776 matches
-
și publicației „Observatorul” din Toronto. Aceste pagini pot fi de un oarecare folos celor care nutresc gândul emigrării, un fenomen care-și întinde aripile tot mai larg. E într-un fel și o atenționare pentru cei ce vor trece prin purgatoriul exilului care le impune adesea depășiri ale propriilor limite. Scrierile despre Canada și adaptarea în această țară au un univers variat de întâmplări, gânduri, sentimente, simboluri, taine ascunse în strigătul mut al unei conștiințe care duce o luptă inegală cu
CANADA VĂZUTĂ PRIN OCHI DE ROMÂN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379471_a_380800]
-
vechilor imperii. Apărând vatră și stână, Limba ce le-au dat-o dacii, Peste vremi să le rămână, Zeii lumii au fost bacii Ce-au scornit limba română. Având stea dumnezeiască, Neamul nostru grăitoriu De vorbire strămoșească A adus din purgatoriu Sfânta limbă românească. Nu puțini o simt rușine Și-și ascund în lume slova Din meleaguri carpatine, Din Ardeal, Banat, Moldova, Și vorbesc doar limbi străine... Dar mai mulți suntem aceia Iubitori de neam și limbă, Cum și tu, fiică
LIMBA TA, FIICĂ DE LEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1704 din 31 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379513_a_380842]
-
umbră fără chip de nori înlăcrimată În arăbescul toamnei agale se deșiră, Năluca-n frac de fum, spre nicăieri se-ndreaptă, O-ntrezăresc prin ceață și simt cum mă respiră. Lumina obosită scâncește-n felinare, Neliniștea aceasta, un fel de purgatoriu, Poveste despletește, jăratec de frunzare, Non sens de jinduiri în rug de iluzoriu. Desprinsă dintr-o carte, cu foi îngălbenite, Apusă de nerost ar vrea să se repete, Cu toată disperarea de a mă ține minte, În joc nevinovat descântă
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
O umbră fără chip de nori înlăcrimatăîn arăbescul toamnei agale se deșiră,Năluca-n frac de fum, spre nicăieri se-ndreaptă,O-ntrezăresc prin ceață și simt cum mă respiră.Lumina obosită scâncește-n felinare, Neliniștea aceasta, un fel de purgatoriu,Poveste despletește, jăratec de frunzare, Non sens de jinduiri în rug de iluzoriu.Desprinsă dintr-o carte, cu foi îngălbenite,Apusă de nerost ar vrea să se repete,Cu toată disperarea de a mă ține minte, În joc nevinovat descântă
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
mănunchi de creștini, unde focul lor mistic s-a întețit din Rugul Aprins al Maicii Domnului, întru iubirea de Neam și dragostea neegalată pentru Dumnezeu. Din Infernul Pitești, o parte dintre studenții naționaliști supraviețuitori, dar grav bolnavi au ajuns în Purgatoriul de la Târgu-Ocna, care l-au transformat într-un Paradis mistic de trăire. În acel mănunchi de Ucenici a odrăslit cea mai pământească credință și cea mai dumnezeiască dragoste pentru Dumnezeu și Cerul Lui de Îngeri și Sfinți. Acolo s-au
TESTAMENTUL UNUI NEBUN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381054_a_382383]
-
suntem dumnezei. De-arunci cumva cu piatra, nu satisfacem ura Și-n pulberea de stele, neghina n-o căta. Butoiul cu păcate nu-l da la mort de-a dura, Că s-ar putea întoarce chiar împotriva ta. În sfântul purgatoriu, e timp de chinuire, Pe-acel ce stă la Vamă e trist să-l ocărăști. Să știe toată lumea, de la Hristos cetire: Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști. REPLICĂ LA O POEZIE SCRISĂ DE UN
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
