1,291,347 matches
-
numi mondene relațiile ultraintelectuale pe care le am cu Bibescu (n. ns.: este vorba de Antoine). Nu există zi ca, din America, să nu-mi trimită extrase din presa străină", îi scrie Proust criticului englez Sidney Schiff într-o scrisoare publicată în volumul Marcel Proust Correspondance générale, de către Robert Proust și Paul Brach, Paris, Plon, 1932, vol. III, p. 47. Alți români care gravitează în jurul lui Proust - sau, am putea la fel de bine spune, în jurul cărora gravitează Proust: Anna de Noailles, născută
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
se dădea. în zona intelectuală se petreceau mișcări politice dintre cele mai importante - deci și turnătoria era la ea acasă. Multe rapoarte sînt făcute cu "talent" scriitoricesc. Unii turnători-scriitori scapă cîte o judecată critică în raport: "în anul 1982 a publicat la Editura Cartea Românească romanul "Luxul melancoliei", fără a avea vreo valoare literară deosebită, ori să conțină probleme interpretabile din punct de vedere ideologic." (s.m. - C.R.) Descrierile fizice sînt reci, crude, făcute anume pentru identificare rapidă. Iată, de pildă, portretul
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
cam tot atât până la răcirea soarelui. Să disperăm? Nici cum. Probe? Pe toate brazdele scrisului întâlnim seniori ai politicii: fostul președinte al partidului național-liberal este un excelent epigramist, actualul președinte al P.R.M.-ului versifică abundent, fostul premier Radu Vasile a publicat un volum de versuri și are posibilități să mai tipărească unul, președintele republicii noastre, încă semi-prezidențială, este un fin prețuitor de proze ale unor scriitori în viață, dl. Adrian Năstase se pronunță în maxime și aforisme din care poate oricând
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
Cronicar Amintiri din viitor Așa s-ar fi putut intitula spirituala tabletă pe care dl. Traian Ungureanu o publică în revista 22 nr. 7. Autorul își "aduce aminte" de cum va arăta fotbalul românesc de mîine, de primul meci egal cu San Marino, de părinții fondatori ai mocirlei, Becali, Sandu și Dragomir și de altele care, după întîlnirea cu Franța
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
are probleme", ceea ce în traducere însemna: "stimați tovarăși de la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, stimați tovarăși de la Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR, subsemnatul, ca referent vigilent al lucrării, vă atrag atenția că ea nu poate fi publicată, pentru că nu respectă și chiar contrazice ideologia oficială". Un autor care afla despre cartea lui că "are probleme" știa că pentru el începe calvarul amânărilor fără sfârșit sau al tratativelor istovitoare privind operarea unor modificări, tratative soldate invariabil cu mutilarea
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
comunismului, de către Ion Bogdan Lefter, prin intermediul revistei Observator cultural. Chiar pe prima pagină a acestei reviste stă scris cu litere mari: "O CARTE CU PROBLEME: OMUL RECENT". Este vorba, bineînțeles, de Omul recent de H.-R. Patapievici, amplu eseu filosofic publicat la sfârșitul anului trecut la Editura Humanitas. H.-R. Patapievici, inteligență strălucită apărută imediat după 1989, ca un noroc nesperat și, mai ales, nemeritat al culturii române, care prin instituțiile ei de azi încurajează sistematic mediocritatea, s-a afirmat rapid
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
cînd mai trăia, îl includeau și pe Horia Bernea, ca făcînd parte dintr-un fel de bloc nediferențiat. Asta înseamnă că de afirmațiile, părerile sau faptele unuia sînt "vinovați" toți ceilalți. S-a făcut aluzie la asta și în articolele publicate despre Omul recent. Aproape că sînteți percepuți, cu toții, ca un autor colectiv al acestei cărți...Cum vă explicați această enormitate ? Da, sîntem un soi de balaur cu mai multe capete. Și aceste capete trebuie să fie amputate pe rînd, ca să
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
două cărți: una mai scurtă despre nașterea modernității o dată cu momentul de cezură care este secolul XVII și o a doua, mai foiletonistică, despre problematica actualității. Poate că fiecare din părțile acestea ar fi fost în cîștig dacă ar fi fost publicată separat. Așa, ele se contaminează reciproc. Cei care nu sînt de acord cu partea foiletonistică nu mai sînt atenți la rigoarea și la interesul excepțional, după mine, al părții istorice, de la început. Strategic, poate că această comasare a fost o
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
