1,471 matches
-
a epocii respective. b. Imagimea omului Imagimea reprezintă Înfățișarea, modalitatea sub care se prezintă aspectul formal al prezenței umane. Ea este omul ca Înfățișare sau ceea ce se oferă privirii noastre. Aceasta poate fi o „imagine simplă”, primară, care exprimă direct pulsiunile Inconștientului, sau poate fi „imaginea sublimată”, elaborată simbolic și care exprimă Într-o manieră ocolită pulsiunile sale. În mod egal, imaginea omului este rezultatul elaborărilor În decursul timpului, a factorilor normativ-modelatori ai Supra-Eului moral, care Își va impune regulile sale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
al prezenței umane. Ea este omul ca Înfățișare sau ceea ce se oferă privirii noastre. Aceasta poate fi o „imagine simplă”, primară, care exprimă direct pulsiunile Inconștientului, sau poate fi „imaginea sublimată”, elaborată simbolic și care exprimă Într-o manieră ocolită pulsiunile sale. În mod egal, imaginea omului este rezultatul elaborărilor În decursul timpului, a factorilor normativ-modelatori ai Supra-Eului moral, care Își va impune regulile sale stricte asupra imaginii omului ca prezență În lume. Imaginea este aspectul, prezența concretă, imediată, prin care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ceilalți. Această temă presupune faptul să Eu trebuie să acționez astfel Încât să realizez În cursul existenței mele un dublu acord: un acord cu mine Însumi și un acord cu ceilalți. Ca să pot realiza acest acord, Eu trebuie să-mi convertesc pulsiunile mele În scopuri nobile, orientate către acțiuni superioare din punct de vedere axiologic-moral. În acest proces, un rol esențial Îi revine conștiinței mele, care-mi spune ce trebuie și ce nu trebuie să fac. 4. Nevoia de autodepășire Cea de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt resimțite ca o obligativitate, ca o condamnare de „a-fi-singură”, deși În lume sunt și alte persoane, dar care, la rândul lor, trăiesc aceleași neliniști sufletești. Atracția către celălalt, nevoia de „a-fi-Împreună” cu el, este dată de această tendință sau „pulsiune a completării” reciproce. Prin completarea cu celălalt, Eu Încetez de a mă mai simți singur. Dar persoana este Împlinită numai În cazul unui cuplu? Este oare acesta suficient pentru a anula izolarea și singularizarea persoanei? Nu, pentru că deși suntem un
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
chestiune de atitudine și ea se referă la modul În care persoana Își reprezintă propria sa viață, la ceea ce Înseamnă viața pentru ea și nu la viață propriu-zis. Să Încercăm să ne explicăm. Există, pe de o parte, dorința sau pulsiunea de viață, de a trăi, care este reprezentată prin instinctul de conservare, iar pe de altă parte, există aspirația de a-ți prelungi viața, dincolo de limitele care Îi sunt impuse de lumea aceasta În care ea există. Fiecare vrea să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
primită Într-o formă organizat-instituționalizată (familie, școală, bisericăă. În felul acesta, ea Își interiorizează valorile morale, culturale și spiritual-religioase, care contribuie la formarea ei emoțională, intelectuală și relațional-comportamentală. Persoanele nevrotice se Încarcă prin imitarea modelelor negative. În locul valorilor sunt promovate pulsiunile primare, emoțiile brute, neelaborate, un mod de a gândi simplist, elementar, conduite și acțiuni necenzurate. La prima categorie, educația va reprezenta un sistem protector al personalității, pe când la cea de-a doua categorie de indivizi, absența educației Îi va expune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În raport cu ceilalți. La baza acestei atitudini stă o anumită tendință a Supra-Eului moral al persoanei respective. Modul de a se pune În valoare pe sine este o formă sublimată a acestor tendințe ale Supra-Eului, forma În care se manifestă aceste pulsiuni spirituale. Cele mai frecvente sunt modestia, orgoliul și aroganța. Ele sunt atitudini prin care o persoană se valorizează pe sine În raport cu ceilalți. Modestia este o inhibiție psiho-morală a tendințelor Supra-Eului unui individ. Ea exprimă o atitudine de rezervă, de abținere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Însă nuanțe psihologice și morale, motiv pentru care le tratăm separat. În cadrul formelor de afirmare ale Eului distingem două tendințe pulsionale ale Supra-Eului individual, și anume: tendința de dominare și tendința de supunere. Tendința de dominare are la baza ei pulsiunile sadice ale persoanei și ea se manifestă sub forma tiraniei. Prin aceasta, individul urmărește să-și impună voința, ca putere, asupra celorlalți. Este nevoia de a domina, de a conduce, de a supune pe ceilalți. Tendința de a se supune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ea se manifestă sub forma tiraniei. Prin aceasta, individul urmărește să-și impună voința, ca putere, asupra celorlalți. Este nevoia de a domina, de a conduce, de a supune pe ceilalți. Tendința de a se supune are la baza ei pulsiunile masochiste ale persoanei și ea se manifestă sub forma supunerii servile, a acceptării sclaviei. Supunerea este o atitudine pasivă, În raport cu dominația, care este o atitudine activă. Persoanele dominante au un Eu puternic, mobilizat de forțele active ale unui Supra-Eu de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de incapacitatea de a acționa direct, de lipsa de Încredere În forțele proprii, de nesiguranță. 