985 matches
-
atlanții sau lemurienii? Aceasta-i întrebarea! * * * Distinsa doamnă din loja oficială ar mai fi vrut să spună ceva, însă vocea sa a fost definitiv întreruptă. De data aceasta nu mai era vorba de un nor de lăcuste, de furnici, de purici verzi sau de mai știu eu ce nor de anofeli sub formă de insecte-arme, tehnologizate electronic și dirijate de o mini-dronă. Trasă de mână și trântită la pământ de două femei de serviciu, bine antrenate în acest sens, a fost
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 8 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356758_a_358087]
-
Am trecut de Ciuperceni, de Vârtop și am început să urc Dealul Bujorăscului. Era asfalt. La un moment dat, m-au simțit niște câini. În apropierea șoselei era una sau mai multe stâni staționate. Mi s-a făcut inima cât puricele. Nu aveam nici o apărare. Câinii veneau în goană în urma mea. Cred că m-ar fi sfâșiat dacă mă ajungeau. Am sărit pe bicicletă și am pornit-o înnebunit de frică. Parcă și bicicleta simțea frica mea. Deși drumul începuse să
CHEMAREA MÂNĂSTRII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355221_a_356550]
-
-și ia sărutul matinal. S-au îmbrățișat ca niciodată. A sărutat-o cu acea dorință pe care ți-o dă sentimentul că, o dată despărțiți, cine știe când soarta îți va mai oferi ocazia ... - Ce are, s-a defectat? - Da, are purici. - Poate nu e semnal ... - Ai dreptate, trebuie să verificăm cablul. - Hai să bem, mai întâi, cafeaua. Hai s-o bem cu toții; o fac eu. I-a tras sacoul de pe umeri și l-a dus iute în cuier. Luându-l de
CE UNEŞTE DUMNEZEU, NU POATE DESFACE OMUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356150_a_357479]
-
-și ia sărutul matinal. S-au îmbrățișat ca niciodată. A sărutat-o cu acea dorință pe care ți-o dă sentimentul că, o dată despărțiți, cine știe când soarta îți va mai oferi ocazia ... - Ce are, s-a defectat? - Da, are purici. - Poate nu e semnal ... - Ai dreptate, trebuie să verificăm cablul. - Hai să bem, mai întâi, cafeaua. Hai s-o bem cu toții; o fac eu. I-a tras sacoul de pe umeri și l-a dus iute în cuier. Luându-l de
CE UNEŞTE DUMNEZEU, NU POATE DESFACE OMUL! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370936_a_372265]
-
cum se înghesuiau toți să prindă câte ceva, de la cei ce aruncau de la etaj. Gălăgie, țipete, urlete, fluierături și sloganuri anti-PCR și anti-Ceaușescu erau strigate cu voce tare, fără teamă și îmi făceau pielea ca de găină, iar inima cât un purice. Mă așteptam ca, din moment în moment, să apară armata sau miliția să ne aresteze, sau mai rău, să ne împuște. Nu eram informat de ce se întâmplase în țară. Auzisem ceva despre Timișoara, dar numai din povestirile spuse în șoaptă
REVOLUTIA, VAZUTA ALTFEL DECAT POLITICIENII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370917_a_372246]
-
șefului meu de catedră. Îi furam studentele ca cliente! Mi-au povestit fetele, că și el este plin de idei. Dar nu ca alte mele. La perversiuni sunt cel mai tare din întreaga “Medicină”. Oricum, nu o să fac prea mulți purici pe aici. Am bani, nu glumă! Cu judecătorii cunosc rezolvarea. Ies mai mult ca sigur, în câteva zile, pentru a-mi continua nestingherit activitatea, cu harul ce mi-a fost hărăzit. Acum, că mi s-a făcut reclamă și pe
MEDITAŢIILE UNIVERSITARULUI PERVERS de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370887_a_372216]
-
vecinul nostru. Ăsta era paznic la colectiv ( C.A.P ) și nu venea acasă decât seara târziu. Momiră cățeaua, o prinseră și-mi luă locul la tuns. Au tuns biata cățea în fel și chip, apoi, pentru că era plină de purici, au îmbălsămat-o bine cu gaz. Probabil că gazul îi încindea pielea că prea se scărpina bietul animal de mai mare dragul, asta spre deliciul nostru. Dar ghinionul dracului, cel mai mic dintre frați, ia chibritul și zvâc, dă foc
FRIZERI DE OCAZIE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369480_a_370809]
-
de viața mea, dar nu mai eu știu cum! Călcam de sus, de sus, și mă împiedicam la tot pasul de parcă tot drumul de la Nea Gheorghe până la noi îl desfundase cineva și era numai gropi. Acasă aveam inima ca un purice de teamă că mă ceartă pentru toate câte făcusem! Și nu puține! Nu tu păsări închise, nu tu mâncare la porc, nu tu..., !!!! Dar seara nu s-a întâmplat nimic. A potolit săracul tata toate zaglaoanele pe afară iar mama
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]
-
