709 matches
-
mase largi de oameni care nu au avut de-a face cu pușcăria, dar care rezonează la versuri precum "Să moară dușmanii mei". În cîntecele de carceră apare tema dușmanului, aflat nu doar în afară, ci mai ales înăuntrul sistemului punitiv: "Să mă ducă în subsoluri/ și să-mi dea cu turnesoluri/ fantele de la anchete/ pus pe ochiuri și omlete/ care mă umplu de borș/ ca mațu' de caltaboș/ și care mă lasă lat/ ca pe-o zdreanță la uscat". Loviturile
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
îndura nedreptățile și duritatea vieții carcerale: sinuciderea și nebunia. "De obicei, deținutul înțelege că nu se va sinucide, dar gîndul puterii de a-și lua viața îl fortifică. Rudă de gradul II a sinuciderii este automutilarea, des practicată în sistemul punitiv. Deseori are sensul unui protest. Nebunia este și ea o ispită și o formă de eliberare din supliciu (chiar o formă de mîntuire), dar deținutul nu poate avea certitudinea că va izbucni vreodată, pentru că nebunia nu poate fi controlată și
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de complicități și combinații pentru suportarea obstacolelor: Dacă aceste obstacole ar fi îndepărtate dintr-o dată, s-ar trezi într-un vid care, poate, s-ar dovedi mult mai dureros"104. Din punct de vedere al eficienței, corectitudinii și normalității sistemului punitiv, ritualurile adaptative ar trebui să contribuie la reafirmarea integrității, demnității și valorii fundamentale a individului, și nu la acceptarea viziunii conform căreia deținutul este o scursură a societății și nici cadrele nu sînt mai presus, de vreme ce lucrează cu deșeuri și
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fenomen care s-a generalizat în anii imediat următori în întreg sistemul penitenciar. Scenariul pus la cale în 1989 a fost aplicat și în cazul revoltei din 1997. Pe fondul pierderii puterii de către PDSR și al previzibilelor schimbări din sistemul punitiv, cadrele au favorizat extinderea revoltei în toate penitenciarele din țară: deținuții au fost stimulați cu ajutorul zvonurilor despre posibilele eliberări condiționate și despre agravarea imediată a condițiilor de trai să intre în greva foamei; televiziunile și presa au fost chemate să
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
putere și care au înțeles că, dacă își vor manifesta părerile fără să aibă un puternic sprijin politic, pot lua drumul pușcăriei, căci oricui îi pot fi găsite sau fabricate fapte de natură penală. Violenții sînt îndocrinații fanatici ai sistemului punitiv, pe care psihologii i-au catalogat ca isterici, perverși, sado-masochiști, paranoici, homosexuali, schizoizi. Credincioși ideologiei totalitare, ei sînt convinși că pe umerii lor a așezat societatea o responsabilitate uriașă: aceea de a-i pedepsi pe delincvenți, un soi de ființe
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un anumit tip de persoană. Deși nu cred în valoarea lor, deținuții se supun regulilor pentru a arăta celorlalți că sînt oameni care știu să respecte prescripțiile oficiale, că sînt oameni normali. Atunci cînd normele oficiale sînt puternic restrictive și punitive, membrii unor organizații creează norme informale. În pușcării ele exprimă generalizarea experienței dobîndite de deținuți și angajați și au ca scop crearea unor relații și condiții de viață și de muncă suportabile din punctul lor de vedere. Normele informale îndeplinesc
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
scăzută. Acestea sînt, de altfel, și țările care s-au opus democratizării instituțiilor de pedeapsă și adoptării unor pedepse neprivative de libertate, țări criticate pentru corupția ridicată și pentru implicarea justiției în afaceri politice dubioase. Prin comparație cu acest model punitiv de sorginte totalitară, la celălalt pol se situează Islanda, Cipru, Lichtenstein, Slovenia, Croația, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Irlanda, Malta și Elveția cu rate de încarcerare situate între 38 și 70 de deținuți la 100.000 de locuitori, de 3-6 ori mai
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în ultimii (în jur de 2.000), ponderea lor tinde să devină similară cu cea din țările Uniunii Europene: 5%. În primii ani postdecembriști, această pondere era situată sub 2,5%, ceea ce plasa România în rîndul țărilor cu o justiție punitivă îndreptată preponderent împotriva bărbaților. Mai ales după editarea unui număr special al celei mai prestigioase reviste de penologie, Prison Sevice Journal, dedicat femeilor încarcerate (în 2002), a sporit atenția acordată persoanelor de sex feminin aflate în locuri de detenție. Pînă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acest model comunist este mai puternic, cu atît sînt mai numeroase laudele la adresa virtuților lui și criticile sistemelor occidentale. Deschizînd site-urile administrațiilor penitenciare din țările foste comuniste, oricine poate citi despre minunatele realizări întreprinse și despre performanțele sistemelor lor punitive prin comparație chiar cu cele vest-europene. Dincolo de declarațiile demagogice ale conducerii închisorilor din țările estice, problema furturilor și a tîlhăriilor trebuie înțeleasă într-un context mai larg, continental. În țările dezvoltate predomină furturile din magazine, pe cînd în țările slab
