1,472 matches
-
a lui A. Maslow (apud Larson [2001] 2003: 177-183). Serge Tchackotine Promisiuni economice Ion Iliescu 1996 A. Maslow Pulsiunea nutritiva ridicarea nivelului de trai (pensii, alocații) nevoi fiziologice primare Pulsiunea defensivă Armata nevoi de siguranță și securitate lupta împotriva corupției Pulsiunea paternala A. simbolică Biserică Școală nevoi de apartenență și dragoste B. instituțională modernizarea țării nevoi de realizare de sine program național de sprijinire a tinerilor nevoi de prețuire și nevoi de realizare de sine Discursul lui Emil Constantinescu 1. PLANUL
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
SAC 2, care ar trebui să fie axată pe promisiuni economice. Dar dimpotrivă, aceasta se rezumă la următoarele sintagme: "liniște, echilibru, prosperitate, pace" și "bucățică de fericire", care coincid, mai degrabă, cu o nevoie de prețuire de sine și o pulsiune propagativă. Serge Tchackotine Promisiuni "economice" Emil Constantinescu 1996 A. Maslow pulsiune propagativă liniște, echilibru, pace bucățică de fericire nevoia de prețuire de sine prosperitate nevoia de prețuire de sine pulsiune paternala Biserică nevoia (religioasă) de prețuire de sine Aceasta limitare
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Dar dimpotrivă, aceasta se rezumă la următoarele sintagme: "liniște, echilibru, prosperitate, pace" și "bucățică de fericire", care coincid, mai degrabă, cu o nevoie de prețuire de sine și o pulsiune propagativă. Serge Tchackotine Promisiuni "economice" Emil Constantinescu 1996 A. Maslow pulsiune propagativă liniște, echilibru, pace bucățică de fericire nevoia de prețuire de sine prosperitate nevoia de prețuire de sine pulsiune paternala Biserică nevoia (religioasă) de prețuire de sine Aceasta limitare discursiva poate avea două interpretări: * nevoia nutritiva (nivelul de trai) a
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
degrabă, cu o nevoie de prețuire de sine și o pulsiune propagativă. Serge Tchackotine Promisiuni "economice" Emil Constantinescu 1996 A. Maslow pulsiune propagativă liniște, echilibru, pace bucățică de fericire nevoia de prețuire de sine prosperitate nevoia de prețuire de sine pulsiune paternala Biserică nevoia (religioasă) de prețuire de sine Aceasta limitare discursiva poate avea două interpretări: * nevoia nutritiva (nivelul de trai) a fost satisfăcută în timpul guvernării PDSR; astfel anii 1996-2000 se vor concentra pe o ascensiune în cadrul piramidei nevoilor românilor. Dar
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
prin imaginea-parabolă a lui Corneliu Coposu, Emil Constantinescu încearcă să persuadeze votanții prin stereotipia "Românii sunt credincioși". Astfel, daca ultimele trei scheme analitice SAC 4 (SAC 5 (SAC6)) au fost interpretate la nivelul textului că evenimente statice, discursiv (printr-o pulsiune paternala) ele conduc către o evoluție spirituală, cauza fiind credință. ÎI.4.b. Imaginea lupilor în politica românească 42 anul electoral 2000 "A fost odată ca niciodată ..." este sintagma index pentru orice copil că este timpul să treacă în lumea
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
propria-i coerentă contextuala și cu situația sistemelor de semnificare la care se raportează. Trebuie căutat în text de asemenea ceea ce destinatarul găsește în el prin raportarea la propriile-i sisteme de semnificare și/ sau raportat la propriile-i dorințe, pulsiuni sau criterii arbitrare. Orice text este construit din enunțuri care devin date empirice a caror funcție, potrivit lui Michel Foucault ([1969] 1999: 107), intersectează un domeniu de structuri și unități posibile și cărora le determină apariția, cu unele conținuturi concrete, în
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
meritelor) (PC); Climat organizațional (PO); Responsabilitate personală (PP); Rol managerial (PM); Balanța casă - (loc de) muncă (PH); Stresuri/hărțuiri zilnice (PD); b) mecanisme de coping: Focalizare pe problemă (CO); Balanța viață - muncă (CD); Suport social (SS); c) personalitate (diferențe individuale): Pulsiune de tip A (TD); Nerăbdare (TI); Control (LC); Influență personală (LI); d) efecte: Satisfacția muncii (personale)/postului (JI); Satisfacția organizațională (în raport cu organizația) (JO); Securitatea/siguranța organizațională (OS); Angajamentul/implicarea față de organizație (OC); Starea mentală (MA); Optimism/mobilitate/flexibilitate (MR); Nivelul
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
surse de presiune: încărcare/solicitare - 6 itemi, relații interpersonale - 8 itemi, statut/recunoaștere - 4 itemi, climat organizațional - 4 itemi, responsabilitate personală - 4 itemi, rol managerial - 4 itemi, relația muncă - casă - 6 itemi, stres zilnic - 4 itemi; tip A de comportament: pulsiune de tip A - 4 itemi, nerăbdare - 5 itemi; influență și control: control - 5 itemi, influență personală - 3 itemi; coping: focalizare pe problemă - 6 itemi, balanță viață - muncă - 4 itemi, support social - 3 itemi. Pentru a elimina din limitările unor instrumente
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
