338 matches
-
sacrului care în mod normal ar fi fost tabu. Perioadele de început au raționalizat probleme ce au aparținut religiei creștine și care inițial au fost prezentate în mod metaforic. Sub impactul filosofiei latine ce domina secolele respective se depășește faza pulsional ritualică încercându-se prin raționalizare și hermeneutică să se dezvolte noi valențe de sorginte filosofică. Unul dintre primii apologeți Justin Martirul și Filosoful a încercat să înființeze o școală în care să predea doctrina creștină pornind de la modelul școlilor romane
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aspectele sale: organizatorice, teologice și metafizice. Prin modalitățile de a indica calea cea dreaptă și de a explica mesajul metaforic transmis inițial s-a dezvoltat una dintre cele mai ample etape hermeneutice din istoria gândirii omenești. A fost raționalizată componenta pulsională a trăirii sacrului fiind teoretizată și conceptualizată prin idei pornind de la modul în care trebuie să avem această trăire a sacralității până la cum poate fi aceasta reprezentată. Astfel s-a concretizat o primă etapă în dezvoltare conceptuală a imaginarului rațional
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pură pentru a putea să ajungă până acolo. Cu toate acestea demersul rațional nu putea fi oprit. Prin structura sa omul trebuie să-și construiască imagini raționale fără de care nu își poate stabiliza locul în univers. În mod normal perspectiva pulsională specifică credinței ar fi trebuit să fie suficientă, dar ea nu oferă sprijinul pe care îl oferă construcția rațională și de aceea imaginarul se dezvoltă și în cadrul acestei perspective. Așa încât odată începută dezvoltarea imaginarului rațional, mai departe acesta nu a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sprijinul pe care îl oferă construcția rațională și de aceea imaginarul se dezvoltă și în cadrul acestei perspective. Așa încât odată începută dezvoltarea imaginarului rațional, mai departe acesta nu a putut să facă altceva decât să se amplifice până la limitele specifice celui pulsional. Așa cum bine observa Andrei Oțetea în perioada medievală după ce: "biserica a recunoscut rațiunii facultatea de a demonstra adevărul revelației ea nu a mai putut impune exercițiului acestei facultăți alte limitei decât acelea care sunt recunoscute de rațiune"49. Astfel în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
percepe și relaționa cu Dumnezeu. Modul de operare al ereziilor a fost de cenzură a bisericii și imaginarului acesteia. În conflictul dintre biserică și erezie se manifestă conflictul dintre raționalitatea specifică dogmaticii creștine și încercările de impunere a unui imaginar pulsional. Pe de o parte sunt încercările de cenzură a imaginarului bisericii catolice și de impunere a propriului imaginar însoțite de cenzura bisericii față de pulsionalitate noilor concepții, pe de altă parte se construiește un imaginar al simplității bisericii primare care dorește
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se transmit informații și se susțin puncte de vedere. Imaginea asupra lumii intră într-o efervescență datorată dezbaterilor publice privind diferite subiecte. Organizarea spațiului universitar a determinat trecerea de la o raționalitate dură a imaginarului la una deschisă, preambul pentru imaginarul pulsional. Deschiderea determină varietate de imagine urmată de o difuziune a informației și o popularizare a acesteia. La toate acestea se adaugă și diversificare imaginii oficiale, deschidere care poate determina variații interpretative și comportamentale. Deschiderea culturală specifică universităților are loc în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu doar mijloc de degajare a energiilor refulate social, ci un instrument de propagare a unei imagini prin care populația își trăiește propriul imaginar, îl dezvoltă și îl integrează în propria viață. Teatrul devine principalul mod de amplificare a imaginarului pulsional, dincolo de granițele închise ale elitei intelectuale. Personajele ce se dezvoltă prin gestul specific teatrului sunt cele ale unui univers interior dezvoltat ca urmare a refulărilor și impregnărilor ca negativitate. Demonul este unul dintre personajele cel mai des întâlnite ca și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și, datorită modului de propagare și a ușurinței de receptare, rămâne cel mai puternic instrument de manipulare pentru respectiva perioadă. 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului 68 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional Întotdeauna când s-a vorbit despre Renaștere s-a realizat legătura dintre evoluția acesteia și modul în care a fost reconstituită opera filosofilor din Grecia Antică. Ruptura dintre Antichitate și Evul Mediu nu s-a realizat în mod brusc și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca fiind posibil și acceptabil pentru biserică se realizează o deschidere față de cunoaștere naturii și demersurile specifice acesteia, dar în același timp adevărul științific este supus adevărului teologic. Este momentul în care se pot accepta elemente ale unui viitor imaginar pulsional complex și ale cărui rădăcini sunt în cadrul acestui mesaj, dar și a cenzurii impusă de biserică. Dar prin analiză comparativă, folosirea traducerilor arabe și a interpretărilor specifice lui Averroes, mesajul aristotelic capătă o nuanță mistic-pulsională. Această tendință de a depăși
