444 matches
-
văzut cum i-au smuls halatul ca s-o lase goală. Fiecare trăgea de ce putea. Laura se zbătea, se lupta cu ei, l-a mușcat pe Nelson de mână, l-a zgâriat pe Dominic și a țipat cerând ajutor. «Taci, putoare, a scrâșnit Mopsul. Destul te-ai... cu alții. Acum mai... și cu noi». Filip a smuls o mână de iarbă, i-a vârât iarba în gură și i-a strigat lui Leon: «Așează-i, mă, palma pe gură». Dominic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
spre Marta: „E cadoul meu pentru voi”. Soarele se ridica, în spate, deasupra cătunului când am ajuns la mlaștină. Nu vroiam să vânez. Pentru Dinu mă dusesem acolo; să pun o floare în noroi pentru el. În aer plutea o putoare greu de suportat, de mâl încălzit; cum de rezistasem oare, altădată, să stau acolo cu orele? Și ce plăcere putusem să găsesc în niște vânători în care un om normal și-ar fi vărsat și inima, nu numai mațele? Cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
un nesăbuit dacă n-ai curajul să fii până la capăt? De ce trebuie să-ți fie greață aici? Mlaștina e cea mai bună școală de corecție. Dacă nu strâmbi din nas, noroiul te învață să-ți stăpânești slăbiciunile. Încearcă să aspiri putoarea lui ca pe un parfum sălbatec, întăritor, fără să ți se mai întoarcă stomacul pe dos. Dacă ai energia necesară pentru asta, n-o să te mai surprindă nimic. Vei înțelege de ce ai greșit când ai uitat că marile vanități îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Îi tratau cu condescendență, și cu care creștinii se purtau foarte urât, pentru că să nu uităm că În decursul diferitelor cruciade, pe drum, se jefuiau ghetouri, iar masacrele se țineau lanț. Și noi ne facem iluzii că Templierii, cu toată putoarea aceea pe care o aveau sub nas, mai stăteau să facă schimb de informații mistice cu evreii? Nicidecum. Iar În comanderiile din Europa evreii apăreau ca niște cămătari, oameni rău văzuți, de care te puteai folosi, dar cărora nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
stă lîngă el. Se apropie șovăielnic de mașină cînd Wakefield trage pe dreapta și spune „Fericiți cei săraci cu duhul, că ei nu au mașini“, Își aruncă bagajul odorizant pe bancheta din spate și se urcă În față, emanînd o putoare de banane stricate cu o idee de ceva carnal. — Pe mine mă cheamă Never Stop. Bună ziua. — Wakefield, spune Wakefield. Șofer. — Eu sînt arheolog imaginar, Îi spune Never Stop lui Wakefield. Eu am descoperit Gatobilis, orașul pisicilor și mă duc acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
plătească patul. Ești nebun, i-am răspuns. Nu-ți dau nimic. Bine, atunci urcă pe patul de sus, mi-a spus el satisfăcut. Trecuse mult timp de când nu mă spălasem și nu mă bărbierisem, așa că abia îmi mai suportam propria putoare. Nu departe de mine, un bătrân cosea un papuc. A privit spre mine și mi-a spus: „Băiete poți să iei tu patul meu de jos și urc eu sus în locul tău“. Surprins de bunătatea lui, m-am întors spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Țâșnea, ca un ultim avanpost al orașului, Între o pajiște presărată cu băncuțe și un teren viran pe care, În timpul zilei, păștea o turmă bezmetică de oi. Probabil că erau Închise undeva pe aproape, căci vântul aducea În parcare o putoare Înțepătoare de oaie. La gardul acestui teren viran se sfârșeau luminile și străzile. Clădiri ca niște Închisori de maximă siguranță pluteau de jur Împrejur În noapte. Turnul era un paralelipiped cenușiu de paisprezece etaje Încorsetat de o Împrejmuire de terase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
care nu existau periferii dezolant de Îndepărtate de centrul orașului, și nici autobuze supraaglomerate, nici moșnegi scorbutici sau babe ramolite, Înarmate cu triviale cărucioare pentru cumpărături. Cadavre ambulante care emanau, ca și ferestrele și scaunele Învechite sau barele ruginite, o putoare intensă, un miros obositor de putrefacție animală. Nu mai exista nici mama cu părul ei decolorat, Îngrămădit la ceafă cu o agrafă și cu șuvița aceea provocatoare, ce i se zbânțuie pe lângă gura roșie ca o cireașă, nici Kevin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nou peste el și a ținut din nou deschisă draperia cortului pentru mine. Toate s-au făcut într-o tăcere deplină. Am ieșit. Inima îmi bătea să-mi spargă urechile și am tras aer adânc în piept ca să scap de putoarea din cort, dar Rahela nu s-a oprit. S-a îndreptat în grabă către cortul ei, unde dormea Bilha. Am auzit-o pe mătușa mea căutând printre hainele ei, dar era prea întuneric și n-am văzut unde a ascuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