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
penitenciar, deoarece recuperarea lui va fi mai greoaie. Pentru cele mai multe infracțiuni (dar nu și pentru cele foarte grave și cu periculozitate mare) se preferă arestul pentru o perioadă scurtă, de cîteva luni, urmat de pedepse neprivative de libertate. În sistemul punitiv românesc, și pedepsele cuprinse între 1 și 3 ani sînt considerate blînde și se acordă de două ori mai rar decît în țările vestice pentru fapte similare. Chiar și unele țări foste comuniste (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Slovacia) au un procent
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sănătății, prin reducerea cheltuielilor cu întreținerea închisorilor). Numărul deținuților s-a redus în toate țările civilizate, deși rata infracționalității a fost în continuă creștere. Decarcerarea este un fenomen strîns legat de liberalismul penal, care a trecut în desuetudine paternalismul statal punitiv și generator de inegalități, sărăcie și risipă excesivă a banului public. Paradoxal, tematica liberală și conservatoare a fost adoptată de partidele și candidații de stînga într-o manieră mai radicală, statul convertindu-se dintr-unul penal într-unul social. "Colonizarea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
instituție menită să-i facă pe indivizii condamnați să-și ispășească pedeapsa prin intermediul unor acțiuni precise: distribuirea lor în spațiu, constituirea, în jurul lor, a unui aparat de supraveghere minuțios elaborat, de menținere a arestaților într-o vizibilitate permanentă etc. Puterea punitivă a societății a reușit să-și atribuie, grație închisorii, un spațiu special consacrat în care se manifestă, spațiu care devine pedeapsa însăși. Pentru Michel Foucault, închisoarea e mai mult decît un spațiu punitiv e o structură reproductivă a societății însăși
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
arestaților într-o vizibilitate permanentă etc. Puterea punitivă a societății a reușit să-și atribuie, grație închisorii, un spațiu special consacrat în care se manifestă, spațiu care devine pedeapsa însăși. Pentru Michel Foucault, închisoarea e mai mult decît un spațiu punitiv e o structură reproductivă a societății însăși. "Din punct de vedere arhitectural, închisoarea poate fi considerată o formă ocultată a locuinței, a edificiului public, a spațiului religios (biserica)."190 Lipsa intimității și forța cu care sînt impuse regulile de conviețuire
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și o atmosferă de suspiciune. Puterii ilegale a celui mai insignifiant angajat de a întocmi rapoarte disciplinare, de a controla eliberarea condiționată și de a crea o stare de nemulțumire explozivă în rîndul arestaților, i se adaugă existența unor sisteme punitive suplimentare. Într-o societate civilizată, privarea de libertate este cea mai gravă pedeapsă care se poate aplica unui individ. Pedepse suplimentare acesteia sînt inacceptabile moral și juridic. Dar ele se produc în închisoare la un nivel foarte ridicat. Sancțiunile împotriva
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
banilor crea nemulțumiri atît în rîndul boierilor, cît și al oamenilor simpli, nemulțumiri concretizate în numeroase acte de revoltă. Haiducia a fost un fenomen apărut în această epocă, iar pentru stoparea ei au apărut noi mecanisme de represiune. Reformarea sistemelor punitive feudale Unul din cei mai importanți reformatori ai sistemului penal românesc a fost Nicolae Mavrocordat. Școlit în Apus, corespondînd frecvent cu filosofii și cu împărații occidentali și apreciat de sultanul Turciei, Nicolae Mavrocordat (fiul lui Alexandru Mavrocordat, zis Exaporitul sau
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
privind penitenciarele / 177 Serviciile/ 178 Hrana / 178 Asistența medicală / 181 Educația / 186 Munca / 189 Timpul liber / 194 Alți indicatori privind serviciile /202 CONCLUZII / 209 Scurtă istorie a închisorilor / 209 De la începuturi pînă în secolul al XVIII-lea / 209 Reformarea sistemelor punitive feudale / 215 Apariția închisorilor moderne / 219 Regimul comunist / 222 Epoca postcomunistă / 227 Viitorul penitenciarelor / 229 BIBLIOGRAFIE / 237 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutîndu-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de Știință Penitenciară, nr. 2(25)/1996, p. 31. 246 Radu Popescu, Istoriile domnilor Țărîi Rumînești, în Cronicari munteni, Editura Albatros, București, 1973, p. 175. 247 Octav Gorescu, op. cit. 248 El a polemizat cu Cesare Beccaria, care propunea centralizarea sistemului punitiv și înființarea unei administrații centrale de stat, Mavrocordat argumentînd la fel ca și bunicul său că trecerea preoților în poziții nesemnificative în pușcării le va arunca pe acestea într-o barbarie și mai mare. 249 Mitropoliile celor două Țări Românești