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
conflictului determinat de percepția universalului. Acest conflict arată războiul care se desfășura cu privire la modul în care este văzută lumea în această perioadă astfel încât să se poată păstra un imaginar pe baze raționale și să nu fie depășit de noile viziuni pulsionale care s-au infiltrat încă de la începutul secolului al XIII-lea. De aceea au fost eliminate cărțile despre magie, interpretarea naturii indiferent de direcții și orice concepție care nu se încadra între limitele riguroase ale doctrinei. Între aceste concepții au
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
acestuia cu sufletul păstrează multe elemente din concepțiile avveroiste cu care a intrat în contact în perioada sa de călugărie. De aceea evoluția concepției despre suflet din Evul Mediu până în Renaștere subliniază modalitatea de evoluție a imaginarului până la atingerea maximului pulsional din perioada renascentistă. 1.4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii În procesul de căutare a adevărului, de relevare a cunoașterii, dincolo de problemele teologice s-a dezvoltat și o perspectivă asupra relației omului cu natura. În urma dezvoltării unui imaginar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și panteistă și implicit relația sa cu omul devenea una de determinare reciprocă. El este cel ce domină filosofia și știința renascentistă și care intră într-o anumită perspectivă în contradicție cu componenta rațională specifică modernității. 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional 149 1.5.1. Sinteza imaginarului în perioada Renașterii Perioada Renașterii este una dintre perioadele cele mai dinamice din istoria gândirii. Este un moment de sinteză culturală în care se adună și se împletesc tradițiile importante, obținându-se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
elemente aparținând tradițiilor arabe și ebraice, iar în final filosofiile naturii specifice perioadei presocratice, reprezintă premisa pentru un alt mod de a vedea lumea. Aceste tradiții determină o dezvoltare a imaginarului, atingând o perioadă de maxim, în care predomină componenta pulsională. Dar când aceasta încearcă să domine în întregime cultura unei epoci intervin elemente ale cenzurii care încearcă să păstreze componenta rațională în echilibru. Aceasta se realizează fie prin întoarcerea la vechile imagini raționale, fie prin dezvoltarea unora noi pornind de la
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unora noi pornind de la o dezvoltare minimală a amplitudinii imaginii. Cele două tipuri de cenzură predomină filosofia renașterii și de aceea, pe lângă faptul că este o epocă a sintezei culturale, ea este și o perioadă a conflictelor între rațional și pulsional. Teoriile specifice epocii sunt predominant pulsionale, încercând să reprezinte lumea într-un mod metaforic. Adevărul nu mai poate fi considerat unitar (în ciuda tradiției Bisericii Catolice), apărând din diverse modalități de a reprezenta lumea, imagini care au intrat în conflict atât
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
minimală a amplitudinii imaginii. Cele două tipuri de cenzură predomină filosofia renașterii și de aceea, pe lângă faptul că este o epocă a sintezei culturale, ea este și o perioadă a conflictelor între rațional și pulsional. Teoriile specifice epocii sunt predominant pulsionale, încercând să reprezinte lumea într-un mod metaforic. Adevărul nu mai poate fi considerat unitar (în ciuda tradiției Bisericii Catolice), apărând din diverse modalități de a reprezenta lumea, imagini care au intrat în conflict atât cu imaginea oficială a bisericii, cât
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
orientare aristotelică a fost pus în practică în republica Venețiană 151. Un al doilea curent este cel al reprezentării metaforice a naturii, pornind de la tradițiile arabe și ebraice, dezvoltă imagine simbolică asupra existenței. Acesta este prin structura sa un imaginar pulsional, și de cele mai multe ori a intrat în conflict cu prima imagine. Această imagine s-a dezvoltat pe două direcții principale: în primul rând pornind de la școala italiană în care includem pe Ficino, Giovani Pico della Mirandola, Bernardino Telesio etc. Cea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
două direcții principale: în primul rând pornind de la școala italiană în care includem pe Ficino, Giovani Pico della Mirandola, Bernardino Telesio etc. Cea de-a doua direcție este cea de origine germană care este prin structură mistică promovând o imagine pulsională mult mai tenebroasă. Pornind de la tradiția mistică a lui Meister Eckhardt, dar și a lui Albert cel Mare, în spațiul german se dezvoltă o filosofie ocultă a cărei reprezentanți sunt: Agrippa von Nettesheim, Paracelsius, Jacob Bohme, sau Valentine Weigel. Între
