504 matches
-
sale din perioada de început sunt lucrările experimentale efectuate împreună cu Gheorghe Marinescu asupra localizării și propagării virusului herpetic în sistemul nervos (1923). De aceeași importanță este și studiul anatomo-clinic al cazurilor din epidemia de poliomielită epidemică din 1927. În 1926 publică împreună cu Reys studiul neuropatologic al primului caz de "scleroză concentrică", cunoscută mai târziu sub numele de ""maladie Baló"". Este co-autor (în colaborare cu Gh. Marinescu și D. Vasiliu) al studiului asupra unor cazuri de "Maladie familială caracterizată prin cataractă congenitală
State Drăgănescu () [Corola-website/Science/306478_a_307807]
-
Maladie familială caracterizată prin cataractă congenitală și oprire a dezvoltării somato-neuro-psihice", boală intrată în analele neurologiei cu numele ""Sindrom Marinescu-Sjögren"". Prima sa monografie, "Lichidul cefalo-rahidian" (1932) se situează pe plan istoric printre primele lucrări extinse cu această temă. În 1941 publică în limba franceză, în colaborare cu E. Banu, "Histopathologie des neuro-infections primitives humaines", descriind tabloul microscopic din poliomielită, turbare și encefalită letargică. Ambele monografii au fost premiate de Academia Română. Începând cu anul 1952, se dedică aproape în exclusivitate studiului neuroinfecțiilor
State Drăgănescu () [Corola-website/Science/306478_a_307807]
-
lingviști, ci chiar și între instituții. Un exemplu pregnant în acest sens sunt disputele în jurul reformării ortografiei. În 1990, la inițiativa guvernului, Consiliul Superior al Limbii Franceze elaborează și propune o reformă limitată a ortografiei, acceptată de Academie, și o publică sub formă de raport în "Journal officiel". Propunerile provoacă multe reacții negative. Și Academia revine asupra acceptului ei, iar rectificările ortografiei rămân facultative. Și în alte țări unde franceza este oficială au fost înființate organisme de reglementare a ei. În
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
2006). Din iunie 2010 Ramona Mănescu până în mai 2014 a fost Președinta Consiliului de Coordonare al Școlii Româno-Finlandeze din București. De a lungul timpului a publicat articole și analize în reviste sau publicații din presa națională: Revista Romana de Administrație Publica Locala, Tribuna Economică, Revista Euroconsultanță, Tribuna Învățământului, Cadran Politic, Lumea. De asemenea, articole semnate Ramona Mănescu au apărut și în câteva publicații europene precum: EP Today, The Parliament Magazine, The Regional Review. Este co-autor al albumelor de fotografie: "„București - palate
Ramona Mănescu () [Corola-website/Science/310485_a_311814]
-
fie foarte importante pentru plasarea și integrarea individului în societate. Școala contribuie prin diverse mecanisme la segregarea de gen, creând bărbați și femei cu orientări, preferințe și competențe diferite, limitând de multe ori posibilitățile de exprimare a individului în viata publică (valabil mai ales pentru femei) și în viața privată (valabil mai ales pentru bărbați). Din perspectivă istorică mult timp educația informală și formală pentru fete a avut cu totul alt conținut și scop decât cea pentru băieți. Accesul fetelor la
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]
-
importanță este descoperirea unei clase de paraziți - sporozoari intracelulari nepigmentați - care cauzează febra de Texas la pisici și alte îmbolnăviri la animale vertebrate. La Congresul Internațional de Zoologie din Londra (1900) acești paraziți sunt clasificați în genul "Babesia". În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un "Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos". A editat timp de mai mulți ani Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București. Victor Babeș, datorită formației sale științifice de bază, a creat concepția