știam eu. Frații mei, tata și toți ceilalți bărbați deveniseră grosolani și cruzi într-un fel de neimaginat înainte. Mormăiau printre dinți în loc să vorbască. Se scărpinau și se scobeau în nas și chiar se arătau dezveliți în fața femeilor. Și ce putoare! Zgomotul care venea de pe câmp era și el mai mult decât puteam suporta. Câini care lătrau, oi care behăiau, bebeluși care plângeau și femei care țipau. Cum de nu observasem până acum cum țipă unele la altele și mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Întoarse la cort, se gândi să se masturbeze (amintirea adolescentelor era Încă vie), până la urmă se abținu. Aceste puștoaice ațâțătoare erau pesemne fructul „șaizecioptistelor” pe care, În rânduri tot mai strânse, le Întâlneai În perimetrul campingului. Așadar, unele dintre aceste putori bătrâne reușiseră totuși să se reproducă. Constatarea Îl cufundă pe Bruno În meditații vagi, dar neplăcute. Deschise brusc fermoarul cortului; cerul era albastru. Scame de nori pluteau printre pini, ca niște dâre de spermă; se anunța o zi superbă. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
care era vorba despre oi lunare. În general, toți se topeau de gratitudine și fericire pentru legătura regăsită - muma noastră Țărâna, tatăl nostru Soarele etc. Veni rândul lui Bruno. Cu o voce ursuză, Își citi scurta creație: Taxiurile sunt niște putori, Nu opresc, poți să mori. — E ceea ce simți..., făcu yoghina. E ceea ce simți, pentru că nu ți-ai depășit energiile negative. Te simt Încărcat În planurile profunde. Putem să te ajutăm, aici și acum. Ne vom ridica și ne vom recentra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
suc de portocale, Bruno Își dădu seama că lipiciosul Karim izbutise să-și atragă prada pe un tăpșan ierbos. Trecându-i o mână pe după gât și vorbindu-i Întruna, Îi strecura ușor cealaltă mână sub fustă. „Iar ea desface cracii, putoarea nazistă...”, se gândi Bruno, Îndepărtându-se de dansatori. Ieșind din cercul de lumină, o zări fugitiv pe catolică: un soi de instructor de schi Îi pipăia de zor fesele. Mai avea la cort o conservă de ravioli. Înainte de a pleca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Înființarea Locului. Christiane Își scutură părul, Își făcu un turban din prosop. Urcară Împreună. Deodată, lui Bruno Îi veni s-o ia de mână. O luă. — Niciodată nu le-am Înghițit pe feministe..., continuă Christiane când ajunseră la jumătatea pantei. Putorile astea nu discutau decât despre spălatul vaselor și Împărțirea sarcinilor menajere; erau de-a dreptul obsedate de spălatul vaselor. Uneori mai spuneau câte ceva despre bucătărie sau aspiratoare; dar marele lor subiect de conversație era spălatul vaselor. În câțiva ani, reușeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Își dădea Rosamund cu presupusul. - Doctorul Schley mi‑a spus că pot lua orice doză pentru aritmia mea - pentru fibrilații. Dumnezeule, toată lumea o face azi pe doctorul! Ne‑am dus pe plajă ca să nu mai simt duhoarea din bucătărie și putoarea homarilor la grătar de pe strada principală. La „Le Forgeron”, le patron trândăvea În fața porții cu privirile pierdute pe mare și nu mi‑a răspuns la salut. - Cinci mii de mile depărtare de Franța și a și uitat de politesse, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ARTUR (Urmărește cu silă operațiunile GARDIANULUI; mai mult neîncrezător decât indignat.): Nu se poate! GARDIANUL (Învins, abătut): Asta e tot ce avem... ARTUR (Tot mai copleșit.): Nu... Nu se poate...! GARDIANUL: Aici am primit instrucțiuni să vă aduc... ARTUR: În putoarea asta? GARDIANUL: Da, domnule... ARTUR: În gaura asta? În cloaca asta? GARDIANUL (Evitând privirile lui ARTUR.): Da, domnule... ARTUR (Exasperat, lovind cu piciorul în obiecte.): Vă bateți joc de mine? GARDIANUL (Înfrânt.): Nu, domnule... ARTUR (Învins.): Ție ți-ar plăcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ați zis unu... ARTUR: Două puncte și după aceea unu! GARDIANUL: Deci trei puncte... CĂLĂUL: Doi proști. ARTUR (Tare.): Nu avem buturugă! Avem topor în loc de secure! GARDIANUL (Concentrat.): Nu avem... loc... de... se-cu-re... ARTUR: În camera de execuție e o putoare de nedescris... CĂLĂUL (Atins.): Unde e putoare? Eu nu văd nimic. ARTUR (Către CĂLĂU.): Ia miroase-ți coșul! A ce miroase? CĂLĂUL: A cap, a ce vrei să miroasă? ARTUR: A cap pe care l-ai uitat în coș... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
