306 matches
-
și foarte puțin în sângele italienilor". Nici în vremea năvălirii hunilor în Europa (375-454) nu se constată un contact între aceștia și populația autohtonă din Dacia și regiunea Dunării de Jos. Năvălirile nomazilor din stepele asiatice prin sudul Rusiei spre pusta ungară erau un fenomen periodic. Așezările nomazilor (alogenilor) evitau regiunile muntoase și pădurile, dar preferau stepele pentru a putea desfășura uriașele herghelii de cai. Între 375, înfrângerea goților pe Siret (Întorsura Buzăului) și 527, revenirea Imperiului la Dunărea de Jos
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sub stăpânirea lor directă, printre care și teritoriile Daciei, distrugerile și pustiirile au fost simțitor mai reduse, hunii nu s-au așezat statornic, ca popor de păstori nomazi, decât în regiunile de stepă, mai ales în cele nord-pontice și în pusta panonică. Structura social-economică a societății hunice presupunea existența unei populații agricole supuse, care să asigure întreținerea dominatorilor turanici în tratativele cu Imperiul, Attila insista ca locuitorii refugiați în teritoriile romane să-i fie restituiți. Populațiile supuse de huni, alani, ostrogoți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au adus în Europa scările din fier pentru șa.30 Avarii, ca popor de stepă nomad, erau mari crescători de animale, mai ales cai, aveau nevoie de pășuni întinse și spații pentru iernatul animalelor, precum stepele nord-pontice (de la Marea Neagră) și pusta panonică dintre Tisa și Dunăre. Principalul tip de locuință la avari era iurta (cortul), fiind preferate zonele joase de câmpie, bogate în surse de apă. Treptat, în cursul secolului al VII-lea, locuința se va stabiliza, înfiripându-se așezări mari
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și el făcea parte din populația romanizată a regiunii" (apud Panaitescu, p. 188). Slavizarea și creștinarea se împlinesc și se împletesc, în secolul al IX-lea, cu feudalizarea societății bulgare.8 Dominația bulgară în nordul Dunării Avarii erau așezați în pusta panonică, dintre Dunărea mijlocie și Tisa, și primeau dijme (tributuri) de la supușii lor din Panonia și Dacia de nord-vest. Dar, în 796, Carol cel Mare a atacat și a distrus ringul, centrul puterii avarilor, care sunt supuși definitiv, iar rămășițele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o mare parte din turme capturate, ungurii au hotărât, încă o dată, să-și caute o nouă patrie. Confruntați cu primejdia atacurilor pecenegilor și bulgarilor, ungurii împreună cu aliații lor, cabarii, au hotărât să părăsească Atelkuzu și să se stabilească în câmpia (pusta) Panoniei, regiune prielnică pentru păstoritul animalelor. Unii autori (Notarul anonim) susțin plauzibil că ungurii au pornit spre nord, de-a lungul Carpaților Moldovei și Galiției, până la Munkacs, apoi au înaintat spre apus cu grosul efectivelor lor prin pasul nordic Verecke-cale
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolului al IX-lea, prin 884, o parte din unguri ocupaseră estul Transilvaniei și se așezaseră acolo-din acești unguri ar proveni secuii. Apoi, după atacul pecenegilor, au venit și ceilalți pe urmele lor, și au ajuns în acest fel în pustă. Profitând de neînțelegerile dintre suveranii germani și cnejii moravi, ungurii au ocupat treptat întreaga câmpie panonică, practic, în câțiva ani. După ce și-au consolidat stăpânirea în Panonia, ei au organizat expediții (atacuri) de pradă în Europa centrală, apuseană și sud-estică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
împărțirea lor, în intenția de a rămâne acolo statornic, precum anterior hunii și avarii. Într-adevăr, odată armata regească distrusă și Ungaria cucerită, a urmat instalarea temeinică a stăpânitorilor mongoli, care s-au pregătit pentru o ocupație de durată în pusta panonică. Astfel, Ungaria urma să fie condusă direct, teritoriul regatului fiind supus ocupației sistematice și administrării nemiloase. Un mare număr de locuitori își părăsiseră așezările și s-au adăpostit în păduri, iar mongolii au înștiințat că vor fi clemenți cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