6. Atitudinea față de sine Atitudinea față de sine are caracter de complementaritate În raport cu atitudinea față de celelalte persoane. Atitudinea față de sine se construiește, În primul rând, din pulsiunile egoiste ale Eului personal. Ele sunt alimentate și Întreținute de o anumită structură a Supra-Eului individului respectiv. Pulsiunile egoiste au la originea lor instinctul de conservare, grija persoanei față de ea Însăși, neliniștea legată de faptul că integritatea și viața persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sine Atitudinea față de sine are caracter de complementaritate În raport cu atitudinea față de celelalte persoane. Atitudinea față de sine se construiește, În primul rând, din pulsiunile egoiste ale Eului personal. Ele sunt alimentate și Întreținute de o anumită structură a Supra-Eului individului respectiv. Pulsiunile egoiste au la originea lor instinctul de conservare, grija persoanei față de ea Însăși, neliniștea legată de faptul că integritatea și viața persoanei pot fi periclitate. Din acest motiv, atitudinea față de sine, ca formă de manifestare a egoismului, se construiește pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Răul este, din punct de vedere moral, opusul Binelui. Întrucât este mai ușor să faci Răul decât Binele, nefiind necesar nici un fel de efort pentru aceasta, putem spune că, de fapt, conștiința Răului este prima formă prin care sunt eliberate pulsiunile primare, Înainte ca persoana să fi fost modelată de valorile și normele, cu caracter de interdicție, ale culturii, moralei și religiei. Conștiința Binelui apare, din punct de vedere istoric, mult mai târziu, ca efect modelator al acestor norme. Conștiința pervertită
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Fiecărui Eu Îi corespunde o anumită imagine strict personală, unică și specifică, care reflectă caracterul propriu al acestuia. Această imagine se construiește În timp și recunoaștem În aspectele sale formale, fie influența dominantă a Inconștientului (În cazul ființelor dominate de pulsiuni, tipurile lombrosiene degenerate etc.Ă sau pe cele produse de influența dominantă a Supra-Eului (În cazul ființelor evoluate, rafinate și cultivate printr-o educație corectă, pozitivă etcă. Aceste aspecte ale imaginii Eului ne permit să afirmăm că Într-o anumită
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Eul poate avea un caracter negativ de factură perversă, plasându-l În registrul antivaloric al imoralității. Psihanaliza vorbește despre stadiile de dezvoltare ale persoanei, luând drept criteriu de referință maturizarea pulsională a individului. În cazul acesta, accentul se pune pe pulsiunile Inconștientului. În cazul formării psiho-morale a Eului nu mai sunt luate drept criterii de referință pulsiunile individului, ci formarea și maturizarea acestuia În raport cu Supra-Eul său moral. Două elemente contribuie la formarea psiho-morală a Eului: mediul și modelele cu care acesta
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Psihanaliza vorbește despre stadiile de dezvoltare ale persoanei, luând drept criteriu de referință maturizarea pulsională a individului. În cazul acesta, accentul se pune pe pulsiunile Inconștientului. În cazul formării psiho-morale a Eului nu mai sunt luate drept criterii de referință pulsiunile individului, ci formarea și maturizarea acestuia În raport cu Supra-Eul său moral. Două elemente contribuie la formarea psiho-morală a Eului: mediul și modelele cu care acesta vine În contact pe tot parcursul vieții sale, de la naștere până la moarte. Făcând această afirmație, dorim
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
direct cu evoluția Supra-Eului său moral, având prin aceasta un alt aspect și o altă semnificație În comparație cu „stadiile de dezvoltare pulsională” ale Inconștientului din psihanaliză. Aceasta Întrucât persoana umană este și „ființă morală”, nu numai „subiect al apetențelor” și al „pulsiunilor primare”, pe care natural că nu le excludem și nici nu le minimalizăm importanța, dar numai o corelare Între Supra-Eu și Inconștient este singura capabilă de a ne oferi o explicație completă a Eului și naturii umane. Vom analiza, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin spiritualizarea persoanei, a Eului acesteia. Pentru D. Stăniloae calea către spiritualizare este reprezentată de modelul christic, prin persoana lui Iisus. În sensul acesta, ultima etapă de formare și de desăvârșire a Eului reprezintă rezultatul unui efort de dominare asupra pulsiunilor primare ale Inconștientului primitiv și situarea Eului Într-un raport de acord și echilibru cu Supra-Eul moral. Este etapa În care autocontrolul devine total, etapa În care omul este propriul său stăpân, momentul În care, cum spuneau latinii: Maximum imperium
