10,701 matches
-
ar putea defini în zilele noastre matematicianul. Un alt amănunt este că efortul pe care ți-l cere cartea lui Solomom Marcus este prima condiție a înțelegerii ei. De aici și forța ei modelatoare, sau mai bine zis de aici putința de a-ți stîrni cele mai neașteptate asociații de idei. E o constatare de bun-simț că, parcurgînd o carte de popularizare a științei, asociațiile de idei pe care ți le prilejuiește lectura sînt incomparabil mai dese decît cele pe care
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
În plus, pare un spirit ale cărui rezerve de amăgire în privința lumii în care trăim s-au epuizat de mult. Are ceva din optica sceptică ale unui om căruia deziluziile pe care i le-a prilejuit viața i-au furat putința de a mai privi planeta cu ochii împăciuitori ai intelectualului optimist. Și deși sceptic în previziunile pe care le face pe marginea viitorului nostru, Ovidiu Hurduzeu este totodată un spirit radical, tonul abrupt cu care își rostește gîndurile împrumutîndu-i ceva
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
literar, să fi predat (și studiat) în altă parte? În profesia mea originară, cea practicată din anii '50 înainte, de istoric al literaturii române, focalizat pe secolele XVIII și XIX, nu aveam nevoie și de altfel nici nu era cu putință, atunci, să mă formez în străinătate. Am resimțit însă de la început și din ce în ce mai mult, pe măsura trecerii anilor, izolarea la care mă condamna regimul comunist. Mă numărasem, totuși, printre privilegiații care putuseră ieși din țară în cîteva rînduri, în calitate de director
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
va trebui să se ajungă la o egalitate de tratament între sectorul public și privat al învățămîntului superior.) O problemă esențială, care ar merita ea singură să fie analizată pe larg - ceea ce, nu vă temeți, n-am intenția și nici putința de a face acum - e cea a formelor de vîrf ale pregătirii universitare: masteratul și doctoratul. Ele au făcut obiectul unor ordonanțe de urgență elaborate în pripă anul trecut, cu multe lacune și, după părerea mea, cu inadvertențe grave. În
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
tale nașteri. 1086. Limba unei națiuni este patosul prin care sufletele acelei națiuni își strigă dorul, fericirea și disperarea în fața vieții. 1087. Sufletul este o fărâma din neputința Lui Dumnezeu. 1088. Durerea este oglindă prin care trebuie să ne vedem putință de a schimba ceva pe fata ridata a lumii. 1089. Focul este forma cea mai superioară a purității țăranii din noi ce ajunge cenușă. 1090. Puterea este o culme măcinata mereu de viscolul păcatului până ce dispare definitiv. 1091. Orgoliul este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
războiului și pentru alte ajutoare importante. Acolo și atunci am aflat că domnul Neculai Popa a fost deținut politic vreo paisprezece ani , iar când a reușit să ajungă în afara țării și-a promis să facă orice îi va sta în putință pentru frații lui în suferință și pentru țară. În timpul congresului de la Vatră Dornei m-am apropiat mai mult de dumnealui fiindcă mi-a stârnit respect și admirație pentru entuziasmul adolescentin cu care aborda toate problemele, pentru generozitatea și firescul cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Se citea literatura bună, se prezentau creații originale, se interpretau, se comentau. Fac această mărturisire cel puțin din două considerente. 1. Pentru a reaminti ceea ce știu deo viața, ca ,,dintre numeroasele instrumente ale ființei omenești, cel mai uluitor este, fără putință de tăgada, cartea. DINCOLO DE TĂCERE - METAFORĂ EVANGHELIA INIMII, DE THEODOR RAPĂN « Îți mulțumesc, Juan Ramon, pentru că m-ai învățat să merg prin viață: nici grăbit, căci ,,timpul va zbura înaintea mea precum un fluture”, nici încet, căci ,,timpul va veni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
-mă cu toate / Articulațiile tale calde. // Fă-mă oglindă numai pentru tine / Ca să văd grădină cerului”, Clatină-mă, cuvântule, p. 31), iar în această oglindă se vede o verigă din lanțul ființei omenești, cea neînchisa și abstractă, pe latura fără putință de trăit și extrem de dureroasă: tata - fiu. Singură relație peste care cade ghilotina finitului, ca o fractură ontica, si naște percepția tragicului. Pe latura cealaltă, a mamei, nu se percepe finitul, căci legăturile vieții au un început nemijlocit. „Femeia - geneză
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