arta poetică, în ciuda inflației de versuri, există ("Mărul de lângă drum", "Strugurele roșu"). De asemenea reînvie motivele cunoscute în poezia tradiționalistă a perioadei interbelice: comoara, șarpele, dorul, pământul, stelele, cultul strămoșilor, dinamica socială a revoluției: Iar când pe caii iuți prin pustă/ câmpia le părea că-i prea îngustă,/ de faima lor meleagul era plin/ Din munții Apuseni la Seghedin". Începând cu volumul " Materia și visele", poetul este mai preocupat de arta lui poetică, nu numai ca subiect al poeziei, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se exprimă mentalitatea unei lumi morale ce își întemeiază existența pe valori autentice și pe credința în soartă. În același timp, ea exprimă viziunea scriitorului asupra lumii și asupra existenței umane. Acțiunea nuvelei este situată întrun spațiu geografic real, în pusta arădeană (Fundureni, Ineu, Oradea sunt toponime reale), întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat de un timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contrapunctic, o durată
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
elemente de structură și de compoziție ale textului narativ semnificative pentru tema aleasă Destinele personajelor prin care se ilustrează tema banului sunt urmărite întro narațiune heterodiegetică, dintro perspectivă narativă omniscientă, obiectivă. Acțiunea nuvelei este situată întrun spațiu geografic real, în pusta arădeană (Fundureni, Ineu, Oradea sunt toponime reale), întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat de un timp simbolic, „săptămânii luminate a Paștelui“ îi corespunde, contra punctic, o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
această cădere este slăbiciunea pentru bani, pentru averea nemuncită, câștigată în tovărășie cu Lică. Existența lui Lică dezvăluie latura întunecată a naturii umane: sete devoratoare de putere, fire sadică, răzbunătoare. El stăpânește prin forță și violență, prin jaf și crimă pusta arădeană, fiindcă este sămădăul, adică porcar și el, dar om cu stare, aspru și neîndurător [...] de care tremură toată lunca. Aceste precizări ale naratorului despre statutul social și profilul psihologic al sămădăului sunt dublate de portretul fizic schițat în linii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
două personaje sunt determinate de viziunea realist obiectivă a lui Ioan Slavici, de opțiunea sa pentru narațiunea heterodiegetică și pentru perspectiva narativă omniscientă. Firul epic care urmărește evoluția relației dintre Ghiță și Lică plasează acțiunea întrun spațiu geografic real, în pusta arădeană, întro zonă de răscruce, sălbatică, plină de mister. Evenimentele se desfășoară pe durata unui an. Timpul real, obiectiv este dublat însă de un timp simbolic. Săptămânii luminate a Paștelui îi corespunde astfel o durată malefică, nocturnă, un timp al
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
București, 1974, Oameni și idei, pref. edit., Cluj-Napoca, 1983 (în colaborare cu Valentin Chifor). Traduceri: N. Ostrovski, Așa s-a calit oțelul, București, 1945 (în colaborare cu Dan Faur și Andrei Ivanovski); A. Serafimovici, Torentul, București, 1946; Sarkadi Imre, În pusta, București, 1955; Abdulla Kahhar, Șaida, București, 1963; Jean Giono, Husarul pe acoperiș, pref. Const. Ciopraga, București, 1966; Sân Lazzaro, Modigliani. Portrete, București, 1966; R.-J. Moulin, Cézanne. Naturi moarte, București, 1966; Velásquez, Antologie de texte, îngr. V. Florea, București, 1966
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
ritmic și indefinit, alcătuit din deal și vale". 118 "Orizontul", reflectat prin intermediul limbajului artistic, este diferit, spațiul real dând naștere spațiului imaginar; astfel, "cântecul alpin" ține de specificul muntelui, "jocul argentinian" descrie insulele pampas, iar "ceardașul" unguresc pune în valoare pusta; doina oglindește "infinitul ondulat", dansul românilor fiind "dansul lent al unui om care suie și coboară, chiar și atunci când stă pe loc; sau al unui om definitiv legat de infinitul ritmic alcătuit din deal și vale, de infinitul ondulat" 119
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
e și‐au făcut datoria față de patrie, apărând permanent fruntariile s trăbune. „Seara, de sub pulberea timpului, chipuri de ar tileriști ne privesc cu satisfacția datoriei împlinite la Turtucaia, la Mărășești și la Oituz, între Prut și Nistru, la Odesa și pusta maghiară sau în Cehoslovacia, ei au înscris în cartea neamului 377 adevărate pagini de eroism” - spune N. Rotaru, comandantul unității în documentarul „Profesiunea de artile rist.” Au făcut parte din colectivul de redacție: Pricopie Ioan, Costan Vasile, Scânteie Mihai, Năstase
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