pentru el, băiețelul. După câteva minute, pasărea își luă zborul în văzduh. Băiețelul obosit de zăpușeală, sorbi puțină apă din plosca de lemn și cu puteri noi încerca să se apropie tiptil, cu respirația la gură și inima cât un purice de teamă și emoție. - Oooo, ce minunăție, ce ou mare și frumos!, își zise el. Băiețelul luă în palme oul cu mare grijă și emoție. Simți o senzație ciudată ; un amestec de bucurie, teamă și mister. În cuibul cu pricina
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
speranța... Și nimeni n-a găsit-o. • Adevărul gol-goluț nu are ce căuta în public, nu e decent. • Deștepții au îndoieli, numai proștii sunt siguri...Știu asta cu certitudine! • Unii au umor, nu glumă... Nu omori câinele ca să scapi de purici (Nae Cernăianu). În fiecare bloc de marmoră stă un zeu sau un monstru. • Se întâmplă ca adevărul s-o ia in direcții greșite. Nu ne considerați mult mai proști decât suntem. Când normalitatea e excepție, excepția devine normalitate. • Nu-i
BUNUL SIMŢ & O UŞĂ DESCHISĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352959_a_354288]
-
nesăbuita comportare a ochilor mei, nu mai pot să mă apropii de ea.Trebuie să procedez altfel. Am să mă transform într-o muscă... Prostii! S-ar enerva, m-ar fugări și, până la urmă m-ar strvi. Mai bine...un purice. Doamne ferește! Femeile prind foarte repede puricii. Și cu ce plăcere îi strivesc!.. Nuu! Mai bine o pisicuță. Sau, o cățelușă. Femeile se topesc după ele. Aoleu! Dacă se țin după mine motanii? Sau dulăii...ori hingherii...Idei stupide! Totuși, trebuie
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
mai pot să mă apropii de ea.Trebuie să procedez altfel. Am să mă transform într-o muscă... Prostii! S-ar enerva, m-ar fugări și, până la urmă m-ar strvi. Mai bine...un purice. Doamne ferește! Femeile prind foarte repede puricii. Și cu ce plăcere îi strivesc!.. Nuu! Mai bine o pisicuță. Sau, o cățelușă. Femeile se topesc după ele. Aoleu! Dacă se țin după mine motanii? Sau dulăii...ori hingherii...Idei stupide! Totuși, trebuie să pătrund în intimitatea ei, să
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
expresiile noastre, cum gunoaiele și mizeria sălășluiesc în voie de-o parte și de alta a șinei de tren, care înoată prin iarbă crescută pe șine până la brâu, cum câinii comunitari încă se plimbă pe drumuri scarpinandu-se relaxați de purici. Mai mult de atât, în gări și trenuri, în mijloace de transport în comun, care transportă turiști, nu există aer condiționat vară, cănd caniculă e la ea acasă, nu există panouri informative în limba engleză, ca în toate țările civilizate
PATRIMONIUL NATIONAL SOS de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353236_a_354565]
-
discuri de vinil, inimioare, treflă, inimă neagră, scrisori. Inscripțiile luate din limbajul colocvial le dau o notă de umor, le fac mai atrăgătoare: „Ce noapte!”, „Ce zi!”, „Oh-la-la!”, „Jos pălăria!”, Sărut' mânușițele, duduiță!”, „Banii, viața sau nevasta!,” „Martie în casă,/ Puricii afară!”, „Vai, nu trebuia!”, „Sunt drăguță!,” „Ce faci mâine?” Adina Cioran (București), artist plastic și sculptor realizează bijuterii din argint, colecție inspirată din vegetație, modele „stone pack,” coliere, medalioane, broșe din ceramică pictată și imprimată, mărțișoare din ceramică reprezentând broșe
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Într-o sâmbătă am plecat la țară. Îmi era dor de mamaia și poate un pic mai mult de tataie. Cu o vară înainte îi promisesem “Orfanei” să o duc la păscut. Dacă în tabără plecasem cu inima cât un purice, la țară plecasem cu ea plină de bucurie și mai ales cu nerăbdare să-i povestesc totul lui tatatie, cu cât mai multe înflorituri și luasem cu mine faimoasa carte primită premiu. Mami mă pregătise așa cum se cuvenea pentru o
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dacă Dacă n-am și eu o Zdreanță Să-i cânt ochii de faianță Și să-i dau un ou fiuerbinte Să-l învăț odată minte, Mă rezum la unul bleg, Plin de purici și de jeg. Să îi faci adică baie ? Dar e splendid ca potaie ! Cu mândrie poartă oase Prin cotloane puturoase, Dă din coadă abitir, Îl privesc și mult mă mir. Când îl vezi trecând agale, Poți să-l lauzi și
DACĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357180_a_358509]
-
în celălalt capăt al locului. Nu era nimeni prin jur și mi s-a făcut frică. L-am strigat de mai multe ori, dar nu m-a auzit. Neavând încotro, am luat-o tiptil prin vie, cu inima cât un purice. Tataie lega cu papură de un arac tulpinile de viță. Când se ridica, când se apleca. Mă apropiasem de el și nu m-a văzut. Deodată un fulger mi-a luminat mintea. M-am oprit și am trecut tiptil pe