simțuriă, p. 92. footnote>, fierbințeala trupului ce caută să se potolească prin satisfacerea patimii. Sfântul Isaac Sirul ne învață și el că e cu neputință să biruim gândurile trupești atât timp cât suntem îndestulați de pâine, apă și somn: Nu e cu putință să biruim gândurile rele legate de stârniri trupești, sau este foarte greu. Unii le numesc săbii cu două tăișuri împotriva noastră. Nu poate fi odihnă din partea lor, câtă vreme e săturare de pâine, apă și somn și suntem aproape de lucruri
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
care nu se pot stăpâni de a-și strica trupul și sufletul în locașurile de desfrâu. Pentru aceștia, deci, căsătoria este de mare folos, căci îi scapă de necurăție, îi scapă de umblatul din femeie în femeie și le dă putința să trăiască în sfințenie și castitate<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 33 footnote>. Sfinții Părinți găsesc că înăbușirea acestei patimi se poate face chiar prin asumarea stării de monah sau de om căsătorit a creștinului. Acestea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
făcând eu aceasta în fiecare zi, vreme de șapte ani, m-a ușurat Dumnezeu de ele. Acestei ispite îi pune capăt rugăciunea neîncetată, urmată de plâns. Iar tulburarea ți-o amintesc dracii din pizmă și dacă le-ar sta în putință te-ar alunga și din chilia ta. Dar Dumnezeu nu le îngăduie să pună stăpânire pe tine. De aceea nici nu au putere. Dumnezeu te-ar putea ușura degrabă, dar în acest caz nu ai putea să te împotrivești nici
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
care știa din preștiința Lui că omul va cădea în neascultare, a prevăzut și mijloacele sfințitoare prin care acesta urma să se poată ridica din cădere și să nu rămână veșnic căzut. Sub îndrumarea Domnului, i s-a asigurat omului putința să propășească din nou pe calea Binelui, să se reîntoarcă la ascultare, iar prin încercări să ajungă la desăvârșire. După căderea în păcat, omul a rămas cu nostalgia vieții pierdute, dar, prin puterile proprii, el nu și-o putea recâștiga
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
îl face să se arate. Orice sfârșit e un nou început. Nici un început nu se desăvârșește în sine, căci după acest început, va ajunge la alt început și orice început deschide drumul spre un altul. Fiecare treaptă ajunsă face cu putință urcușul la o altă treaptă. Fiecare e un alt început, căci nici o treaptă nu mulțumește sau nu e ultima. Aceasta este de fapt l’eternel commencement a lui Charles Peguy. Sufletul crește mereu în Cel nehotărnicit și acest proces se
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
oameni ca pe o turmă care se regrupează apoi inerțial în jurul mașinii pentru a se înghesui la uși. Filmul reușește de asemenea să scape de capcana pedagogiei, nu ține lecții despre bine și rău, spune povestea cît mai simplu cu putință, știind că gestul firesc face cît o sută de simboluri, iar un chip poate conține tot misterul lumii (mai nou, cu condiția să nu fie al Monei Lisa). Apocalipsa anunțată de titlu pare una veselă, așa cum sfîrșitul pare un happy-end
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
alege și pe cea a detașării. Un spirit ironic e cel care poate mereu să se detașeze de obiectul asupra căruia își îndreaptă atenția. La Andersen însă, detașarea e inexistentă, semn că povestitorul danez, lipsit fiind de ironie, nu are putința acelei înnoiri lăuntrice pe care numai desprinderea de vechile convingeri i-ar fi putut-o da. Dar să nu anticipez. Cartea a doua din volum nu este nimic altceva decît teza de doctorat pe care Kierkegaard o va preda Facultății
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
Firca, 1974, pp. 393 - 394; footnote> . La 6 mai 1922, din Tescani, Maximilian Costin îi scria, la Berlin: „...fără tine, Breazule, mi-ar fi greu și displăcut să mai fac un singur pas pe drumul ce am apucat, singurul cu putință pentru mine totuși (...) Dar pentru că ne-am găsit, Breazule, nu trebuie să ne pierdem. Să luptăm pentru a rămâne mereu unul lângă altul, măcar cu gândul, dacă altfel nu se va putea și trebuie să se poată”<footnote Breazul, George
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
rochie, umblă tot timpul într-o salopetă care îi neutralizează genul, trebuie să fie rasă în cap. Protagonista este condiționată prin manipulare emoțională (poștașul), coerciție economică (tatăl) și forță fizică (tatăl și primarul). Și astfel ajungem la ceea ce unește fără putință de separare cele două pelicule - adaptat în cuvintele regizorului peliculei nr. 1 - puterea anulează binele și răul, dar și orice șansă de redempțiune.
