2,803 matches
-
Prahova și Dâmovița - nordul județul Giurgiu - inclusiv drumurile naționale și europene aferente vor fi acoperite de ceață, fenomen ce va duce la scăderea vizibilității local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri. În zonele vizate, șoferii ar pută avea probleme în trafic. De aceea, conducătorii auto sunt sfătuiți să circule cu prudență.
Meteorologii au emis un nou COD GALBEN by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62731_a_64056]
-
dacă e prietenul tău, sau ești ocupată, spune-mi, că nu mă supăr. - Nu, nu, zice ea, nici vorbă de-așa ceva. Am dansat și eu cu el de două-trei ori. Și-n plus cam dă peste mine. Și mai și pute a tutun. La următoarea rundă, tot noi am venit în ultimul moment - Apașul nu e obișnuit cu lipsa asta de interes, de obicei fetele abia așteaptă s-ajungă la el. A treia oară când începe muzica, pornesc ele singure spre
Dragoslav Mihajlović (Serbia) Când înfloreau dovlecii by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/6298_a_7623]
-
Felul în care traduce în imaginar local numele trupei rock Dire Straits e, din punctul acesta de vedere, cât se poate de semnificativ: „se pregătește un fel de furtună de vară/ s-au adunat norii peste blocurile jigodioase/ și ghenele put/ tocmai luasem Dilema de la unul care vindea/ Dilema și postere cu tipe goale/ și cu ea sub braț așteptam tramvaiul./ n-am găsit apă tonică - am capul plin de Dire Straits/ strâmtori înfricoșătoare, da Doamna Ghica e o strâmtoare înfricoșătoare
Nostalgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6303_a_7628]
-
oligofreni și escroci ordinari. Cutare autor, lăudat de toată critica, e de necitit, te-mpiedici la fiecare frază, altul habar n-are să construiască, altul și-a ratat cartea. Se-aruncă pe rând în arenă noi și noi martiri: proști de put cu toții. Păi nu știu ce autor străin e «de două sute de ori mai bun» decât unul de-al nostru, prețuit de critică azi. Tabloul e nuclear, apocaliptic. Niciodată-n istorie exigența n-a fost mai mare, pragul mai înalt. Dacă Dante-ar fi
Profesiunea mea, literatura (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5396_a_6721]
-
000 tone de zăpadă, durata lucrărilor întinzându-se pe parcursul a cinci luni. Jumbo Hostel (Suedia): Turiști îndrăgostiți de zborul cu avionul sunt invitați să se cazeze într-unul dintre cele mai ciudate locuri în care te-ai gândi că ar pute fi amenajat un hotel. Situat chiar pe aeroportul Arland, din Stockholm, Jumbo Hostel este de fapt un Boeing 747, care deține 25 de camere complet echipate și utilate, pentru confortul unui hotel. Everland (Franța): Ciudatul hotel poziționat în Paris, este
Top: Cinci hoteluri ciudate, unde ți-ai putea petrece vacanța () [Corola-journal/Journalistic/65935_a_67260]
-
Viena 7: pe duce îl cheamă Gonzago, iar pe soția lui Baptista. O să vezi îndată: e-o mostră de ticăloșie, și ce dacă? Tu și cu mine, Sire, avem cugetul curat: nici usturoi n-am mâncat, nici gura nu ne pute. (Intră Lucianus.) Acesta-i Lucianus, nepotul regelui. OFELIA: Văd că ai luat locul corului, Alteță. HAMLET: Aș putea să-ți transpun iubirea în dialog dacă mi-ai da voie să-ți văd breteluțele. OFELIA: Mă-mpungi cu vorba, Alteță, mă
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
Badoiu Raluca În ultima perioadă oamenii au început să acorde o atenție sporită sănătății. Specialiștii susțin că în încercarea de a avea o viață sănătoasă, mulți ajungem să facem unele greșeli atunci când ne așteptăm mai puți, scrie Majoritatea persoanelor merg la toaletă înainte de a pleca de acasă doar pentru a nu se trezi că vor avea o urgență în trafic, în mașină sau la cumpărături și nu exista nicio toaletă publică la care să mergi. Nu
Greșeli de sănătate pe care oamenii le fac zilnic by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/64459_a_65784]
-
tribulațiile în expresie fină, respectînd regula discreției literare. Altfel spus, autorul știe că intimitatea în literatură are sens numai dacă e ridicată la treapta unui act de cultură, adică la o expresie avînd noimă artistică. În schimb, o mărturisire indiscretă puțind de sinceritate e cu totul inestetică, tocmai fiindcă nu respectă exigența formei culte. Nu orice intimitate are rang literar, ci numai cea care poate culmina într-o expresie cu efect asupra cititorului. Și chiar acesta e Livius Ciocârlie: un literat
Algor senectae by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4800_a_6125]
-
care se cuveneau aruncate: „Toate cărțile din lume, de când lumea, câte-au fost,/ Minunatul meu prieten le cunoaște pe de rost;/ Tot ce mintea omenească până astăzi a știut,/ În savantu-i cap de dascăl, s-a-ndesat și... a-ncă put:/ Bibliotecă vestită! așa plină, că-n zadar/ Am dori să mai încapă și un bibliotecar.” Stilul polemicii Păstorel-Iorga (dovadă că furia extraliterară nu face, deloc, bine literaturii, „cauzându-i” de moarte subtilității ) e, întrucâtva, anticipat. În alte poezii, cum e
Poeziile domnului Caragiale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4713_a_6038]
-
Udrea, ceea ce ar fi însemnat o sucire cu 180 de grade a lui Oltean, care îl vedea pe Blaga venind la conducerea PDL, în urmă cu două săptămâni. Cine este, deci, femeia frumoasă, deșteaptă și bine intenționată pe care ar pute-o vota Ioan Oltean? Repet: frumoasă, deșteaptă, bine intenționată și care să-l admire pe Băsescu, ca și vicele de la PDL? Evident, doar o singură candidată corespunde acestor criterii: Andreea Pora!