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
Regale", condusă de Alexandru Rosetti și de Camil Petrescu, până în 1947, anul abdicării regelui și al desființării revistei. Fondează la Iași "Jurnalul literar" în 1939. A condus revistele "Jurnalul literar" și "Lumea" și ziarele "Tribuna poporului" și "Națiunea". După 1947 publică în revistele "Gazeta literară"( devenită mai apoi "România literară") și "Contemporanul". A mai colaborat la revistele "Roma" și "Sburătorul". A fost profesor universitar la Facultatea de Litere din Iași și la "Facultatea de Litere și Filozofie" din București, în două
George Călinescu () [Corola-website/Science/297575_a_298904]
-
ajunge în Franța, unde va trăi până la sfârșitul zilelor sale. Studiază la , Paris. În 1920 își susține bacalaureatul. Între anii 1924-1927, studiază filosofia, biologia și fizica (cu Louis de Broglie) la Sorbona, unde se și licențiază în 1928. În 1926 publică la Paris primul și singurul său volum de poezii - "Dehors...". Se căsătorește, la Paris, cu Georgette Ghica, în 1929. În 1935 publică prima sa opera filosofică, teza de doctorat intitulată " Du devenir logique et de l’affectivité", susținută la Sorbona
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
et les exigences historiques de l'esprit" și "Essai d'une nouvelle théorie de la connaissance". Publică, în același an, o teză complementară - "La physique macroscopique et sa portée philosophique". Se căsătorește a doua oară, cu Yvonne Bosc (1937). În 1940 publică în România "Experiența microfizică și gândirea umană", la [Fundația Regală pentru Literatură și Artă Carol al II-lea]. Cartea este tradusă în ediție franceză sub titlul "L'expérience microphysique et la pensée humaine" (P.U.F., Paris, 1941). În 1944
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
este însă deportat la Auschwitz, unde va muri executat în camera de gazare. După război, în 1946, este numit cercetător la C.N.R.S. (Centre National de la Recherche Scientifique), la secțiunea epistemologie. În 1947 îi apare volumul "Logique et contradiction". În 1951 publică "Le principe d'antagonisme et la logique de l'énergie - Prolégomènes à une science de la contradiction". În paginile acestei cărți își enunță pentru prima dată principiul antagonismului, pe bazele căruia fundamentează o (). În 1952, candidează, fără success, la Collège de
Ștefan Lupașcu () [Corola-website/Science/313832_a_315161]
-
fost redactorul ziarului "Viitorul", organ al partidului moderat român. În iulie 1885 editează la Budapesta revista "Romänische Revue", specializată în articole și studii despre istoria politică și culturală a românilor. După numai un an, mută revista la Reșița, unde o publică până la 1885, când decide să o mute la Viena. Publicarea ei continuă în capitala austriacă până la sfârșitul anului 1892. În 1893 o publică la Sibiu, iar în anul următor la Timișoara. Tot la Timișoara fondează și organizează în 1894 ziarul
Corneliu Diaconovici () [Corola-website/Science/307049_a_308378]
-
a Universității din Palermo, de unde se transferă la Universitatea din Roma (1888) pentru ca din 1889 să-și continue studiile în Germania, la Bonn, susținându-și în limba germană teza de licență cu un subiect de dialectologie italiană (1891). În 1889 publică la Palermo, prima culegere de versuri, "Mal giocondo" (Veselul întristat). În Germania traduce în italiană "Elegiile romane" ale lui Goethe și compune "Elegiile renane". În 1892 se întoarce în Italia și din 1893 se stabilește la Roma, an în care
Luigi Pirandello () [Corola-website/Science/298882_a_300211]
-