nu suntem dumnezei.De-arunci cumva cu piatra, nu satisfacem urași-n pulberea de stele, neghina n-o căta.Butoiul cu păcate nu-l da la mort de-a dura,Că s-ar putea întoarce chiar împotriva ta.În sfântul purgatoriu, e timp de chinuire,Pe-acel ce stă la Vamă e trist să-l ocărăști.Să știe toată lumea, de la Hristos cetire:Pe cel ce pleacă-n ceruri, n-ai voie să-l urăști.REPLICĂ LA O POEZIE SCRISĂ DE UN
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
a germinat Țara. Cum se știe, orice sămânță, după germinație, moare. Satul de azi e o corcitură între ce a fost și ce râvnesc impostorii lui să fie: nici cal, nici măgar. “Viața la țară” e acum un fel de purgatoriu pentru accederea la falsul paradis urban. În sat au izbândit câinii, de vreme ce... au murit caii. Plugul timpului nostru nu mai zgârie pământul, dar îngroapă adânc în el otrava. Mincinosul satului se numește acum... ecologist. *** Inocența săteanului de ieri s-a
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
a germinat Țara. Cum se știe, orice sămânță, după germinație, moare.*** Satul de azi e o corcitură între ce a fost și ce râvnesc impostorii lui să fie: nici cal, nici măgar.*** “Viața la țară” e acum un fel de purgatoriu pentru accederea la falsul paradis urban.*** În sat au izbândit câinii, de vreme ce... au murit caii.*** Plugul timpului nostru nu mai zgârie pământul, dar îngroapă adânc în el otrava.*** Mincinosul satului se numește acum... ecologist.***Inocența săteanului de ieri s-a
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
la cimitir. Interesant este faptul că indiferent de religie, credincioșii ies în întâmpinare rudelor și prietenilor adormiți, cu flori și lumânări. Potrivit tradiției Bisericii Romano-Catolice și Greco-Catolice,o parte din sufletele celor morți care nu au fost sfinți ajung în purgatoriu unde se curăță de păcate pentru a putea intra în rai. Chiar dacă este sărbătoare catolică, Ziua Morților este celebrată și de preoții ortodocși care, la cererea familiilor, vin la cimitir pentru a oficia slujbe de pomenire pentru sufletul răposaților. Oricum
MORŢII CU MORŢII, VII CU VII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374590_a_375919]
-
drag să-mi deie Până peste cât ajunge, Să nu stea dar să mai steie, Ba să vrea, ba să m-alunge... Drag de dragul drăgostelii Să o mistuie, să-mi ceară Fără graba-ncetinelii Să-i înfoc iară și iară Purgatoriile pielii. Cum nu-mi fie drag de dragii Sânișori ai dragei mele, De găoacea-i ce carnagii Îi stârnește cărnii mele Când îmi leapădă nădragii. Cum nu ea, de dragu-mi stoarsă, Să nu-mi mântuie nesațul În vulcan de carne
ȘI MI-I DRAG DE DRAGOBETE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373384_a_374713]
-
tragice cu iz de tornadă! Se-aud țipete, geamăt de durere, Copii, adulți și tineri, acest amalgam, Se luptă să iasă, dar viața lor piere, Durere și foc, e-un ultim program! Apocalipsa se-așterne-n toată îcăperea Carnagiul se-ntinde, miros, purgatoriu, Priveliște-i sumbră oriunde-ntorci privirea, Chipuri mutilate, arse de un negru ivoriu! Disperarați se luptă, durerea e mare, Cu mâinile-ntinse, arse, cer ajutor, Încearcă să iasă, blocaj la intrare, Tablou-i lugubru, e sfâșietor! Oh Doamne, de ce atâta
DURERE ŞI FOC de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374907_a_376236]
-
degețica americană prorocind laptele și mierea ce-ți vor curge prin vene mai ales după - runda cu nelipsitele lovituri sub centură - când cu tunet rotund de ștampilă se va deschide cerul paradisului(lor) și deocamdată - pentru că resursele-s finite - numai purgatoriul(tău) de sus toți semizeii proclamați clipesc aprobator și-n așteptarea osanalelor se unduiesc cu foșnete de banere pe vânt în deșirate zâmbete cameleon. Referință Bibliografică: DEȘIRÂND ZÂMBETE / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2086, Anul VI, 16