Cine e femeia frumoasă, deşteaptă şi bine intenţionată pentru şefia PDL. Indiciu: Nu e Udrea () [Corola-journal/Journalistic/49670_a_50995]
-
și cu prea evidente trimiteri la realitate - e tras atât portretul criticului-monden bun la toate și incapabil să refuze vreun „client” literar, cât și portretul, fals gogolian, al unui președinte trezit brusc „cu o stranie și neplăcută senzație, aceea că puțea puternic a rahat”. Și dacă nu era destul de clar cam despre cine ar putea fi vorba, de dragul rigorii, de nu de al propriului amuzament, prozatorul pune punctul pe i: „Își aminti că la începutul mandatului avusese un consilier filosof, de
Turism literar by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4671_a_5996]
-
Aici nu se simte Un el și o ea se întâlnesc pe acoperișul viselor pentru că realitatea miroase urât. Dorința de a fi iubit a stat atât de mult timp în exil, încât dragostea s-a sleit și a început să pută de-a binelea. Acum poluează întreaga atmosferă și se răspândește asemenea unei molime. Experiența olfactivă devine una sinstezică; mirosul se insinuează până și în urechile protagoniștilor, amenințând să le străpungă auzul. Miasma doare, se strecoară și în carne, este posesivă
Marius Manole: Aici nu se simte () [Corola-journal/Journalistic/45737_a_47062]
-
sale. Pentru că Ilinca, prietena cea mai bună a personajului Maria este interpretat de Ilinca Manolache și este madama superficială care „o arde” cu soțul Mariei, pe ascuns. Dar și pentru că Otilia, interpretată fabulos chiar de către Lia Bugnat, este personajul care pute a canal și cu care soțul Mariei împarte „senvișu cu pateu”. Sau pentru Victor, gras și chelios, zeul flatulenței, soțul Mariei înșelate este trucat excelent de Marius Manole.
Marius Manole hotărăște destinele femeilor din piesa Noi4 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/58577_a_59902]
-
că m-aș putea pitula eu însumi acolo lângă carte și iac-așa aș putea scăpa și eu de lume ca tot omul când ajunge acasă. Îmi pare mie că Pobjoy a mirosit ceva, dar se face că nu-i pute: să-i fie de pomană ocnașului acolo, că tot îi ouă zilnic câte-un Constable. Sau poate că pur și simplu n-are chef să dea cu gleava de tavan dacă-și ridică nasul. Dar de pictat știe că pictez
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
Sunt niște gunoaie umane. Cu toții merită să fie răpuși de bolile cele mai îngrozitoare, descrise doar în cele mai obscure reviste de dermatologie. Criticii literari trăiesc în mansarde mititele care duhnesc a naftalină și a hârtie mucegăită, iar respirația lor pute a cafea stătută. Din când în când, își pun pe ei cămăși prea strâmte și pantaloni cu catarame, după care cu fețele lor mereu încruntate ies din bârloguri”. După citatul de mai sus, nu pot decât să mă semnez.