Violența și putere by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10081_a_11406]
-
de artă face parte din domeniul lui) nu trebuie să demoralizeze inițiativele rațiunii. Faptul că fenomenul literar este poate ireductibil în ultima lui adîncime, nu trebuie să ne împiedice a-l reduce atîta cît putem." O astfel de reducere pe potriva putinței omenești seamănă mai curînd cu o reducție asimptotică, năzuind către o țintă pe care care nu o vom atinge niciodată. De aici paradoxul pe care Petru Vaida îl surprinde în estetica lui Vianu: esteticianul român, susținînd mereu natura rațională a
Aporiile rațiunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10104_a_11429]
-
urmări "neînchipuit de profunde" în domeniul cultural, componentă revelatoare a relațiilor sociale. Libertatea creatorului de a produce ceea ce crede el de cuviință, "șansa sa de a se confrunta pe o Ťpiațăť liberă a ideilor și valorilor literare" a dispărut odată cu putința de-a publica la o revistă sau la o editură la alegere. "Piața intelectuală" nu mai e guvernată de legile concurenței reale. Posibilitatea de autoreglare a cererii și ofertei dispare: Ideea de piață devine o rușine, mecanismele de selecție sînt
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
pe problemele artistice și organizatorice. În ultimii doi ani, Teatrul German a pierdut mult din substanța și prestanța sa artistică. Sper să-i redăm împreună starea de bine și de împlinire. Voi face tot, absolut tot ce îmi stă în putință“, ne-a declarat dna Ida Gaza, director interimar până la concursul ce se va organiza conform legii în vigoare. S. P. Zilele Orașului Buziaș l La izvor...de folclor În acest sfârșit de săptămână se desfășoară Zilele Orașului Buziaș, mare sărbătoare
Agenda2003-36-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281429_a_282758]
-
a reuniunei se estinde pe teritoriul acestui oraș și în jur. II. Scopul reuniunei: A promova viața socială și culturală între membrii sei; a sprijini literatura, arta, cântarea și musica, a înmulți biblioteca sa; a abona foi; a ajutora după putință școlari și învățăcei seraci cu cărți scolastice și veștminte; a da sprijin material la întreprinderi culturale, folositoare și de binefaceri“...Așa începea actul care, în 1873, consfințea fondarea la Timișoara a Reuniunii Române de lectură, pe lângă care exista o bibliotecă
Agenda2003-37-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281464_a_282793]
-
simte atras de ideologia marxista, care-i promite o iluzorie revanșa împotriva unei lumi ce nu-l poate cuprinde. Treptat, el devine prizonierul unui sistem care îi cere să renunțe la tot ce venerase în chipul cel mai curat cu putință. Milan Kundera: Viața e în altă parte. Editură Humanitas, București, 2003. Preț: 280 000 lei. Spionajul modern Cartea este calificată drept cea mai completă și actuala radiologie a Mossad-ului, care prezintă personaje și acțiuni într-o manieră atrăgătoare, captivantă, dar
Agenda2003-39-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281513_a_282842]
-
dar și cel conex. Mobila se înghesuie, renunță la accesoriile care îi dau frumusețe. Podul nu există, iar boxa nu face față întrebuințării de pivniță. Tot ce nu este de utilitate imediată ajunge, rapid, să fie „aruncat peste bord”, fără putință de recuperare. Se schimbă vremurile, și cu ele se schimbă moda, relația dintre oameni și lucruri. Ce e super-modern devine desuet, dar poate reveni sub altă formă sau chiar cu aceleași caracteristici. La Pia Brânzeu respectul față de lucruri este de-
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]
-
reputația. Dar Peter nu vrea să aibă de-a face cu ea, lucru pe care Charlene nu îl poate accepta, fiind în joc o miză prea mare, respectiv libertatea ei. Femeia are imaginație și face tot ce îi stă în putință pentru a-i compromite imaginea, eforturile de a-și aduce înapoi nevasta și de a pune „gheruța“ pe o clientă multimiliardară (Joan Plowright). Problemele lui Peter intră într-o combinație isterică, iar soluțiile complicate par să-i schimbe pentru totdeauna
Agenda2003-26-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281180_a_282509]
-
dispariția din locuința victimei, printre alte obiecte, a unui televizor. Apoi, cineva a remarcat că, în Piața „Timișoara 700“, un anume Sorin Defectu’ a scos la vânzare un asemenea televizor. Respectivul era cunoscut de polițiști. Comparațiile dactiloscopice au arătat, fără putință de tăgadă, că cel care fusese în locuința lui Luchian Dumitru era Sorin Gabriel Popa, numele real al lui Sorin Defectu’. Bărbatul a fost localizat, cu ajutorul Serviciului de Informații și Protecție Internă, în Tecuci. S-a luat legătura cu oamenii
Agenda2004-5-04-lege () [Corola-journal/Journalistic/282016_a_283345]