43 30 5.00 19.00 13.7667 3.2450 Balanța casă - loc de muncă - stresor .83 30 6.00 30.00 21.2333 6.0097 Stresuri/hărțuiri zilnice - stresor .32 30 8.00 19.00 14.4000 2.7367 Pulsiune de tip A - personalitate (diferențe individuale) .37 30 2.00 12.00 7.1333 2.3887 Nerăbdare - personalitate .46 30 16.00 26.00 21.0667 2.5316 Control - personalitate .69 30 11.00 23.00 17.4333 3.2022
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
angajații), ca strategii de înfruntare/combatere a stresului; în cazul factorilor de personalitate, subiecții obțin scoruri înalte la dimensiunea de influență personală (se percep ca fiind capabili să-și exercite libertatea de decizie în activitatea socioprofesională) și scoruri medii la pulsiunea de tip A (dorință moderată de a avea success și a obține rezultatele dorite), la nerăbdare (predispoziția de a rezolva problemele „de urgență”) și control (se percep ca fiind capabili într-o oarecare măsură de a influența și controla evenimentele
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
corelează negativ cu satisfacția muncii, optimismul și nivelul de energie (cu alte cuvinte, cu cât suportul social necesitat și primit la anumite probleme socioprofesionale este mai mare, cu atât satisfacția muncii, optimismul și nivelul de energie sunt percepute în scădere); pulsiunea de tip A corelează pozitiv cu starea mentală, ceea ce se traduce prin faptul că managerii se simt mulțumiți/satisfăcuți în legătură cu starea lor mentală, în măsura în care crește și dorința lor de a avea succes și a obține rezultatele dorite; controlul (capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de p<.05); dimensiunile controlului și influenței generale sunt predictori pentru efectele generale la stres (p<.05); balanța viață - muncă este predictor pentru efectele generale la stres (p<.02); dimensiunea controlului este predictor pentru efectele generale la stres (p<.05); pulsiunea de tip A este predictor pentru starea mentală (p<.02); controlul este predictor pentru satisfacția muncii (p<.04), satisfacția organizațională (p<.006) și securitatea organizațională (p<.01); influența personală este predictor pentru satisfacția muncii (p<.01), angajamentul/ implicarea organizațională (p
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
experiențierea efectelor la stres și în relația dintre surse și efecte îl joacă anumite mecanisme de coping și factori de personalitate, care au rol moderator (de predictori) pentru perceperea nivelul efectelor la stres: controlul și influența personală, balanța viață - muncă, pulsiunea de tip A, focalizarea pe problemă, suportul social. Este important ca, pe viitor (deocamdată s-au întreprins prea puține studii), în diagnoza mutidimensională a stresului ocupațional să se ia în calcul și alte variabile (diferențe individuale), ca posibili moderatori/mediatori
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dar și mai târziu, n-a încetat să prezinte un dublu chip, din care nu este arătată, privilegiată, decât o singură față. Căci, câștigând confruntarea, Platon, stoicii și creștinismul își impun logicile lor: ura față de lumea terestră, detestarea pasiunilor, a pulsiunilor, a dorințelor, discreditarea trupului, a plăcerii, a simțurilor, jertfa adusă forțelor nocturne, pulsiunilor morții. Greu de cerut învingătorilor să scrie cu obiectivitate istoria învinșilor... Istoria filosofiei, așa cum apare ea în enciclopedii și manuale, așa cum este predată și modelată în universitate
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
care nu este arătată, privilegiată, decât o singură față. Căci, câștigând confruntarea, Platon, stoicii și creștinismul își impun logicile lor: ura față de lumea terestră, detestarea pasiunilor, a pulsiunilor, a dorințelor, discreditarea trupului, a plăcerii, a simțurilor, jertfa adusă forțelor nocturne, pulsiunilor morții. Greu de cerut învingătorilor să scrie cu obiectivitate istoria învinșilor... Istoria filosofiei, așa cum apare ea în enciclopedii și manuale, așa cum este predată și modelată în universitate, așa cum este editată, difuzată și promovată, se confundă cu cea a învingătorilor. Nicio
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
exclude plăcerea. Cele două stări diferă nu atât în privința naturii, cât în privința intensității sau chiar a momentului experimentării. Individul avut în vedere evoluează în aceeași lume care presupune capacitatea de a întreține o relație inteligentă cu sine, plasată sub semnul pulsiunii de viață și radical ostilă oricărei pulsiuni de moarte. Plăcerea procură o senzație suficient de violentă pentru a scurtcircuita conștiința: în momentul desfătării nu mai există decât ea și niciun fel de loc pentru rațiune, inteligență sau efortul intelectual util
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
