366 matches
-
realității în care ne aflăm fireasca și necesara prelungire cu încă o generație. Școala ar trebui să fie, prin oamenii săi de caracter, însuși laboratorul tranziției unei societăți spre bunăstare și libertate, ceea ce ne-ar scuti de urâciunea tensionată a pustiirii în propria-ți țară, în propria-ți piele, fiind nevoit într-un fel, de sistemul social-politic atât de corupt să fugi din țara ta, din tine însuți. Cu talent și subtil tact în registrul normalității, profesorul și scriitorul Vasile Fetescu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
gă sind niște oameni-punte, ar putea renaște speranța-n domeniu. Dar când mă uit că din varietatea organizațiilor care afirmă că se bat pentru salvarea Bucureștilor nu se încheagă de ani și ani nici o forță redutabilă, aptă să țină piept pustiirii sistematice patronate de primării, vezi bine că orice sâmbure de nădejde eșuează în nerodnicie.“ Nu ziceți că, duminică 17 martie crt., la „The Ark - Bursa mărfurilor creative“, m-a încercat căința pentru blazarea urzicată și tonul ritos de atunci?! Inițial
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
laser ș.a.m.d., totul într-o dizar monie eviscerantă. Convexitatea generoasă, pulsațiile mar su piale, melodicitatea învăluitoare, toată hipnotica încatenare de imagini ale ocrotitorului (prezente la tot pasul mai ales în Bambi și Cartea junglei) au lăsat locul stilisticii pustiirii. Concavitățile aglutinante, huruitul de șenile, tiru rile asurzitoare și urletele cotropitoare au alungat melodi cul, susurul naturii, farmecul șoaptelor, iar lentorile pufos amețitoare au fost spulberate în numele iuțimii agresiv-ha lucinante, cea care otrăvește mintea, golește sufletul, robotizează reacțiile; pe scurt
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
și în Salonichi se dovedise ca cel mai mare adversar al slavilor, căci, precum cehii obicinuiau a ieși la război în contra germanilor după ce invocase pe Sf. Wenzel, așa romaeii ieșau în contra slavilor după ce invocase pe Sf. Dimitrie. Acum însă, după pustiirea Salonicului de către normani, sfântul își părăsise sanctuarul din orașul grecesc, pentru a căuta un nou sanctuar în Tîrnovo, care nu fusese zidit de bulgari, ci de vlahul Petru. Daca însă Kalopetru avea de gând a influența și asupra populațiunilor grecești
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
rinichi și vertebre, amintiri și dorințe, teoreme și zei) se desprind și iau foc înc-o dată, rostogolindu-se înapoi, iar în miezul miezului miezului cupei de trandafir apare sfera de cuarț, indestructibilă, ce poate pătrunde-n arhitectura văpăilor, în ierarhiile pustiirii. În centrul cisternei de foc, reflectând focul, ea devine atunci însuși generatorul puterii vii, și așa a fost de la-nceputuri, căci nu poți trăi nicicând o enigmă dacă nu ai construit-o tu însuți). E acel "vis" pe care-am
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
Era o revelație: de profet, de nebun? Era totul, dar semăna atât de mult cu nimicul... Priveam încremeniți acea agonie, nu a morții, ci a plămădirii, acel orăcăit, nu al nașterii, ci al leșinului final. Vedeam zgomote de catastrofă și pustiire, auzeam culori de foc și de gheață. Explozia-implozia mirosea a rugozitate. Atomii erau sisteme solare și constelațiile erau fermioni. Oh, paradis infernal, lumină întunecată! O cauză-efect încolți în miezul marginii acestei știme. Ii netezi carnea-aer, îi alină opacitățile străvezii. Îi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
te pusă în calea mea să ieși, Să treci ca o ușoară crăiasă din povești C-o singură privire să văd ce dulce ești, Căci dulce ești... De-atuncea eu te visez mereu, Tu, gingașă mireasă a sufletului meu, Cu pustiirea vieți-mi de-atuncea eu mă cert Și-ntind ca dup-o umbră eu dreapta în deșert. O, spune-mi, spune numai că moartea mea n-o vrei, Degeaba nu au ochii atâta milă-n ei! ANNA O, ce frumos
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Zâmbirea gurei tale să fie al meu crez Purtând în suflet moarte, tu vesel să mă vezi; O, binecuvântată ți-aș [zice] să fii tu, Copil cu păr de aur ce mintea mi-o pierdu. Veninu-amărăciunei și-a vieți-mi pustiire Nimic n-ar [fi] alături cu dulcea ta zâmbire Și-n a mea socotință mă sint atât de mic... Tu tot odorul lumii și eu... eu tot nimic... Ia-ți mâna de la frunte... (O privește) înger al frumuseții! (Anna plînge
