2,649,605 matches
-
furând de la ea, furai de la tovarăși, semenii tăi și colegii tăi întru propășirea comunismului glorios. Comiterea unui astfel de act capitalist echivala cu o renegare a comunismului. Așa că mi se pare neplauzibil ca niște oameni cultivați, care știau că nu pot cheltui banii fără a fi prinși, să riște totul pentru un act care nu le putea aduce nimic bun.
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
unui astfel de act capitalist echivala cu o renegare a comunismului. Așa că mi se pare neplauzibil ca niște oameni cultivați, care știau că nu pot cheltui banii fără a fi prinși, să riște totul pentru un act care nu le putea aduce nimic bun.
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
politețe, interes, de (re)stabilire a contactului uman. De fapt, întrebarea funcționează ca formulă de politețe în contexte care o dezambiguizează: precedată de o formulă de salut, însoțită de temeni de adresare și rostită cu o intonație specială, ea nu poate fi confundată cu cererea serioasă de informații asupra acțiunilor pe care (eventual) le îndeplinește la un moment dat interlocutorul. Întrebarea Ce mai faci? e cuprinsă ca atare în DEX, la adverbul mai ("în formule interogative, cu referire la o situație
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
e capul plin ..." (weblog.ro); Omule, ce faci? - Bine, voi ?" (byo.ro). Intonația specială, care diferențiază formula de politețe de cererea directă de informație, e uneori marcată sau sugerată în scris: ,Helooooooooooo ce faci??? bine ai venit" (clopotel.ro). Vorbitorul poate anticipa răspunsul pozitiv - ceea ce e tot o formă de politețe, dar poate părea și o grăbită trecere peste dreptul celuilalt de a-și exprima altă părere: ,ce faci??? bine sănătoasă??? bravoo..." (agonia.ro). În corpusurile recente care conțin înregistrări ale
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
dialoguri reale, fomula de politețe Ce faci? e bine reprezentată. În volumul coordonat de Liliana Ionescu Ruxăndoiu, Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv), Schiță de tipologie (2002), apare și uzul ,operativ", de reglare a acțiunilor, pe care îl poate avea întrebarea directă: ,STAI puțin! Ce faci? De ce...", și cel fatic, de menținere a contactului, al formulei de politețe. Aceasta e înregistrată în conversații telefonice - ,bună (nume) Ce faci? - Ciau (nume). Bine" - sau într-o emisiune de radio în care
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
cele mai importante reviste literare de pe ambele maluri ale Prutului și contribuind substanțial la sincronizarea procesului literar românesc. Nici o altă generație de creatori din Moldova de la est de Prut n-a adunat atâtea referințe pozitive în presa culturală românească, câte pot fi contabilizate în dreptul postmoderniștilor basarabeni. Poate nu e relevant acest fapt și, desigur, nici nu reprezintă întotdeauna un criteriu infailibil, dar cinci din cei șase scriitori basarabeni care au primit, după 1990, Premiul Uniunii Scriitorilor din România - un premiu care
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
drept o nouă formă de barbarie proletcultistă. Inspirați de asemenea mesaje, ortacii lui Miron Cosma au maltratat și umilit intelectualii pe străzile Bucureștilor, îndepărtând România de lumea civilizată. Regretăm profund că o asemenea mostră de primitivism și exclusivism în gândire poate fi pe placul Dvs. Domnule Grigore Vieru, în acest context, dar ținând cont și de faptul că în același articol-pamflet menționați că ,în antologia poeziei basarabene, pe care în sfârșit, o finalizez, am acordat postmoderniștilor spațiul cuvenit", considerăm o onoare
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