etc. Budai tratează cuvintele ca pe niște făpturi moi și le dă pe loc la rimă genul și terminația trebuitoare. Așa femela dracului se face dracă, palatul se feminizează în palată, copacii în copace, țiganii visă, se cîrmează, locurile sunt puste, întîmplarea e jeloasă, soarta e scîrbeață, boierii sunt plini de bogătate. Numai Eminescu mai târziu a siluit limba sau a scociorât forme cu atâta sistemă. Budai n-a avut nevoie să umfle comedia ca Tassoni, pentru motivul că țiganii sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și puote, ciò che si vuole"), eroul nostru nu-i nici el "dă voia" lui: Așa trecurăm prin pământ ș-ape, Până ajunsem la văzduhul rar, Ne înălțarăm apoi pă aproape, Colo pe unde zodiile răsar, Trecând printre niște locuri puste, Nouă vămi și nouă punți înguste. De abia în urmă, cu multă trudă, Ajunsem la poarta ha dă rai; Iar Sânt Petru, căutând pă o hudă, Așa zise cu sântul său grai: - Dar tu, măi țigane, ce cauți aiciîn cămașă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fi ajuns mitropolit, de n-ar fi intervenit autorul cu o considerație de ordin etic. Mai puțin compusă și de aceea trecută cu vederea, Moara cu noroc e o nuvelă solidă, cu subiect de roman. Marile crescătorii de porci în pusta arădană și moravurile sălbatece ale porcarilor au ceva din grandoarea istoriilor americane cu imense prerii și cete de bizoni. Eroii principali sunt sămădăul Lică, comisar privat de porci, un hoț și un ucigaș, acoperit de cei interesați, și cârciumarul Ghiță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-i enorm... Toate dimensiunile universului sunt sporite, sufletul funcționează la o tensiune ridicată. Poetul cântă "catedrala" lui sălbatecă, pădurea, bivolii: Pe șesul vast, prin sclipitor noroi, se mișc-ursuzi, cu pași înceți, greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la o tensiune ridicată. Poetul cântă "catedrala" lui sălbatecă, pădurea, bivolii: Pe șesul vast, prin sclipitor noroi, se mișc-ursuzi, cu pași înceți, greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de viață: Ce tainice, străvechi, nebiruite, vii porunci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prin sclipitor noroi, se mișc-ursuzi, cu pași înceți, greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de viață: Ce tainice, străvechi, nebiruite, vii porunci haine Se războiesc în trudnicele-mi vine, De nu găsesc un loc în care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și va țâșni din ea șuvoi de ape! Băieți, aceasta este arta! Și într-adevăr, de-a lungul paginilor răsună chiote: Di! caii mei, Nu vă lăsați, Zburați ca zmei Înaripați... și un fel de melancolie focoasă a vagabondajului pe pustă în stil Lenau-Liszt: Pe drumuri pietroase și rupte Ce boarfe și zdrențe-n căruță! Scârțâie căruța mea. Ăsta e trecutul meu? Mă-ntorc din pierdutele lupte Nici cea mai sărmană chivuță Și mă duc iar undeva... N-ar plăti pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
într-un climat de existență ardelenească patriarhală, fără pitoresc și, în genere, fără descripție, ritmată de patru „întâmplări”, ultima constând în revederea de către narator a lui Alimandru - între timp întemnițat, la cincisprezece ani după moartea bătrânei - în „hodaia” lui din pustă. Piesa Avram Iancu (1981) e o apologie a „craiului munților”. SCRIERI: Izvorul, București, 1962; Partid, făuritor al vieții (în colaborare cu Rusalin Mureșanu), Timișoara, 1966; Frumusețile zilnice, București, 1967; Nopțile risipitorului, București, 1969; Șoapte, București, 1970; Memoria pergamentelor, București, 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
Zăpodea 5,0 Sângeorgiu de Mureș Sângeorgiu de Mureș 2,6 Stânceni Stânceni 20,5 Ciobotani 6,8 Meștera 2,4 Suplac Suplac 5,2 Laslau Mare 7,2 Idrifaia 10,8 Suseni Suseni 1,3 Luieriu 2,9 Șincai Pusta 5,0 Lechincioara 32,3 Șincai 9,4 Tăureni Tăureni 8,6 Valea Largă Valea Pădurii 7,0 Valea Frăției 1,3 Valea Glodului 2,5 Valea Urieșului 2,0 Valea Largă 1,5 Vărgata Vadu 6,9 Valea 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Șimian, com. Șimian Reabilitare 25 ─────���──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 104 32 Școala cls. I-IV "Avram Iancu", com. Avram Iancu Reabilitare 25 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 105 33 Școala cls. I-IV sat Boianu Mare, com. Boianu Mare Reabilitare 25 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 106 34 Școala cls. I-IV sat Bulz Pusta, com. Bulz Reabilitare 25 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────��──────────────────── 107 35 Școala cls. I-VIII sat Sacalasău com. Derna Reabilitare 35 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 108 36 Școala cls. I-IV sat Cusuiș, com. Lazuri de Beiuș Reabilitare 25 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 109 37 Grădinița PN sat Hinchiriș, com. Lazuri de Beiuș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192021_a_193350]