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voi face ca niște smochine grozave care, de rele ce sunt, nu se pot mînca; 18. îi voi urmări cu sabie, cu foamete și cu ciumă, îi voi face o pricină de spaimă pentru toate împărățiile pămîntului, de blestem, de pustiire, de batjocură și de ocară, printre toate neamurile pe unde îi voi izgoni, 19. pentru că n-au ascultat cuvintele Mele, zice Domnul, ei, cărora în nenumărate rînduri le-am trimis pe robii Mei proorocii, dar n-ați vrut să ascultați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
ce nu trebuiau să bea potirul totuși îl vor bea, și tu să rămîi nepedepsit? Nu, nu vei rămîne nepedepsit, ci îl vei bea și tu! 13. Căci pe Mine însumi jur, zice Domnul, că Boțra va fi dată pradă pustiirii, ocării, nimicirii și blestemului, și toate cetățile ei se vor preface în niște dărîmături veșnice." 14. Am auzit o veste de la Domnul și un sol a fost trimis printre neamuri: "Strîngeți-vă, și porniți împotriva ei! Sculați-vă pentru război! 15
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
răului, memoria confortabilului, o imagine care marchează rezolut un univers expresionist și sumbru, fără pedagogia iertării, fără șansa mântuirii, o confuzie absolută, un carusel mental, o lume văzută ca un iarmaroc excentric unde totul este posibil. Exorcizarea ar duce la pustiire, la nimicirea forței care stă la pândă în confruntarea tensionată cu iluzia. Însă transgresarea acesteia rămâne un deziderat, o speranță fragilă, al cărei contur poate fi ghicit uneori, la o clipire insidioasă din ochi, acolo unde nici nu te aștepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Veți fi urîți de toți din pricina Numelui Meu. 18. Dar nici un păr din cap nu vi se va pierde. 19. Prin răbdarea voastră, vă veți cîștiga sufletele voastre. 20. Cînd veți vedea Ierusalimul înconjurat de oști, să știți că atunci pustiirea lui este aproape. 21. Atunci, cei din Iudea să fugă la munți, cei din mijlocul Ierusalimului să iasă afară din el, și cei de prin ogoare să nu intre în el. 22. Căci zilele acelea vor fi zile de răzbunare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
decadă... Acesta-i destinul său, nu-l poate ocoli. Omul viețuiește pe acest pămând, ca să-și pregătească sufletul, și să-l aducă în stare să locuiască în alt lăcaș... - Pârdălnicia vieții... asta-i!... murmură bătrânul Iorgu, și o senzație de pustiire și tristețe, nemărginite îl învălui. Și, din nou, în minte îi veniră Cuvintele adresate de Dumnezeu către Adam... ”Amintește-ți, omule, că pulbere ești și că în pulbere te vei întoarce...!” ... În noaptea aceea, înspre Sf. Ștefan, potopit de gânduri
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
lei și 30 bani la zidirea turnului mănăstirii”. Numai că în august 1787 Alexandru Ioan Ipsilanti voievod, vorbind de mănăstirea Aron Vodă, spune că: „s-au cercetat averile și stare mănăstirii Aron Vodă, s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de celi trebuincioase înăuntru și afară, de nu se află aice în țară altă mănăstire asemine cu aceasta, la atâta proastă stare iaste văzută de toți, pentru că averile sale mișcătoare și nemișcătoare, toate s-au risipit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
La acea dată găsim scris: „Facem știre cu acest hrisov... pentru svânta mănăstire... Aron Vodă... care... aflându-se metoh al Halchiei, și... rânduindu domniia mea de s-au cercetat averile și starea mănăstirei... s-au găsit la cea de istov pustiire și cu totul lipsită de cele trebuincioase și mai vârtos rămasă fără de nici un om de slujbă fiindu că atât averile cât și țiganii toți... s-au răsipit, căci n-au avut căutare sau purtare de grijă de către nime... Iată că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
poftitori. Campanie mai fericită a romilor contra românilor și sârbilor Îmboldiți prin biruințele lor repețite, iar prin prădăciuni fericite umplîndu-se cu de prisos cu averi și cu arme de tot. felul, românii deveniră neîmblînziți și nu se mai mărginiră la pustiirea șesului cu târgurile sale deschise și cu ogoarele, ci atacară orașe întărite. În an[ul] 1191 luară Anchialos, siliră Varna să li se supuie, dărâmară cea mai mare parte a orașului Triadița (numită odată Sardica), despopulară Stumbion și târâră cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
