1,121 matches
-
și simplu, să nu aibă!) trebuie să ne facă să păstrăm discreția în privința adevărului nostru sufletesc și să nu vrem să-l vârâm cu forța în capul celorlalți. Iar patriotismul autentic (nu cel sforăitor și fals, clamat peste tot de puzderia de Cațavenci și de nechemați) ne obligă, dacă avem o brumă de decență, să-l păstrăm pentru noi înșine și să-l exprimăm nu prin vorbele noastre, ci prin faptele noastre: de pildă, un scriitor - fiindcă tot îi chema doamna
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4742_a_6067]
-
privind evoluția scrisului românesc, nu doar a celui major, ci și a periferiei literare, centrale și din provincie. Beneficia de-o memorie fantastică a datelor, rod al robiei de bibliotecă, soldată cu alcătuirea unui arsenal de fișe, sortate într-o puzderie de cutii, ordonate ca la farmacie în locuința din Aviator Mircea Zorileanu, nr. 92” (pp. 184 -185). De data aceasta, sunt cuvintele lui Niculae Gheran. Cuvinte corecte, fără culoare locală. Mai mult decât transferul simbolic de care pomeneam e vorba
Scrisori în aparté by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4763_a_6088]
-
Mircea Mihăieș În clipa când citiți aceste rânduri, în universitățile din România (cele patruzeci și nouă de stat și puzderia „particularelor”) sunt înmatriculaț i aproape 700 000 de studenți. Făcând corecturile de rigoare (respectiv, studenți înscriși la două sau mai multe facultăți, ori studenți care au renunțat pe parcurs la studii), tot rămâne o cifră impresionantă - și oricum mai mică
Apel pentru fuzionarea universităților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4982_a_6307]
-
detaliile inedite care pot apărea nu-ți mai aduc mari revelații. Mai mult, de la o vîrstă e inutil să te mai minți în privința declinului trupesc. E drept, pe dinafară poți păstra o vreme aparențele, vopsindu-ți părul sau recurgînd la puzderia de tehnici menite a-ți acoperi degradarea, dar pe dinăuntru nu te mai poți păcăli: ai îmbătrînit și situația nu mai poate fi întoarsă. Și cum bătrînețea este o mizerie fiziologică care se prelungește într-o umilință morală, nu-ți
La force des choses by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5766_a_7091]
-
așa de complexei și ignoratei Olga Caba. Reamintesc lovitura pe care am primit-o prin așa-zisele Teze din iulie, cu efecte nu imediat catastrofale, dar îndeajuns ca să producă tulburare și panică; Partidul încurajase o oarecare „descentralizare” prin apariția unei puzderii de reviste, chiar și în zonele cele mai văduvite, așa că ele aveau nevoie de „materiale” - eu mi-am oferit serviciile, ceea ce a presupus din parte-mi lecturi diverse, noi reflecții, descoperiri surprinzătoare... Și, așa, o nouă lectură din Brătescu-Voinești m-
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
îndeajuns de pregnante ca să-l poată accepta. Dar cel mai mult mă duce gândul, aproape fără să i-o cer, spre acel spațiu ravennat al bazilicilor Sant Apollinare in Classe și San Vitale, cu aurul lor risipit din belșug sub puzderia cuburilor de sticlă ce sporește până la ideal strălucirea absidelor, încât pecetea dumnezeiască să fie definitiv legitimată. Nu s-au păstrat până la noi numele tuturor meșterilor care au construit acele visuri și nici pe celelalte, din spațiul nostru, nu le știm
Arta cu sufletul la gură? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5525_a_6850]
-
sănătate și pensiile ca obligație a statului față de cetățenii săi. Contraadevă ruri de acest gen sar în ochi de pe aproape fiecare pagină a cărții. Cartea are aproape cinci sute de pagini și este atât de densă și de doctă, cu puzderie de trimiteri și citate, încât mai că nu-ți vine să crezi că autorul și-a dat osteneala de a o scrie numai pentru a le da peste nas liberalilor care-l acuză pe el de atitudini fasciste, adică de
Ca musca-n lapte by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5817_a_7142]
-
pe un parcurs imprevizibil, conțin documente contrafăcute, continuă să fie ținute sub obroc (de obicei cu alibiul „interesului național”) ori au fost distruse. Monstrul instituțional al Securității năvălea haotic și uneori cu rezultate contradictorii datorate îndeosebi suprapunerii serviciilor prestate de puzderia sa de divizii, direcții, departamente etc. Nicolae Manolescu constată cu justețe în postfața volumului: „Securitatea avea numeroase departamente și secții (numerotate!). Deseori nu știau unele de umbletele celorlalte, cînd nu se călcau de-a binelea pe picioare” (în Securitatea noastră
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