atât în privința naturii, cât în privința intensității sau chiar a momentului experimentării. Individul avut în vedere evoluează în aceeași lume care presupune capacitatea de a întreține o relație inteligentă cu sine, plasată sub semnul pulsiunii de viață și radical ostilă oricărei pulsiuni de moarte. Plăcerea procură o senzație suficient de violentă pentru a scurtcircuita conștiința: în momentul desfătării nu mai există decât ea și niciun fel de loc pentru rațiune, inteligență sau efortul intelectual util pentru a ști că trăiești acel moment
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
încărcat de miasme și parfumat cu fumul de pucioasă al infernului catolic. Pentru că plăcerea nu înseamnă să te abandonezi pur și simplu propriilor instincte decât pentru detractorii ei: niciun hedonist nu a propus vreodată ca ideal puteri depline acordate instinctelor, pulsiunilor, forțelor nocturne care-l înrudesc pe om cu animalul cel mai sălbatic și mai brutal. Etica greacă este eudemonistă. Oricare ar fi școlile, ele îl invită pe omul care practică filosofia să se debaraseze de ceea ce stă în calea fericirii
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o alegorie căreia i-aș spune „a tribunalului”. Ea presupune că, prin intermediul filosofului, trupul intentează un proces sufletului și-i cere socoteală pentru ceea ce a suferit din cauza lui. Pe motiv că sufletul frământă trupul, prin intermediul atomilor incandescenți, și-i imprimă pulsiuni, pasiuni, dorințe, care înseamnă tot atâtea răni, dureri și suferințe, carnea ar obține inevitabil reparații, afirmă Democrit. Beția, plăcerile, voluptatea cauzează degradarea psihică și fizică a trupului. Doar o etică voluntaristă ne permite să repunem individul în propriu-i centru
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
tulbură sufletul înțeleptului. Este vorba deci de a nu dori orice și oricum și de a nu viza orice tip de plăcere. Cele care alienează, momentan sau durabil, trebuie evitate. Fără necumpătare, excese, lipsă de măsură sau lăsare în seama pulsiunilor animalice, căci plăcerea nu se reduce la trivialitatea unei animalități dezlănțuite, ci la modelarea propriei ființe și la edificarea propriei autonomii. Singura jubilare autentică: plăcerea pe care o găsești în tine însuți. Pentru că bucuria vizată de demersul lui Democrit - ea
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a căror satisfacere antrenează în mod cert insatisfacția; să dorești plăcerea comuniunii fericite cu tine însuți; să nu procreezi, să nu-ți complici viața cu progenituri; să nu te implici niciodată în treburile cetății; să nu te lași pradă pasiunilor, pulsiunilor care dezechilibrează; să nu dorești mai mult decât ai, și nici să nu cultivi dorințe imposibil de satisfăcut; să spui da bucuriilor oferite de existență atât timp cât ele îți împlinesc ființa; să definești ceea ce este util sau dăunător prin mulțumirea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
are și el metehnele lui, și nu chiar dintre cele mai mici. Între dizenterie și nelegiuire, între retenția urinară și ilegalitate, calea pare îngustă pentru cel ce se aventurează în viață cu dorința de a evita valea plângerii! Dorințele și pulsiunile asaltează trupul: unele țin pur și simplu de abuz, de crimă, precum incestul, paricidul sau infanticidul. Când nu suntem expuși acestor pericole, ne pândesc catastrofele naturale: inundațiile și anii secetoși, ciuma și foametea... În fața acestui tablou sumbru, lucrurile bune par
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
celebrează puterea dobândită asupra propriei ființe prin solicitările la care este supus trupul. Odată trupul și sufletul reconciliate în, prin și pentru efort, filosoful cinic îndeamnă la o stăpânire absolută de sine: fie că este vorba de dorințele, instinctele sau pulsiunile individului, scopul este de fiecare dată același: cunoașterea și stăpânirea propriei ființe. Pentru aceasta, el îndeamnă și la o purificare a plăcerilor: de unele trebuie să te îndepărtezi, să fugi ca de ciumă, altele se manifestă exact în acel moment
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o ocazie de reconciliere... 2 Un platonician hedonist! Platonician și hedonist! Performanța merită să zăbovim puțin... Evident, platonismul lui Eudoxos nu poate fi ortodox: nu dualism maniheist, nu ură față de trup dublată de o glorificare a sufletului, nu pasiune pentru pulsiunea de moarte, nu desconsiderare a cărnii senzuale, ci o poziție ontologică și metafizică cu totul diferită. Ceea ce se cunoaște ca esențial pentru înțelegerea articulării acestor două opțiuni filosofice a priori contradictorii constă în negarea de către Eudoxos a separației dintre o
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
s-au lăsat așteptate. Legenda unui filosof monstruos s-a născut încă din timpul vieții lui. Evident, stoicii pregătesc terenul, ei, care contribuie la afânarea solului creștin, în așa măsură încât dolorismul lor intră în simbioză cu știuta religie a pulsiunii de moarte și o constituie. Patrologia stigmatizează până la exces epicurismul ca fiind o filosofie a plăcerii grosiere, bestiale, triviale, fără să țină seama de viața filosofului și de învățăturile lui, între care există o strânsă relație. Iată faptele: Epicur este
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]