lui posibilitate de supraviețuire) din cauza unui singur moment în care vrea să își demonstreze forța socială. Mai mult, dialogul shakespearean clarifică faptul că, în momentul în care Antonio se împrumută, Shylock nu cere dobândă pentru că e sigur că venețianul îl poate plăti, așa că ceea ce părea pentru mulți - o prejudecată care subzistă în privința recepției acestei piese - o miză inumană se dovedește una tocmai generoasă și absurdă. Bine, există și un risc al contextualizării lui Radford: în prologul oferit de el ți se
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]
-
spectaculos ce ne puserăm noi în cap, să ne știe lumea: A, ăia!... - și să se descopere astfel pe hartă mai repede locul, (călărețul)... Cei ce vor voi să ne cunoască și din literatură, eventual, din vreo epopee, s-ar putea, ca, în cele din urmă, să ajungă a ceti finalul Poemei de bază, în definitiv... Al cărei binecunoscut sfârșit sună astfel: Copiii vă cer dă mâncare Și către voi cu lacrime strigă Aici nu vă este altă scăpare Fără de mălai
Simplițian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11280_a_12605]
-
decernarea premiilor, Llosa a vorbit și el pe larg despre tema simpozionului. Important mi s-a părut și faptul că toate comunicările au fost urmate de discuții, unele foarte interesante. Scriitorii, sosiți din toate colțurile lumii, care au dorit, au putut să-și spună părerea, nu doar să o asculte pe a altora. Desigur, ca deobicei, în astfel de ocazii, pe lîngă intervenții pline de miez, originale, s-au debitat și banalități. Nici toate poeziile citite seara n-au fost niște
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
Desigur, ca deobicei, în astfel de ocazii, pe lîngă intervenții pline de miez, originale, s-au debitat și banalități. Nici toate poeziile citite seara n-au fost niște capodopere. Dar se înșeală cine își închipuie că un Festival ca acesta poate rămîne mereu la un nivel maxim de valoare și de interes. O observație, din păcate, generală este aceea că scriitorii străini s-au dovedit mai conștiincioși (cum să zic altfel?) decît românii, fiind vorba de a-și face simțită prezența
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
pe toată durata Festivalului (cu o admirabilă echipă de la Irina Trad S.R.L.) n-ar fi trebuit să ne scutească să prelungim întîlnirile din sala de conferințe în afara ei, în toate împrejurările în care scriitori din mai multe țări ar fi putut profita spre a comunica între ei. Nu sînt cel mai indicat să judece ediția a IV-a a ,Zilelor și Nopților de Literatură" mai ales în raport cu cele anterioare. O idee mi-am făcut totuși. Am înregistrat atît lucrurile bune, cît
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
au adus, a fost și aceea că, au participat exclusiv scriitori. Festivalul a fost conceput să se adreseze publicului larg prin mijlocirea presei, nu direct. Desigur, sala a fost deschisă oricui. Dar la Neptun, în septembrie, despre ce public nescriitoricesc putem vorbi? Ne vom gîndi totuși la acest aspect și vom vedea ce e de făcut. Mă număr printre cei care cred că înveți mai mult din critici decît din laude. Așa că am inventariat cu atenție ce s-a scris și
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
ce e de făcut. Mă număr printre cei care cred că înveți mai mult din critici decît din laude. Așa că am inventariat cu atenție ce s-a scris și, cînd vom face analiza Festivalului, vom folosi toate părerile care ne pot ajuta ca să avem la anul o ediție mai bună. M-am mirat (și nu prea) de unele considerații, fie răutăcioase, fie nepotrivite. O ziaristă de la ,Gîndul" comentează malițios Festivalul și tema lui fără să fi fost de față. Doamna Mariana
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
a pus în gură o declarație încă și mai bizară despre admirația pe care ar nutri-o pentru o... cîntăreață și despre... frumusețea româncelor. Iertat să fiu dacă greșesc, dar nu cred că un Festival cultural, oricîte cusururi ar avea, poate fi tratat în această manieră aculturală. Televiziunile comerciale nu s-au străduit, de altfel, să-i dea vreo atenție. Pentru ele, dacă Shakira nu e, nimic nu e.