este surghiunit la schitul Poiana Mărului, de unde nu avea să fie eliberat decât în toamna acelui an. Între 1840 și 1843 activează în Loja Frăția (înființată la 1843), iar din 1859, în Loja Steaua Dunării, ambele în București. În 1844 publică în "Foaie pentru minte, inimă și literatură" articolul "Către scriitorii noștri" în care îi îndeamnă pe literații română la angajare civică: ""A trecut vremea Petrarcilor, domnilor poeți! Veacu cere înaintare, propaganda ideii cei mari, propaganda șarităței cei adevărate și care
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]
-
lui „Cum e cu putință ceva nou?”". În luna august a aceluiași an face primul gest gazetăresc de rezonanță legionară: scoate într-un singur număr revista „Adsum” (adică „Sunt aici, sunt de față”), pe care o scrie singur și o publică din bani proprii. În octombrie 1940 pleacă la Berlin în calitate de referent de filosofie la Institutul Româno-German. Va rămâne la Berlin până în 1944. Va participa de mai multe ori la seminarul de filosofie a profesorului Martin Heidegger, unde a mai participat
Constantin Noica () [Corola-website/Science/297472_a_298801]
-
în furtună: Sergiu Celibidache”. O parte din documentarele realizate au fost prezentate și în cadrul unor manifestări organizate la centrele culturale românești din străinătate (Viena, Paris, Roma, Washington), precum și la unele întâlniri cu comunitățile românești din Germania și Elveția. În 2002 publică la Editura „Ideea” volumul „Întoarcerea lui Vintilă Horia” În 2004, Consiliul Național al Audiovizualului îi acordă „Diploma de Excelență pentru întreaga activitate”.
Marilena Rotaru () [Corola-website/Science/298934_a_300263]
-
Richard Thaler, Malcolm Gladwell și mulți alții. Lista completă a autorilor editurii Publica. De asemenea, editura Publica este inițiatoarea seriei de conferințe “Meet the Thinkers”, evenimente care mijlocesc întâlnirea dintre autori de succes și elita comunității de afaceri din România. Publica este una dintre puținele edituri din lume specializate doar în publicarea de titluri de nonficțiune. În anul 2008, a fost invitată să participe în programul dezvoltat de Târgul de Carte de la Frankfurt pentru editurile tinere cu potențial; criteriile de selecție
Editura Publica () [Corola-website/Science/319891_a_321220]
-
de Carte de la Frankfurt pentru editurile tinere cu potențial; criteriile de selecție au ținut cont de portofoliul de autori, argumentele selectării acestora, relațiile contractuale și de cooperare ale editurii respective cu instituții sau entități similare recunoscute. De atunci până în prezent Publica este partenerul celor mai importante edituri din lume pentru publicarea versiunilor în limba română a bestsellerurilor de nonficțiune. Editura a fost fondată în 2007, prin lansarea bestseller-ului “Funky Business”, de Jonas Ridderstråle și Kjell Nordström și s-a încadrat
Editura Publica () [Corola-website/Science/319891_a_321220]
-
Hopkins, este un volum care conține două cărți de referință. “Publicitate științifică” - clasicul abecedar citit și astăzi de către cei mai buni autori de slogane publicitare ai momentului și autobiografia autorului, “Viața mea în publicitate”. Al treilea volum apărut la editura Publica este semnat de cei doi autori ai bestseller-ului “Funky Business”, Jonas Ridderstråle și Kjell Nordström, "Karaoke Capitalism", un manifest despre cum să reușim într-o economie dominată de indivizi care dispun de variante nelimitate și în care majoritatea încearcă
Editura Publica () [Corola-website/Science/319891_a_321220]
-
a învățat să prospere în era Internetului, luându-și libertatea de a crea lucruri noi. “Netocrația” de Alexander Bard și Jan Soderqvist explică noile criterii după care se va ierarhiza societatea în era digitală. Un alt domeniu preferat de editura Publica este design, în 2010 lansând trei titluri care oferă perspective nonconformiste și abordări alternative a domeniului în care se suprapun arta și afacerile. Prima carte de design este cea semnată de Karim Rashid, “Design Yourself”, cartea constituind în sine un