DEȘIRÂND ZÂMBETE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373833_a_375162]
-
și ea gânditoare. Nu am mai regăsit-o, niciodată. Astăzi încă o mai caut. De atunci pădurea a rămas a mea și s-a tot mărit, cu copaci de gânduri, cu ramuri care înoată spre cer. Oare am devenit un purgatoriu ale propriilor mele setimente? Sunt oare cel care nu cere vamă pentru suflet, părticică din nefericirea mea? Vreau oare să fiu fericit, fără argintul vânzării pentru ca să cumpăr visuri? Mă simt câteodată în ghiozdanul copilului cu obrajii roșii și care nu
M-AM LOGAT PE BLOGUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375315_a_376644]
-
autorul a intercalat flashback-uri din viața eroilor implicați în acțiune. Evenimentele narate au un caracter picaresc, fiind vorba de un batalion disciplinar format din pușcăriași care au acceptat să fie trimiși pe front să se curețe de păcate în purgatoriul luptelor și să fie iertați de restul anilor de pedeapsă, dacă mai scapă vii din război. Acesta era mobilul „aventurilor” unor oameni, deveniți eroi de nevoie. Însă, dincolo de acțiunile așa zise picarești, într-un război pe care nu-l considerau
ÎNTOARCEREA EROILOR ROMÂNI DIN UITARE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372916_a_374245]
-
Și cuprinde Încet sau cu brutalitate Măruntaiele toate. Mai târziu am descoperit Suferința sufletului Și mi-am șoptit: Iată! Cunoașterea este limitată Și această apăsare Suferința Nu o vezi izbăvită Decât prin poruncă Descântată Rostiră incantatoriu Ca la granița cu purgatoriul Alungată cu o mantră De golire, de curățire A locului îndurerat Vremelnic ocupat de ceva ce se mlădie prin oase prin structurile nervoase din cap spre călcâi mai întâi apoi spre brațe îți dă ocol te încrucișează și te face
CALEA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345838_a_347167]
-
din 01 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului LA MULȚI ANI TUTUROR DOAMNELOR ȘI DOMNIȘOARELOR! Iubito, cea mai lirică Din câte vor fi fost, tu ești Când mă posezi idilică Și cu tandrețe mă doinești... Ca o metaforă mă duci Din purgatoriu-n paradis Și între antiteze mă seduci, Tu, epopeea mea de vis Ce nu ai comparație Cum nu am epitete eu Să te invoc cu grație Drept oda mea de trist Orfeu, Să te glorific, imn să-mi fii, Romanță
CA-NTR-UN POEM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348796_a_350125]
-
Nici Orientul nu-i mai breaz. SUNTEM RĂSTIGNIȚI ÎNTRE CELE PATRU PUNCTE CARDINALE ALE NEHOTĂTÂRII NOASTRE! Ne uităm la proprii noștri copii ca la niște străini. Privim soarele și ne întunecăm. Nu suntem bineveniți nici în paradis, nici în infern. Purgatoriul nostru e fără capăt și, din fericire(?),fără coadă! DEZILUZIA ESTE FOLOSITĂ CA ARMĂ DE NIMICIRE ÎN MASĂ. Suntem încurajați să ne deziluzionăm unii pe alții.Și ne descurcăm de minune. Ne privim în oglindă și nu vedem pe nimeni
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
inimii și dorințelor sufletești. - Ha, ha, ha! N-ai vrea să te trimitem în rai? Acolo stă un Judecător. Cine nu i-a câștigat Împărăția pe Pământ va ajunge într-a noastră! Noi vă primim cu brațele deschise în chinurile purgatoriului! Ha, ha, ha! Voi vă alegeți calea! Ai ajuns un hoit, de vreo două sute de ani, în care mișună viermii și care imploră moartea să-l ia, dar doamna cu coasa strâmbă din nas de împuțiciunea ce iese din tine
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