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cursul depresiilor melancoliforme grave. Egoismul este o trăsătură naturală și necesară a Eului personal, o caracteristică psihologică și morală a acestuia, care trebuie Înțeleasă și acceptată ca fiind În raport cu instinctul de conservare. Acesta ar corespunde În psihanaliză cu Eros, sau pulsiunea de viață, care se opune lui Thanatos, sau pulsiunea de moarte. Prin aceasta stabilim net diferența, din punct de vedere psihologic și moral, Între semnificația perversă a egoismului, ca viciu moral exprimat sub diferite forme, directe sau mascate (avariție, gelozie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și necesară a Eului personal, o caracteristică psihologică și morală a acestuia, care trebuie Înțeleasă și acceptată ca fiind În raport cu instinctul de conservare. Acesta ar corespunde În psihanaliză cu Eros, sau pulsiunea de viață, care se opune lui Thanatos, sau pulsiunea de moarte. Prin aceasta stabilim net diferența, din punct de vedere psihologic și moral, Între semnificația perversă a egoismului, ca viciu moral exprimat sub diferite forme, directe sau mascate (avariție, gelozie, colecționarism etc.Ă și egoismul considerat ca virtute morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Într-un univers transpersonal și transmundan ideal. Această tendință, cu caracter spiritual și moral, are la baza ei, ca virtualitate a Eului, transcendența. Transcendența semnifică ieșirea, depășirea unui mediu, a unei situații sau chiar a propriei sale condiții. Este acea pulsiune spirituală de Înălțare a persoanei În raport cu propria sa natură și cu experiența acesteia. În acest fel, din punct de vedere psihologic și ca semnificație morală, persoana urmărește permanent să atingă perfecțiunea. Idealul transcendent al Eului unei persoane este de fapt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În lume, ca persoană unică caracterizată prin dorința de a fi ceea ce ești și de a te prezenta În fața celorlalți ca persoană originală. bă Dorința de valorificare a propriei persoane, de autovalorizare a Eului personal, manifestare care are la bază pulsiunea de a se impune ca autoritate, ca prestigiu, În fața celorlalți și În raporturile individului cu aceștia. că Legat de precedenta este dorința sau tendința de dominare a unei persoane, a Eului acesteia, asupra celorlalți indivizi, de a ieși În evidență
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dorit de celălalt, pe care-l completez cu prezența mea ca persoană. În felul acesta este configurată siguranța, care anulează izolarea, prin comuniunea mea cu ceilalți. - A-fi-conform-cu-idealul este tendința particulară a Eului unei persoane, care are la bază sentimentul sau pulsiunea de transcendență a individului. Orice individ, deși recunoaște că este parte a lumii, că de fapt condiția sa este de „a-fi-În-Lume”, resimte permanent constrângerile lumii acesteia, din care vrea să evadeze. Tendința de ieșire din lume este continuată și Împlinită
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aspect, asupra căruia s-a mai insistat deja, iese deosebit de bine În evidență atunci când sunt discutate formele de afirmare ale Eului, În raport cu mecanismele de apărare ale acestuia. Dacă mecanismele de apărare vizează protejarea În fața unui pericol sau realizarea ocolită a pulsiunilor, mecanismele de afirmare ale Eului, din sfera psihologiei morale, corespund unor aspirații, de evoluare și de progres, către un ideal al persoanei umane, de Împlinire a acesteia, fie În sine, fie Împreună cu ceilalți sau În raporturile sale cu lumea. Vom
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acționa persoana? Cum va răspunde acestui conflict al propriei sale conștiințe? Prin crearea unei psihobiografii paralele, cu caracter compensator. Psihobiografia ca mit individual Fiecare persoană are tendința, mai mult sau mai puțin inconștientă, de a se prezenta pe sine În conformitate cu pulsiunile valorice care simte că-i sunt cele mai favorabile modului de a fi În lume. Chiar când Își amintește, adesea amintirile au un caracter selectiv: plăcute, agreabile, sau neplăcute, penibile, rele. Unele trebuie spuse, altele, trebuie ascunse sau chiar uitate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dedublare a Eului este Întâlnită numai În cazuri patologice (depresie melancoliformă, alcoolism, toxicomanii, schizofrenie etc.Ă. În condiții de normalitate psihică, Eul este unic și indivizibil. Sentimentul dualității acestuia este o chestiune de conștiință, care indică direcția de orientare a pulsiunilor sau aspirațiilor Eului unei persoane dictate de Supra-Eul moral al acesteia. Cel care vreau să fiu are permanent tendința de a-l Înlocui, de a-l Îndepărta sau ascunde pe cel care sunt. Nu este Însă vorba decât de o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]