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nici una dintre direcții nu s-a manifestat în formă pură și nici nu a avut statut de imagine unică sau oficială. De aceea nu dorim să cădem în păcatul de a considera Renașterea ca o perioadă a fantasticului, a imaginarului pulsional, dominat de reprezentarea metaforică asupra lumii. Nu putem fi de acord cu ideea lui Michel Foucault 152, pe care o găsim și la Ioan Petru Culianu cum că imaginea asupra lumii în Renaștere a fost doar de natură pulsională, dominată
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
imaginarului pulsional, dominat de reprezentarea metaforică asupra lumii. Nu putem fi de acord cu ideea lui Michel Foucault 152, pe care o găsim și la Ioan Petru Culianu cum că imaginea asupra lumii în Renaștere a fost doar de natură pulsională, dominată de simbol ce era trăit ca act. Dacă am adopta o asemenea atitudine am realiza o sărăcire a imaginarului respectivei perioade, eliminând părți importante a acestuia. Suntem de părere că dincolo de dezvoltarea pulsională a imaginarului care în acel moment
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Renaștere a fost doar de natură pulsională, dominată de simbol ce era trăit ca act. Dacă am adopta o asemenea atitudine am realiza o sărăcire a imaginarului respectivei perioade, eliminând părți importante a acestuia. Suntem de părere că dincolo de dezvoltarea pulsională a imaginarului care în acel moment a atins apogeul, a existat și o puternică componentă rațională care este sursă pentru știința modernității. Perioada de sfârșit a Renașterii trăiește sub spectrul a două mari forme de cenzură: cea realizată de către raționalitatea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
știința modernității. Perioada de sfârșit a Renașterii trăiește sub spectrul a două mari forme de cenzură: cea realizată de către raționalitatea vechilor imagini, rămase încă imagini oficiale ale bisericii și cea a noilor imagini raționale care vor constitui începutul modernității. Între pulsional și rațional Renașterea rămâne cea mai frământată perioadă din istoria gândirii occidentale de până acum. 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității Contactul continuu care a existat între filosofia antică și gândirea occidentală face ca ceea ce se dezvoltă la nivel
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
antichitatea descoperită în Renaștere vorbim despre "o lume și de un timp, de un univers: întreaga antichitate, nu doar greacă și romană, ci și egipteană și caldeeană, ebraică și persană"155. Sinteza aceasta este fundament pentru o dezvoltare a imaginarului pulsional dispărând prin diversitate ideea unei unități a adevărului, sau a imaginii asupra universului. Această situație sincretică este și sursa pentru popularizarea culturii, în limitele permise de epocă. Treptat se constituie dincolo de bibliotecile mănăstirești sau ale universităților și cele personale. În
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o formă de dezvoltare a imaginarului. În totalitatea sa imaginarul Renașterii se dezvoltă folosind drept sprijin antichitatea, dar nefiind sub nici o formă o copie a acesteia. Aceasta l-a ajutat să se dezvolte într-un mod specific atingând maximul său pulsional și datorită sincretismului epocii. 1.5.3. Metafora și componenta pulsională a imaginarului Renașterii Atunci când este analizată perioada Renașterii primele elemente care apar ca evidente sunt reprezentate de opoziția dintre ceea ce se numește știință în respectiva perioadă și știința modernă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se dezvoltă folosind drept sprijin antichitatea, dar nefiind sub nici o formă o copie a acesteia. Aceasta l-a ajutat să se dezvolte într-un mod specific atingând maximul său pulsional și datorită sincretismului epocii. 1.5.3. Metafora și componenta pulsională a imaginarului Renașterii Atunci când este analizată perioada Renașterii primele elemente care apar ca evidente sunt reprezentate de opoziția dintre ceea ce se numește știință în respectiva perioadă și știința modernă. Această opoziție a scos în evidență o altă modalitate de a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
face știință, una care propagă o imagine diferită de cea cu care modernitatea era obișnuită. A existat tendința de contrabalansare a dezvoltării teoretice privind Renașterea și de la o filosofie premergătoare a modernității, s-a ajuns la descrierea unei epoci a pulsionalului dominată de magie și metaforă. În acest context aproape toate elementele ce aparțineau raționalității au trecute în umbră subliniindu-se aspecte pur metaforice. Totuși elementele de raționalitate pură au fost destul de puține în această perioadă și ele reapar abia în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]