapitolul consacrat istoricului preocupărilor pentru studiul vestimentației din perspectivă psihosociologică, care în opinia mea poate fi inclus în orice tratat de psihosociologie. Bibliografia, de "primă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în discursul despre psihosociologia modei vestimentare, care premerge analizei concrete ce leagă moda vestimentară de dezirabilitatea socială. Este remarcabil subcapitolul consacrat istoricului preocupărilor pentru studiul vestimentației din perspectivă psihosociologică, care în opinia mea poate fi inclus în orice tratat de psihosociologie. Bibliografia, de "primă mână", este atent valorificată fie că se fac referiri la fondatorii și clasicii psihosociologiei, fie că se au în vedere autori contemporani de referință. Mi se pare foarte meritoriu și faptul că în acest capitol, ca și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Este remarcabil subcapitolul consacrat istoricului preocupărilor pentru studiul vestimentației din perspectivă psihosociologică, care în opinia mea poate fi inclus în orice tratat de psihosociologie. Bibliografia, de "primă mână", este atent valorificată fie că se fac referiri la fondatorii și clasicii psihosociologiei, fie că se au în vedere autori contemporani de referință. Mi se pare foarte meritoriu și faptul că în acest capitol, ca și în capitolul precedent, sunt expuse nu numai diferitele teorii, ci și cercetările concrete (de teren sau experimentale
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ar merita reluate în contextul socio-cultural românesc: vestimentația și formarea primei impresii, semnificația hainelor în context social concret, relația dintre vestimentație și competența profesională, codul vestimentar în organizații, uniformele, dar și efectele lor asupra comportamentului social. Ne place sau nu, psihosociologia românească (subdomeniu al sociologiei) este mai mult "consumatoare" decât "producătoare" de cunoștințe științifice. Sociologia modei. Stil vestimentar și dezrabilitate socială de Alina Duduciuc sporește cunoașterea în acest domeniu nu numai prin sistematizarea originală a teoriilor, prin analiza conceptelor, ci și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
și Pierre Bourdieu, pe care, din păcate, marea parte a publicaților recente din sociologia modei le ignoră. Partea a doua a lucrării răspunde deopotrivă unei rațiuni metodologice, dar și de ordin practic. Prin integrarea tematicii în ansamblul de studiul al psihosociologiei (în capitolul al treilea), prin gruparea ipotezelor în orientările dominante (orientarea cognitivistă și orientarea socio-culturalistă), am încercat să pun în evidență semnificația hainelor în context social. Relaționată acestor cadre, am răspuns unor interogații precum: "Ce rol au hainele în percepția
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
o modă culinară, o modă în alegerea prenumelor copiilor etc. Chiar și orientarea către anumite subiecte în activitatea academică poate fi considerată tot o modă (U. Șchiopu, 1997, 459). În încercările de teoretizare și de cercetare a fenomenului modei, sociologii, psihosociologii, antropologii și istoricii recurg deopotrivă la exemplul modei vestimentare. Rațiunea acestui fapt provine din simpla observație că vestimentația reprezintă un fapt comun în toate societățile și în toate epocile. Desigur, în toate societățile, indiferent de gradul lor de dezvoltare, îmbrăcămintea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
modei. Din rațiuni metodologice, recurg la următoarele periodizări: etapa evoluționismului (1871-1890), etapa clasică (1890-1960), etapa fondatorilor (1960-1990) și etapa contemporană (din 1990 până în prezent). Am delimitat aceste cadre temporale pe criteriul orientărilor teoretice dominante, la un moment dat, în sociologie, psihosociologie, antropologie și în științele comunicării. 1.2.1. Etapa evoluționismului (1871-1890): motivele universale ale purtării hainelor Primele preocupări privind răspunsul la întrebarea de ce poartă oamenii haine și care sunt funcțiile acestora pot fi reperate la sfârșitul secolului al XIX-lea
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
moda ca proces, explicând cine sunt inovatorii, cum influențează aceștia tendințele în modă și cum ajunge un anumit stil să fie adoptat de un număr de oameni statistic reprezentativ (ibidem). De asemenea, trebuie amintite inovațiile teoretice din antropologie, psihanaliză și psihosociologie, corespunzătoare acestei perioade. În psihanaliza anilor '30 ai secolului trecut, tema cunoaște câteva interpretări științifice semnate de psihologul britanic John Carl Flügel (1884-1955) în The Psychology of Clothing (1930) și propuse unor emisiuni radiofonice moderate de autor în aceeași perioadă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unui anume stil de vestimentație". Prin intermediul acestei lucrări, Susan B. Kaiser își exprimă adeziunea la analiza vestimentației din perspectiva interacționismului simbolic. Așadar, o dată cu lucrarea lui Susan B. Kaiser, psihologia socială conține o abordare închegată a subiectului. Totodată, pentru evoluția abordării psihosociologie a subiectului este relevant de amintit faptul că anii '60 ai secolului trecut consemnează două conferințe internaționale care își propuneau să dezbată statutul academic al noii discipline de studiu denumită clothing studies, în condițiile în care aceasta era marcată de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
asupra consemnării funcțiilor sociale ale vestimentației, subiectul fiind popularizat prin intermediul unor lucrări de istorie (Ș. Lemny, 1990; A. Ciupală, 2003; A.-S. Ionescu, 2006) și istorie a artei (A. Nanu, 2001), cât și prin intermediul unor dicționare de sociologie, psihologie și psihosociologie, și consemnat printre cuvintele intrări ale acestora (S. Chelcea, 1993; Ș. Ursula, 1997; C. Tîrhaș, 2004). În anul 2006 Carmen- Liliana Hoceanu și Ana Stoica-Constantin realizează primul experiment psihosociologic din România pe această temă, publicat în revista Psihologie socială, prin intermediul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]