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ansamblu coordonat de roluri sociale. Implicat fiind într-un cadru organizat, omul este constrâns să respecte reguli, să manifeste anumite comportamente. Ca urmare, unele zone ale personalității sale sunt reprimate, numai că această represiune nu este exercitată de o autoritate punitivă, ci reprezintă tocmai efectul trecerii de la individ la roluri sociale. Viața în societate, considera Cl. Lévi-Strauss - dar și viața în fiecare organizație, am continua noi -, implică restricții față de libertatea bunului-plac individual. Pot fi schimbate regulile, poate fi modificată distribuția rolurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
familia sau lipsa relațiilor determinate de absența părinților. Modalități de intervenție Referitor la măsurile ce ar putea fi luate pentru prevenirea debutului sau stoparea consumului, atât elevii cât și studenții sunt de acord că cele mai eficiente sunt măsurile coercitive/punitive (amenzi, închisoare, controale) 30,1% dintre elevii consumatori și 31,1% dintre studenți. În privința consecințelor rezultate din consumul, respectiv traficul de droguri apar foarte des confuzii, respondenții având tendința de a atribui consumului de droguri sancțiunile specificate pentru traficul de
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
solară. Unii dintre ei răspândesc și umbre, sunt pilde negative. Precum Ahav, conducătorul abuziv, despotic, care îi ia moștenirea dreaptă lui Navuthei, faptă pentru care (deși regele se căiește și obține o iertare vremelnică) va fi sancționat drastic. Un Dumnezeu punitiv veghează, și hotărârea lui, neștiută oamenilor, va răzbuna inocența violentată „până la al treilea neam”. Om fiind, monarhul poate cădea în culpă, dar fapta neconformă cu norma nu își pierde caracterul pilduitor, în selecția autorului asemenea situații alcătuind exemplaritatea negativă, comportarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
și de comunicare; stil de instruire; sănătate (echilibru) mentală; ethos și autoritate morală recunoscute; timp alocat pregătirii și autoperfecționării; preocupare pentru transferul și/sau conversia de know-how predării în know-how de învățare; inovație; umor creativ și entuziasm; echilibrul conduitei stimulative/punitive; calitatea proceselor evaluative etc. 7.3. FAMILIA, MEDIUL FAMILIAL: calitatea atmosferei, a climatului familial; interes pentru monitorizarea progreselor/rezultatelor școlare; spectrul așteptărilor educaționale; regimul igienic și alimentar specific vârstei elevului; raționalitatea regimului de studiu; facilități/oportunități pentru studiu sistematic; autoritate
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
7.3. FAMILIA, MEDIUL FAMILIAL: calitatea atmosferei, a climatului familial; interes pentru monitorizarea progreselor/rezultatelor școlare; spectrul așteptărilor educaționale; regimul igienic și alimentar specific vârstei elevului; raționalitatea regimului de studiu; facilități/oportunități pentru studiu sistematic; autoritate sociomorală; echilibrul conduitei stimulative/punitive etc. 7.4. ȘCOALA, MEDIUL ORGANIZAȚIONAL ȘCOLAR: climat școlar responsabil, stimulativ, proiectiv; condiții tehnice, ergonomice și psihoigienice; calitatea organizării timpului; gestiunea factorilor motivaționali; calitatea managementului școlar; gestiunea încrederii și respectului; valorizarea potențialului creativ al actorilor educaționali; modele și practici curriculare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
la rândul ei, aceasta e produsă de recurgerea la locuri comune. De altfel, sunt în mod explicit vulgare inclusiv aluziile la grupuri sau clanuri cărora le-aș aparține. Acestea sunt argumente de foaie literară de provincie, dispusă să facă moralism punitiv. Desigur, lipsește orice demonstrație, atât cu caracter practic (cele mai mari neplăceri în această polemică mi-au venit tocmai de la puținii prieteni), cât și de profunzime. Bocca nu s-a gândit o clipă la ceea ce se pregătea să spună; el
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
au marcat esențial mediul economic și politic din deceniile 8 și 9 ale secolului al XX-lea. În urma războiului arabo-israelian din 1973, statele arabe petroliere grupate din 1968 în O.A.P.E.C., au decis creșterea bruscă a prețului petrolului, drept armă punitivă împotriva Israelului și lumii occidentale proisraeliene. Multiplicarea prețului hidrocarburilor de cca. 12 ori pe o perioadă de aproape un deceniu a bulversat economia globală. Pentru prima dată în istorie, statele producătoare, considerate ca aparținătoare lumii a treia sau cel mult
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Nicomahică, Aristotel prezintă complexul noțiunii de justiție așa cum îl va moșteni gândirea politică a lumii creștine: justiția universală (ce va fi atribuită divinității) se regăsește alături de cea a particularului; justiția egalitară sau cea distributivă, alături de justiția corectoare sau de cea punitivă. Meritoriu pentru filosofia lui Aristotel, și aici, este faptul că, deși în acord cu Platon în ceea ce privește condamnarea sofiștilor, care înțeleg justiția drept "ceea ce este util celui mai puternic", optează nu pentru o dreptate determinată de obiectivitatea ideii de bine, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]