noastre. Două instanțe private - Societatea de distribuție Independența Film și Agenția de publicitate Champions - au repetat operația anuală prin care se substituie benefic asociației de profil inactive extrafripturistic. Ele au întreprins un sondaj în rîndurile "criticilor și jurnaliștilor de cinema", publicînd un "Top al celor mai bune zece filme ale anului 2001", paralel cu un top după numărul de spectatori și încasările din anul trecut. În timp ce asociația de profil se ocupă cu noi premieri de racolaj, iar CNC-ul anunță festivități
Suferințele mafiei by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15525_a_16850]
-
importantă europeană ce-i dădea stabilitate, Îi făcea pe mulți revoluționari de la 1848 să vrea să se apropie din nou de fostul lor combatant care se Încoronase trădându-i, dar și Napoleon al III-lea avea ambiții de autor, Isi publicase tratatul despre artilerie al carui limbaj tot această distinsa literata i-l corectase, iar acum voia să scrie și o carte despre Iulius Caesar, pesemne, tocmai pentru a se compară cu acela. Avea, deci, nevoie de verbul talentat al doamnei
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
politică autohtonă. Cine să aleagă președintele României - alegătorul obișnuit, ca pînă acum, sau Parlamentul, cum dorește premierul Năstase? "Țara arde și noi pieptănăm republica" își intitulează Nistorescu editorialul consacrat acestui subiect. l De obicei Cronicarul nu dă atenție faptelor diverse publicate cu excesivă larghețe pe prima pagină a cotidianelor. Știrea asupra căreia ne oprim e că rotweilerii adjunctului Inspectoratului Județean de Poliție din Covasna, locotenent-colonelul Ioan Crăciun, au ucis un om, pe vecinul polițistului, după ce au mai sfîșiat o persoană, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
fost închis pe motive politice în anii '40 în penitenciarul special Caransebeș, odată cu viitorii conducători ai României: Gheorghiu-Dej, Teohari Georgescu, Bodnăraș și însuși Ceaușescu. Cariera politică a lui Câmpeanu a luat sfîrșit în anii '50 și, prin articolele și cărțile publicate în Occident (a se remarca Sociology of the Stalinist Social Order), a devenit un critic dur al sistemului. Cu o formație de sociolog, în care calitate a fost profesor universitar, a lucrat în Televiziunea Română, la Centrul Independent de Studii Sociale
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
filologie și lingvistică și alta, tipic iluministă de luminare a maselor. Atanasie Marian Marienescu (1830-1915) este un pașoptist ardelean care ilustrează acest adevăr de istorie literară. Este, după aprecierea lui Ovidiu Bârlea, "primul folclorist însemnat din Ardeal". Ca folclorist a publicat mai multe lucrări, printre care: Poezia poporală (1859), Cultul păgân și creștin... (1884), Novăceștii (1886), Arghir și Ileana Cosânzeana, toate reeditate după 1970 la Editura Minerva, de către Eugen Blăjan, originar din Mica Romă a Școlii Ardelene precum și numele-l arată
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
rare, mulți actori de prestigiu nu mai "joacă" decît în reclame). Totodată, confruntată cu grave probleme financiare, literatura română de calitate agonizează și, așa cum am mai scris (în această pagină) mulți scriitori au renunțat să se mai chinuie încercînd să publice. În paranteză fie spus, catastrofalul nivel de trai din România a ajuns să pună sub semnul întrebării ideea de vocație: medici, profesori, magistrați, ziariști își părăsesc profesiile, migrînd spre zone care, speră ei, le pot asigura nu bunăstarea, ci măcar
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
laudele noastre. Știm că în anul 2000 a apărut în Germania, prin grija unui excelent traducător - profesorul Evanghelos Konstantinou din Würzburg - o amplă antologie din lirica dvs. într-o elegantă ediție bilingvă. Cititorul român a făcut cunoștință cu versurile dvs. publicate de-a lungul anilor în paginile unor reviste literare din Iași, dar și din București sau Cluj-Napoca. Până la apariția în limba română a unui volum care să reunească principalele dvs. creații - eveniment care sperăm să se întâmple cât mai curând
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
greci cunoscuți în România - două cărți ale dvs., Sala Tronului și Fiul Soarelui. Viața împăratului Iulian Apostatul - au apărut deja în limba română în 1992 și, respectiv, 1998. V-am ruga să ne spuneți ce alte ediții vi s-au publicat în ultimul deceniu. De asemenea, ne-ar in- teresa să aflăm ce aveți în acest moment pe masa de lucru? în afara edițiilor românești amintite, s-au tradus în limba rusă Călătorie în singurătate (o biografie a lui Ioannis Kapodistrias) și
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