Editura Publica () [Corola-website/Science/319891_a_321220]
-
în diferite orașe și comune din jurul Lugojului (Anina, Oravița, Vârșeț, Buziaș etc.), în 1861 întâmpinându-l pe noul comite (prefect al Lugojului) cu "Deșteaptă-te, române". În 1880, pianista Sofia Vlad-Rădulescu publică în „Lyra Română” "Lugojana" culeasă de la . În 1881 publică la editura Constantin Gebauer " Cântecul ciobanului", altă melodie notată de la același lăutar. În 1897 se retrage de la conducerea propriului taraf. În 1898 îi transmite compozitorului Tiberiu Brediceanu numeroase melodii ce aveau să-i servească drept inspirație în niște piese scurte
Nică Iancu Iancovici () [Corola-website/Science/324284_a_325613]
-
Poetul Abraham Cowley compune la vremea sa chiar un poem, dedicat virtuților acestei plante, care se încheie cu următoarele trei versuri: Tot ei cunoșteau proprietățile antimalarice ale scoarței de Cinchona succirubra, după cum semnalează un călugar augustin, Calaugha, care în 1639 publică într-o carte religioasă apărută în Spania următorul fragment: "In regiunea Loxa crește un arbore pe care locuitorii îl numesc arborele de friguri, și a cărui coajă, de culoarea scorțișoarei, transformată in pulbere și administrată într-o cantitate echivalentă cu
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
câteva lucrări și mai multe articole în sprijinul aviației. În 1916 scrie " Pentru Carpații noștri", publicat la București, sub pseudonimul Meșterul Manole, în care adună impresii, informații și reflecții despre școala de aviație, aviatori, aviație și viitorul ei. În 1917 publică în colaborare cu Marcel Drăgușanu la Piatra Neamț "Pe urmele libertății". În 1918 publică la Iași "Ion Pripitu, poștaș aerian", în care face considerații cu privire la viitorul aviației în domeniul civil. În afară de asta publică diverse articole în presa vremii și în "Revista
Mircea Zorileanu () [Corola-website/Science/314889_a_316218]
-
Carpații noștri", publicat la București, sub pseudonimul Meșterul Manole, în care adună impresii, informații și reflecții despre școala de aviație, aviatori, aviație și viitorul ei. În 1917 publică în colaborare cu Marcel Drăgușanu la Piatra Neamț "Pe urmele libertății". În 1918 publică la Iași "Ion Pripitu, poștaș aerian", în care face considerații cu privire la viitorul aviației în domeniul civil. În afară de asta publică diverse articole în presa vremii și în "Revista Automobilă". Cu această ocazie lansează celebrul dicton "„Avem și noi oceanul nostru”".
Mircea Zorileanu () [Corola-website/Science/314889_a_316218]
-
antice și cele germane, cu accent special pe influența filosofiei lui Arthur Schopenhauer. În anul 1931 apare volumul "Arta și frumosul. Din problemele constituției și relației lor". În anul 1932 publică volumul "Arta actorului" în Editura revistei Vremea. În 1933 publică în volum un mic studiu care va deveni unul de referință în bibliografia studiilor despre Hegel, intitulat " Influența lui Hegel în cultura română". Anul 1934 este deosebit de fast pentru cariera sa academică, îi apar două volume, primul volum din "Estetica
Tudor Vianu () [Corola-website/Science/297566_a_298895]
-
fi complet diferite deși titlul se păstrează același. În 1941 tipărește "Arta prozatorilor români", poate cea mai cunoscută și mai comentată dintre cărțile sale, un exemplu de analiză stilistică în care este anticipată acribia formalismului sau a structuralismului. În 1942 publică la Editura Cugetarea volumul "Introducere în teoria valorilor, întemeiată pe observația conștiinței". După reforma învățământului din 1947 este scos de la catedra sa de Estetică și preia cursul de istorie a literaturii universale, devenind un precursor al comparatismului literar de la Facultatea
Tudor Vianu () [Corola-website/Science/297566_a_298895]