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
Tudorel Urian Între teatrul și proza lui Gabriel Diradurian aproape că nu există puncte comune. Ai putea crede că sînt scrise de autori diferiți. În vreme ce teatrul lasă impresia că tinde să se ridice spre zonele înalte ale reflecției filozofice, proza se menține mereu la nivelul banalului, al întâmplărilor mărunte, în imediata vecinătate a anecdotei. Mai mult decît
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
autori diferiți. În vreme ce teatrul lasă impresia că tinde să se ridice spre zonele înalte ale reflecției filozofice, proza se menține mereu la nivelul banalului, al întâmplărilor mărunte, în imediata vecinătate a anecdotei. Mai mult decît atît, forțînd puțin lucrurile se poate spune că teatrul lui Gabriel Diradurian ar putea fi încadrat foarte ușor la categoria proză, în vreme ce multe dintre prozele sale se întemeiază pe dialoguri care le-ar putea situa lejer în zona teatrului. Piesa în două acte Comandantul închisorii și
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
să se ridice spre zonele înalte ale reflecției filozofice, proza se menține mereu la nivelul banalului, al întâmplărilor mărunte, în imediata vecinătate a anecdotei. Mai mult decît atît, forțînd puțin lucrurile se poate spune că teatrul lui Gabriel Diradurian ar putea fi încadrat foarte ușor la categoria proză, în vreme ce multe dintre prozele sale se întemeiază pe dialoguri care le-ar putea situa lejer în zona teatrului. Piesa în două acte Comandantul închisorii și deținutul ar fi putut fi foarte bine un
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
imediata vecinătate a anecdotei. Mai mult decît atît, forțînd puțin lucrurile se poate spune că teatrul lui Gabriel Diradurian ar putea fi încadrat foarte ușor la categoria proză, în vreme ce multe dintre prozele sale se întemeiază pe dialoguri care le-ar putea situa lejer în zona teatrului. Piesa în două acte Comandantul închisorii și deținutul ar fi putut fi foarte bine un fragment dintr-un roman al lui Nicolae Breban. Cei doi rezidenți ai închisorii, aflați de o parte și de alta
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
lui Gabriel Diradurian ar putea fi încadrat foarte ușor la categoria proză, în vreme ce multe dintre prozele sale se întemeiază pe dialoguri care le-ar putea situa lejer în zona teatrului. Piesa în două acte Comandantul închisorii și deținutul ar fi putut fi foarte bine un fragment dintr-un roman al lui Nicolae Breban. Cei doi rezidenți ai închisorii, aflați de o parte și de alta a gratiilor, monologhează brebanian pe tema puterii și a căilor prin care aceasta poate fi exercitată
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
ar fi putut fi foarte bine un fragment dintr-un roman al lui Nicolae Breban. Cei doi rezidenți ai închisorii, aflați de o parte și de alta a gratiilor, monologhează brebanian pe tema puterii și a căilor prin care aceasta poate fi exercitată, inclusiv dominația fizică, ajungînd pînă la controlul total asupra celuilalt, fără a exclude chiar nivelul sexualității. Trimiterile livrești sînt multiple, iar impresia de déja vu este covîrșitoare. Pe lîngă modelul Breban, amintit înainte, prefațatorul, cărții, Paul Cernat, mai
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
cu seninătate propria patologie a terorii, dezvăluind predispoziția către inventarea unor metode greu imaginabile de a-l umili pe cel aflat în ,grija" sa. Tortura este, din punctul său de vedere, un exercițiu intelectual, un joc al inteligenței (dacă se poate vorbi de așa ceva), o activitate perversă care produce plăcere celui care o practică tocmai prin sentimentul difuz de vină pe care îl degajă conștientizarea ei. Spre deosebire de animalele sălbatice, omul torturează de dragul artei, cu intenția de a produce suferință. Actele sale
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
descrise în aceste proze foarte scurte circulau pe vremea comunismului sub forma unor povești orale, la limita bancului. Ilustrativă este în acest sens povestea bătrînei care, la ieșirea din țară avea asupra ei suma de zece mărci. Speriată că ar putea fi prinsă de vameși, aceasta este convinsă de unul dintre companionii de drum să-și ascundă banii în fasungul becului din compartimentul trenului. În momentul în care vameșii vin să facă obișnuitul control, și întreabă dacă cineva din compartiment are
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
lor, ca o punctare sarcastică a zădărniciei unui efort pe care păltinișeanul îl pusese în slujba specificului național. Cum să crezi în temeinicia unei filozofii ce pretinde că limba ascunde o sensibilitate pe care numai cei care o vorbesc o pot împărtăși? Cine e dispus să-ți dea crezare? Nimeni. Anii au trecut, iar azi, cînd noi înșine pomenim aceste cuvinte, le folosim ca pe un vot de blam împotriva oricărei pretenții de afirmare a unui specific național. A devenit aproape
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
și se exprimă, cum de asemenea se uită că atmosfera psihologică pe care oamenii de cultură o respiră este o trăsătură de bază a specificului național. În această privință, e uimitoare vigoarea cu care înfierăm exact acele trăsături pe seama cărora putem vorbi de un specific românesc, iar acest specific stă chiar în atmosfera de etuvă psihologică în care adepții umanioarelor își duc zilele. Spun ,etuvă", gîndindu-mă că temperatura la care este încălzită atmosfera noastră culturală este una peste medie. O ambianță
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]