masa de lucru? în afara edițiilor românești amintite, s-au tradus în limba rusă Călătorie în singurătate (o biografie a lui Ioannis Kapodistrias) și Fiul Soarelui. în acest moment se realizează traducerea Sălii Tronului în limba bulgară (în Bulgaria s-a publicat deja, în 2000, o selecție din creația mea nuvelistică). Concomitent, este transpus în italiană volumul de nuvele Triptic medieval, a cărui primă ediție a apărut la Atena în 1998. Pentru primele luni ale anului 2002 editura ateniană "Estia" pregătește lansarea
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
și unul dintre cei mai prestigioși eseiști și că aveți statornice preocupări și în domeniul criticii literare. Care sunt, în opinia dvs., trăsăturile caracteristice ale vieții culturale a Atenei și, în general, a Greciei de azi? E adevărat că am publicat până în prezent trei volume cu eseuri care se referă la opere ale scriitorilor și oamenilor de știință greci și străini sau exprimă opinii și gânduri asupra unor probleme arzătoare ale epocii noastre. Literatura țării mele se caracterizează în acest moment
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
Europa de Sud-Est. întârzierea și pătrunderea mai limitată a literaturii acestor țări la noi se datorează faptului că în Grecia există foarte puțini cunoscători ai limbilor balcanice. Cu toate acestea, mostre reprezentative din opere ale scriitorilor din această regiune sunt publicate frecvent în revistele literare grecești. E adevărat că știm foarte puține lucruri despre literatura română. Să sperăm însă că acum, când tendința de cunoaștere culturală reciprocă a devenit tot mai pronunțată, legăturile noastre spirituale vor fi tot mai strânse. Sunteți
Decanii de vîrstă ai literelor elene by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15526_a_16851]
-
avantaje ale poetului excentric. Născut în Banatul sîrbesc (în 1950), a debutat la douăzeci de ani, cu volumul Versuri, la Editura Libertatea din Pancevo, apărînd editorial pentru prima oară în România cu Fișe poetice, la Cartea Românească, în 1982, ediția publicată în Iugoslavia datînd din 1977. Și alte culegeri de versuri ale lui Flora au beneficiat de regimul dublu al apariției, atît în spațiul iugoslav cît și în cel românesc. Credem că nu e trebuitor a insista pe ideea lărgirii orizontului
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
să spun că am ajuns la 48 de ani și încă n-am început să fac ceea ce eu cred că e vocația mea să fac - eseu. Asta arată, poate, că mai am un viitor destul de larg înainte. Dar dumneavoastră ați publica astăzi, în LA&I, studii despre Eminescu? Sigur că da! Atît de mult m-a supărat sistemul ăsta - al epocii vechi, să nu zic ceaușist - în care clasicii erau obiect de studiu numai la aniversare sau numai pentru manual, încît
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
o demonstrație cum se gândește în asemenea situații, unde să fie căutate ca să se găsească textele neștiute, cum să fie identificate, când sunt puse la adăpostul pseudonimului, sau când nu poartă nici o semnătură. Într-un articol intitulat Dr. Alexandru Racoviceanu, publicat în "Dimineața", din 7 ianuarie 1931, Teodor Vârgolici găsește informații despre primele începuturi, în 1894, ca scriitor, elev fiind la "Liceul Sf. Sava". În 8 martie 1914, în revista "Flacăra", articolul Scrie-ne ceva despre Vlahuță, restrânge sfera informațiilor, în
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
amatorii din public. O astfel de întorsătură neașteptată, neplanificată, a plăcut tuturor și ne-am înțeles să ne întâlnim aici în mod regulat. La început, autoritățile n-au văzut în aceasta un pericol deosebit, iar într-un ziar moscovit era publicat chiar un articol despre întâlnirile acestea, cu indicarea timpului la care se țin și invitația adresată tuturor iubitorilor de poezie. Au început să se adune aproape în fiecare seară, în special studenții. Recitau versuri ale unor poeți uitați și reprimați
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
-mi cum e să ieși din apă și să te trântești pe nisipul cald. Pentru mine, la mare există un singur anotimp. Vara. - Vă urez ca în 2003 să fiți sănătos și puternic, să scrieți texte inspirate (din care să publicați măcar o parte în “România literară”), să fiți înconjurat în continuare de admiratori (și admiratoare) și să nu mai aveți ca interlocutori oameni de cauciuc, de genul lui Cosmin Gușă. Dumneavoastră ce-mi urați mie? - Să n-aveți parte de
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
Cronicar Dl Aristide Buhoiu ne fură Începînd din 16 decembrie, ziarul NAȚIONAL publică o rubrică săptămînală semnată de dl Aristide Buhoiu și consacrată comentării emisiunilor de televiziune. Pe această cale, ziarul încearcă, după propria reclamă, "să se implice în fenomenul audio-vizual românesc". N-avem nimic împotriva inițiativei Naționalului, nici a autorului rubricii. Dar
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]