după aceea unu! GARDIANUL: Deci trei puncte... CĂLĂUL: Doi proști. ARTUR (Tare.): Nu avem buturugă! Avem topor în loc de secure! GARDIANUL (Concentrat.): Nu avem... loc... de... se-cu-re... ARTUR: În camera de execuție e o putoare de nedescris... CĂLĂUL (Atins.): Unde e putoare? Eu nu văd nimic. ARTUR (Către CĂLĂU.): Ia miroase-ți coșul! A ce miroase? CĂLĂUL: A cap, a ce vrei să miroasă? ARTUR: A cap pe care l-ai uitat în coș... Și stă în coș de zece ani. (Către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se-ntremează. Da’ văd că n-ați făcut nimic. GRUBI: Nu merge. S-a-mbuibat cu zgrunțuri. Ne-a alunecat talpa de două ori. Dac-o ține tot așa... FETIȘCANA: Treaba voastră. (Răstoarnă găleata cu lături în groapă și pleacă.) GRUBI: Ce putoare! BRUNO: Bună! GRUBI: Da-i cam bleagă... BRUNO: E-e! GRUBI: Zău. O dată am rugat-o și eu să-mi înfețe și mie ceva și s-a uitat la mine, a holbat ochii... BRUNO (Aruncându-și mucul țigării în groapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
-se cu apa, aruncând-o în sus.): Apă, apă! He-he! De când n-am mai văzut așa apă! GRUBI (Reținut.): E bună? OMUL CU’SACAUA: E apă de trandafiri, fraților! E o minune. GRUBI: Hai să bem și noi. BRUNO: Din putoarea asta? GRUBI: Tu n-ai auzit că-i bună? Dac-a cântat înseamnă câ-i bună. Și ce dac-a cântat puțin? BRUNO (Sorbind din apă.): Nu e rea... OMUL CU SACAUA: Ce rea? E ca de pe o frunză. Am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
o mișcare teribilă a scenei, astfel încât personajele sunt cât pe ce să cadă în groapă, salvându-se cu greu, ținându-se unii de alții etc.) VIZITATORUL (Țipă isteric.): Uaaa... MAJORDOMUL: Vai, domnule! BRUNO: Ce i-o fi venit? GRUBI: Ce putoare! MAJORDOMUL (Către VIZITATOR.): N-o să se mai întâmple. VIZITATORUL: Eu plec. BRUNO: Se poate? GRUBI: Acum începe. MAJORDOMUL: Zău, domnule, a fost o eroare. VIZITATORUL: De ce lucrați cu asemenea actori? MAJORDOMUL (Șoptit.): Dumnezeu știe de unde a luat-o directorul teatrului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
fiecare zi... MACABEUS: Zău? PARASCHIV (Obosit, epuizat, hipnotizat.): Aveam baie... cu smalț... MACABEUS: Și mai ce? PARASCHIV: Aveam un prosop galben, cu puf... Care mă sâcâia... Îmi intra în gură și în nări... MACABEUS: Am cunoscut și eu o dată o putoare... Care mi se băga prin gură... PARASCHIV (Pare că se trezește.): Ce? MACABEUS (Violent, adormindu-l la loc): Stai, stai... N-au cum să ne găsească... Au făcut focul și-au plecat PARASCHIV: Auzi... MACABEUS (Alintător.): Zi... PARASCHIV: Mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ei de trompetă! PARASCHIV (Și-o așează în față; un timp o privește): De ce ne caută ăștia? MACABEUS (Suspicios.): Să nu te ții de murdării... PARASCHIV (Tace un timp; apoi i-am văzut și i-am auzit. MACABEUS (Pentru sine.): Putorile! (Pauză.) PARASCHIV: N-o să mai avem apă. MACABEUS (Furios.): Apă! Parcă fără apă... PARASCHIV: N-o să mai avem apă și mâncare. (Pauză.) Eu cred că ne-au dibuit. MACABEUS: Eu nu cred. PARASCHIV: Eu cred. MACABEUS: Eu nu cred, Poa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
poartă deja masca morții de oftică și/sau ciroză care-i dă târcoale și care s-a întrecut cu băutura de la primele ceasuri ale dimineții începe să vocifereze pe un glas răstit și nesigur. Ce naiba face vaca dracului! Ce naiba face putoarea asta! Când se ridică în picioare de pe canapeaua de vinil cu mânere de inox, se clatină atât de violent încât se lovește de peretele vopsit galben și cade la loc, zdruncinându-i pe ceilalți doi ocupanți ai canapelei. Aceștia îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
Revista literară, că de, ne gândeam să avem și literatura în familie, nu numai științele exacte. Vax! Cum i-au dat condeiul în mână, cum a început Țonți al nostru să facă ordine în literatură. Îți dai seama părinte? Sadoveanu? Putoare! Arghezi? Putoare! Îi spun doar pe ăștia doi, că i-am citit și eu aproape din scoarță în scoarță. Mai ales Mitrea Cocor, cu care, ca să zic așa, am copilărit la tinerețe și m-am dezvoltat. Dar pe câți alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]