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
peste gard și speriată, m-am întors acasă. -Nu va dat nimic pentru mâine? m-a întrebat mami, când, obosită, m-am așezat pe scările de la intrare. -O nimica toată! i-am răspuns aparent indiferentă, dar cu inima cât un purice la gândul că patru strofe mă așteptau pe prima pagină a cărții de citire, așa că picioarele care îmi tremurau de cât alergasem și-au mărit și mai mult vibrațiile. Mă uitam la mami, cum i se măreau ochii privindu-mă
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
și rupte în bucăți! - Ce-i de făcut! - întreba cea blondă pe cea cu părul lung. Să împărtășim iar lumea cu sânge de broască țestoasă, nu se mai poate. Și nici cu papagali roșii sau cu mai știu eu ce purici verzi nu mai putem tăia acum Copacul ăsta al abundenței. Iată, broasca-i moartă de cinci sute de ani, au omorât-o niște invadatori indo-europeni deghizați în răpitori de trupuri. Și carapacea au spart-o și au împărțit-o în
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
au spart-o și au împărțit-o în bucăți. Și nici Dumnezeu n-o mai poate lipi acum, că-i plină toată de viruși. Și nici cu papagalițele astea roșii nu mai putem împărtăși lumea, că s-au înmulțit ca puricii verzi. Vorba aceea: mulți, mulți, da’ prosti! Și se violează între ei. Și n-au nici o credință. Aici domnește Zeul Fricii cu dinți de șobolani roșii și aripi de bufniță oarbă. - Ai dreptate! - zice cea cu plete lungi către cea
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
da plăcerile intense ale măreției și apropierea de divinitate... Eee? A doua zi, din apa lipsită de orice vietate se înălțară tot felul de vulturi, care pleșuv, care hoitar și, mai ales, condori. Mai erau și alte specii consumatoare de purici, ploșnițe, furnici, sau bondari, dar ele nu prea erau luate în seamă. Proveneau dintre săracii planetei care nu avuseseră bani pentru alte forme mai acătării. Totuși, după ceva vreme, nu multă, de pe fața pământului dispărură toate insectele, ba chiar și
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]
-
întâmplare neîntâmplată ea o găsește repede când mă privește fiecare rază a irisului meu îi trezește firele de blană pisica mea doarme pe o haină din lâna oilor timpului transhumanței tresare din când în când poate amintirile o pișcă sau puricii adunați din jurul blocului ceva se întâmplă oricum oile își urmează drumul la margine de lan verde se opresc și mușcă un strop de ici unul de colo din grâul primăvăratec va fi rod bogat pentru cine știe că binele din
DIN MERS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360300_a_361629]
-
pisică, cal, lup, urs, oaie, berbec, bou, vacă, leu, veveriță, porc, iepure, nurcă și lucruri cu dinți: ferăstrău, furcă, pieptene etc. • a lovi, a izbi, a merge, picior, cracă, Crăciun, talpă, pulpă, drum, uliță, călător, a sări, a țopăi, hop!, purice, lăcustă, broască, a veni. • a râde, a zâmbi, bucuros, a spera, speranță, a salva, a ajuta, a munci, rob, slugă, sclav etc. • a mușca, muscă, a pișca. • soarele e sus, înalt, a crește, bătrân ↔ nou, a comanda, a conduce, rege
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
printre cetățenii țării despre care vorbim și unii loviți de-un optimism deșănțat, care credeau și își puneau toată speranța, într-o predicție veche de mii de ani, ce spunea că situația se va schimba și pe acele meleaguri, atunci când puricii, potcoviți cu nouăzeci și nouă de ocale de fier, vor sări până în înaltul cerului. Din acest motiv, pe parcursul întregii lor istorii naționale existaseră o mulțime de indivizi, ce-și trăiseră viețile scrutând cerul cu privirea, cu credința că vor zări
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
lunii anterioare o dezvoltare fără precedent a industriei metalurgice, iar raportul i-a oferit și explicația îmbucurătoarei situații. Aceasta consta în cererea fără precedent de potcoave... Nu potcoave pentru cai morți, cum ați fi tentați să credeți, ci potcoave pentru purici. Aceștia - adică puricii, care nu erau puțini pe acele meleaguri - începuseră a comanda în ultimul timp, porcoave imense - nici unul, spunea raportul, nu comandase mai puțin de nouăzeci și nouă de ocale - pe care și le agățau de picioare, întrecându-se
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]