Rețeta succesului by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/3190_a_4515]
-
eu nu vreau banii în cont Nu vreau nici să mi-i dai în mână, Îi dai lui unu, Căpățână Băsescian din lumea bună. Și îți mai dau un pont: Cu mine scapi cu șase sute Îi dai în tranșe, altfel pute, Dar să nu crezi că scapi ușor Mai ai de dat la procuror, La tentativă de omor, Dai și la Curte. Dau nașule, să moară mama, De-i cazu dau și lu Obama Da nu mă ține la'ntristare Că
ÎNREGISTRĂRI MIRCEA BĂSESCU. Vezi parodia care face înconjurul internetului din România by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29039_a_30364]
-
altă despărțire -, din care soțul trebuie să înțeleagă fie că soția trădează, fie că el trebuie să se vindece în singurătate de propria imaginație, nocivă pentru cei din jur. În cu totul alt registru narativ se derulează Iubiți-mă chiar dacă put. Povestea unui turnător, Floricel Lașcă, narată cu ironia și disprețul ce aduc cu atitudinea narativă din Parfumul lui Süskind. Dacă Grenouille e „căpușă”, o „bacterie”, pe același principiu al naratorului dezgustat de personaj se înscrie și Iubiți-mă... De pildă
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
era despărțit printr-o mare ușă de fier (ciudat de blindată, dată fiind relativa sărăcie din spatele ei) de o curticică asfaltată, unde nu mă puteam juca în voie întrucât era și spațiu de depozitare (al unor și mai stranii butoaie puțind pururi a murături învechite) și loc obligat de trecere pentru cei câțiva mărunți funcționari bizari ce se ocupau tocmai de rândurile sau stivele de poloboace, când nu se aferau înnebuniți cu hârtii ștampilate în mână. Dar, așa cum era, curticica aceasta
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
la fântână. - Care ești tu acolo? strigă popa. Erau Timofte și Bârneață. - Ascultă, mă Timofte, scoate și tu o ciutură și spune-mi cum găsești apa! Timofte scoase, înghiți o dată și pe urmă scuipă ce-i mai rămăsese în gură. - Pute rău, părinte, se oțărî omul, și-și văzu de drum. Popa rămâne nedumerit câteva minute cu capul între mâini: - Ce să mai fie și bătaia asta a lui Dumnezeu? Se vede că l-am bârfit. Deodată și-l ridică, luminat
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
rugăciunea; e pucioasă, finule. Ilie căscă ochii mari. - Ia de mai gustă o dată. Ilie mai trase o înghițitură; se strâmbă, dar dădu din cap: - Se prea poate să ai dreptate, părinte. - Se poate! Ce cuvânt, Ilie! Sigur! Vorba lui Timofte: pute rău, părinte! Las' să pută! Ne-a pus și nouă Dumnezeu mâna în cap; ce, numai ălora de la Sărățeni? Iată că s-a tras izvorul de pucioasă sau de fier, știu eu, și la noi, în fântâna mea. Adică eu
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
căscă ochii mari. - Ia de mai gustă o dată. Ilie mai trase o înghițitură; se strâmbă, dar dădu din cap: - Se prea poate să ai dreptate, părinte. - Se poate! Ce cuvânt, Ilie! Sigur! Vorba lui Timofte: pute rău, părinte! Las' să pută! Ne-a pus și nouă Dumnezeu mâna în cap; ce, numai ălora de la Sărățeni? Iată că s-a tras izvorul de pucioasă sau de fier, știu eu, și la noi, în fântâna mea. Adică eu nu meritam mila Domnului - numai
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
tot satul știa că răzbiseră apele minerale în fântâna popei și că peste oameni avea să vină belșugul ca peste cei de la Sărățeni... Rumânii se opreau la fântână, încercau să bea, dar apa le părea coclită, scuipau și plecau. - Le pute, proștii, nici nu bănuiesc ce berechet a dat peste dânșii, își spunea popa Grigore în barba-i rară, roșcată. Cum pe uliță era și multă cărăușie, țăranii din alte sate se opreau la fântâna popei, beau și-și adăpau boii
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Nu mai făcea risipă: un păhărel doar de țuică. Toți gustau din el cu atenție, cu încordare, ca mari cunoscători. - Ei, ce zici, primarule? zâmbi popa superior. Primarul dădu din cap. - Ce să zic, părinte? E cam coclită. - Zi că pute; nu-ți fie rușine de vorbă rea; pute, ăsta-i adevărul... Apa pute, dar banul n-o să pută. Primarul încuviință. Părintele Grigore trimise trei sticle la București, la analiză, ca să vadă ce anume minerale conținea; era sigur că analiza va
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
țuică. Toți gustau din el cu atenție, cu încordare, ca mari cunoscători. - Ei, ce zici, primarule? zâmbi popa superior. Primarul dădu din cap. - Ce să zic, părinte? E cam coclită. - Zi că pute; nu-ți fie rușine de vorbă rea; pute, ăsta-i adevărul... Apa pute, dar banul n-o să pută. Primarul încuviință. Părintele Grigore trimise trei sticle la București, la analiză, ca să vadă ce anume minerale conținea; era sigur că analiza va ieși mai bine decât cea a apelor de la
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
cu atenție, cu încordare, ca mari cunoscători. - Ei, ce zici, primarule? zâmbi popa superior. Primarul dădu din cap. - Ce să zic, părinte? E cam coclită. - Zi că pute; nu-ți fie rușine de vorbă rea; pute, ăsta-i adevărul... Apa pute, dar banul n-o să pută. Primarul încuviință. Părintele Grigore trimise trei sticle la București, la analiză, ca să vadă ce anume minerale conținea; era sigur că analiza va ieși mai bine decât cea a apelor de la Sărățeni. Trăsese din fântână câteva
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]