dispoziția și sub bocancul acestui D-zeu cazon, caporalul. Ei, au trecut și acele 16 luni de formare a caracterului bărbătesc și la nici 20 de ani eram declarat, după vechiul adagiu mioritic, un bărbat adevărat. A meriat oare acest purgatoriu cazon, acest test al bărbăției absolute? O întrebară retorica, în opinia mea de bărbat cu armata făcută. Derulăm puțin timpul forward și mă regăsesc la aproape 30 de ani, într-o nouă armata, de data asta o armată voluntară în
US ARMY VS. ROMANIAN ARMY de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378011_a_379340]
-
iluziile unui râu al iubirii clădeam poduri din vise de piatră, însă uneori spre înserare alunecam fără șanse de salvare, într-un fluviu cu valuri virtuale, lovindu-mi capul de pereții depresivi al unui vis claustrofobic, curgând într-un etern purgatoriu, spre o vale fără cuvinte, fără ecou. Sunetul ștrangulat de-al nopții embargou, își anchiloza timpul curbându-l neputincios, de el agățând mâinile-ncleștate, scrâșnind în dinți și cu ochii închiși așteptam o dimineață-n libertate, sperând la zorii ... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
Trăind prin iluziile unui râu al iubiriiclădeam poduri din vise de piatră,însă uneori spre înserare alunecam fără șanse de salvare,într-un fluviu cu valuri virtuale,lovindu-mi capul de pereții depresivial unui vis claustrofobic,curgând într-un etern purgatoriu,spre o vale fără cuvinte, fără ecou.Sunetul ștrangulat de-al nopții embargou,își anchiloza timpul curbându-l neputincios,de el agățând mâinile-ncleștate,scrâșnind în dinți și cu ochii închișiașteptam o dimineață-n libertate,sperând la zorii ... XXXIII. JAZZ, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
versul meu frumos, pentru că inspirația lui Mircea Trifu este propria-i existență, propria-i suferință, pentru că fără nicio dramă interioară, nu poate exista superlativul creației. Din aceeași rană, poetul face leagăn pentru lacrimă și zâmbet, cămară pentru întuneric și lumină, purgatoriu pentru durerile neplânse. Aceasta este de fapt una din tainele pe care cititorii încearcă să le dezlege, ancorându-și sufletul de la o poezie la alta. În versul lui, idealul se împletește cu o durere nemărginită. Chiar și o singură silabă
PREFAŢA LA VOLUMUL DE POEZIE ' UN ÎNGER DE VIOARĂ ' DE MIRCEA TRIFU, ÎN CURS DE APARIŢIE LA EDITURA AIUS CRAIOVA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376535_a_377864]
-
de ating pereții între care se află, arată celor din jur ce credincios este cu un scop reprobabil, un mare păcat în sine. Garantat că Becali nu va ajunge în rai și, cum nu este Catolic spre a beneficia de purgatoriu va putrezi în iad după milenii petrecute în smoala fierbinte. El se face că crede, ceea ce îl condamnă definitiv. Să nu faceți ca el. Un creștin adevărat își începe ziua cu o mulțumire Domnului pentru noua zi pe care i-
REPLICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375721_a_377050]
-
balansoar de-ntuneric,/ cu cearcănele privirii întoarse din noapte!/ Ah, mâinile orbului nu știu să culeagă Tăcerea!/ Aflați-mă!” Cartea ne așteaptă, Cititorule, să ne purificăm în universul ei de Logos și prin Tăcerea-catharsis, căci poemele sale sunt un adevărat „purgatoriu spiritual” al Clipei! Al trecerii și retrecerii noastre! Să ascultăm, așadar, glasul Tăcerii, căci numai așa vom ști cât prețuiește! Prof. dr. Nicoleta MILEA ------------------------------------ *RĂPAN Theodor, născut la 4 iulie 1954, in comuna Balaci, județul Teleorman. Fiu de invățător. Absolvent
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]