latinilor. Tot într-o vreme cu cumanii sau puțin după aceasta se-ntrecură în opera devastării și latinii, cari aveau mânie atât asupra romeilor, pentru că s-au fost răsculat, cât și contra cumanilor, pentru că suferiseră o înfrîngere din partea lor. Și pustiirea nu se mărginea numai pe uscat, ci latinii coperiră și marea c-o nenumărată mulțime de bărci și corăbioare, cari nelinișteau și întrerupeau negoțul pe mare și pe lângă țărmuri al grecilor. Puind temei pe vorba adrianopolitanilor, Ioannițiu ceru intrare în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fără a găsi împrotivire asupra orașelor Perinthus și Daonion, tîrî cu sine în robie populația de orice vrâstă și de orice sex și dărâmă valurile și zidurile. O soartă tot atât de dezastroasă avură orașele Arkadiopolis, Messene, Tzurulos precum și orășelul Athyra: pradă, pustiire, prinsoare, robie. Athyra își răscumpărase altfel deplina mântuire c-o mare sumă de bani, dar stătea sub prepusul c-ar fi cochetând cu latinii, fu deci atacată noaptea pe nesimțite de dușmani, luată și nimicită cu totului tot. Nici țărmul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țara mărginașă a Bulgariei și se așezară în Macedonia pe roditoarele șesuri de lângă Hebrus și în partea de jos a țării, unde acest râu, hrănit de multele ape ce se varsă în el, primește numele, schimbat de gura poporului, Marița. Pustiire și pradă, robire și măcel însemnau drumul sălbaticei invaziuni, iar pe piețele mai mari, precum Adrianopol și Didymotichos, Vizia și Kalliupolis se licitau public prizonierii cumanilor, deveniți sclavi. Folosindu-se de poziția critică și hrănind necontenita lor ură contra grecilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
spate. Curând însă norocul războinic își întoarse foaia. În vara anului viitor (1307) veni ciocnirea între italieni pe de-o parte, și anume între catalanii cei sălbatici și însetați de sânge cari luptau sub steagurile lor și comiteau atrocități grozave, pustiiri și jafuri pe teritoriul romeic, și între răustrîmtorata împărăție bizantină pe de altă parte, căci curajosul coimperator Mihail, cu sentimentele lui nobile, nu putea răbda mai mult rușinea unei tratări atât de barbare. Acest din urmă porni deci din Adrianopole
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
s-o facă. Propunerea lor fu primită și curând li se rânduiră și sosiră la noii aliați căpetenii bulgare, întovărășite de o mie de luptători bulgari. Devenind îndrăzneți prin aceasta, alanii întreprinseră incursiuni cu folos, roiri de pradă și de pustiire pe teritoriul romeic de primprejur și la urma urmelor trecură cu casnicii lor cu tot la Sfentislav. Puterea alanilor se stinse-n curând în urma unei înfrîngeri ce o suferiră într-o luptă pe care o avură cu turcomanii (turcopuli) și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din contra e indispensabilă). {EminescuOpXIV 441} umană, care prin direcția naturei ei deja e dialectică, nu se va putea dispensa niciodată de o asemenea știință, care s-o-nfrîneze și să oprească prin o cunoștință de sine științifică și pe deplin evidentă pustiirile pe cari o rațiune fără legi le-ar comite negreșit în morală și-n religie. Dar să fim siguri, oricât de desprețuitori sau rezervați s-ar ținea cei cari nu măsură o știință după natura ei, ci după efectele ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ta de ieri: Ce propune Heidegger, dincolo de "zgîlțîirea" viziunii Occidentului?" Cred că lui Heidegger i-ar fi prins bine o apropiere mai strânsă de Vede și Upanișade. Heidegger are ceva din latura bună a înțeleptului oriental, e în el, pe lângă pustiire, un fel de "vino să stai lângă mine" ("Upanișade" asta înseamnă), "vino să stai lângă mine și să taci", "upanișezi", îmi place să spun. Heidegger însă a susținut că noi trebuie să obținem Orientul prin greci, pentru că grecii sânt poarta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu a ajuns nicăieri. Și te întreb atunci: ai oare dreptul să dai aurul din Platon - de vreme ce vrei să te retragi din ediția Platon - pentru zgura din Heidegger? E metal autentic și în el, dar și multa zgură a oricărei pustiiri." E, poate, nedrept să îl judece astfel, măcar pentru faptul că îi datorează imens: de la Heidegger a învățat Noica să lase limba să vorbească și să asculte filozofia ascunsă în ea; de la el, să mute orice problemă din făgașul în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fel era adevărat, numai că te lăsa să crezi că el, Gulian, atunci când îi asasina cultural pe Maiorescu sau pe Blaga, făcea muzică de cameră. Filozoficește, Wald nu avea ce să-mi dea, pentru că descindea direct dintr-o paradigmă a pustiirii filozofiei de care trebuia să scape mai întîi el. Fiind sprințar, inteligent și superficial, nu a avut însă răbdarea necesară, odată trecut de 40 de ani, să asimileze un autor sau un domeniu. Îi plăceau prea mult spectacolul, cozeria, calamburul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]