găzduiesc, însă, mai ales raisonneuri meditativi (Bruno, de pildă), dar și visători ori ființe confuze și vulnerabile, neintrate în posesia sinelui lor. Și mai există încă un element spa- țial punctat în mod special de autor, în geografia să citadina: puzderia de cafenele și baruri din Buenos Aires sunt locuri de păcălire și de evaziune: în mijlocul străzilor turbionare și, totuși, ascunse de acestea, desi zidite cumva ina- untrul lor. Îmi place să mi-l închipui pe pe care l-a transcris atât
Ernesto Sábato încâlcit în orașul tentacular by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5590_a_6915]
-
clovn trist, un filosof ratat, un bărbat cu prea multe sau prea puține virtuți, un idealist vulnerabil sau un cinic monstruos? Luis Landero, unul dintre cei mai talentați scriitori spanioli de astăzi, pare să știe totul despre ambiguitățile, contrastele și puzderia de roluri care ne alcătuiesc. ,, Un portret extrem de incitant al omului contemporan, surprins în plină căutare de sine.” El País ,,Luis Landero este unul dintre cei mai mari scriitori ai ultimelor decenii.” Fernando Valls ,,Un autor de valoare certă”. Ricardo
Luis Landero - Portretul unui bărbat imatur () [Corola-journal/Journalistic/5607_a_6932]
-
unei farse admirabil orchestrate. Blaier știa să-și plaseze comicul în mijlocul unei tornade istorice. Stabilimentul „Crucea de piatră” devenea ultimul bastion capitalist în calea revoluției victorioase, misiunea sacră a asanării morale a locului de perdiție revenindu-i unui fost hingher, Puzderie (Gheorghe Dinică). În mijlocul marasmului general al schimbărilor, elementul revoluționar instalat de clasa muncitoare pe o poziție de răspundere descoperă avantajele capitalismului muribund și devine „acționar” al fabricii de plăcere unde clientela servește ultimele juisări de dianinte de marea asceză. O
Memento Andrei Blaier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5063_a_6388]
-
însă ca pentru alții el să devină o realitate obiectivă și această iluzie de corespondență peste goluri poate fi un joc interesant.“ Și atunci cum să nu ți se facă dor de Călinescu, mai ales într-o epocă în care puzderia de jurnale te copleșește? Nemții noștri Inspirat și binevenit articolul prin care Herbert-Werner Mühlroth, în numărul 5 al revistei VATRA, marchează centenarul nașterii scritorului german Wolf von Aichelburg, care și-a petrecut 60 de ani din cei 82 ai vieții
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4497_a_5822]
-
Editura Art, 2012, 192 pag. Săptămâna trecută, nemulțumirea mea avea două cauze. Prima, generică, privea modul silențios în care sunt înregistrate, mai nou, studiile critice serioase. Practic, nici o interpretare nu mai face, spuneam, școală, fiindcă nu se poate strecura prin puzderia de opinii. (De fapt, simple idei primite, demult, de-a gata.) Dintre toți cei care-au lăudat superlativ teza recentei cărți despre Caragiale a Ioanei Pârvulescu, declarându-se convinși de argumentele autoarei, puțini au tratat-o cum s-ar fi
Un Eminescu plauzibil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4523_a_5848]
-
nu se împacă Florin Iaru. Raționamentul lui e statistic: de vreme ce nici un autor, oricât de important, n-are, citit cu atenție, mai mult de (cu aproximație) o sută de poeme valabile, se întreabă fostul lunedist, la ce bun tot restul, toată puzderia de texte convenționale, menite să aducă mai degrabă un succes de stimă și să certifice longevitatea unei vocații? Structurarea cărților în „cicluri” sau „grupaje” i se pare, ca un corolar al acestor alegații, o altă formă de compromis: „În general
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
vârsta, ce-i drept: parc-am fi cu toții (minus voi, firește) niște veterani plini de amintirile tranșeelor de altădată. Avem, ce-i drept, un teribil orgoliu al suferinței. Ce n-am înțeles eu este dispariția bruscă, odată cu decembrie ’89, a puzderiei de persoane cu care ne vedeam, sporadic ori sistematic în ultimii ani de ceaușism, de la Mircea Zaciu (mereu casant, vivace și la patru ace), Augustin Buzura (Doamne, ce căni de cafea putea să consume către miezul nopții!) și B. Elvin
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
aș permite o speculație. Am văzut că o televiziune se simte vizată. Am primit de la biroul de presă și declarația de astăzi a lui Victor Ponta. “Să plătească înainte”. Păi asta nu face nicio altă firmă. Nu cumva ținta, dincolo de puzderia de radiouri și televiziuni din teritoriu, nu cumva se țintește TVR-ul? Pentru că este într-o situație dificilă financiar. Mă tem că mâine poimâine aflăm că este în insolvență și o să vină hoțul cu un păcat, păgubașul cu o mie
Speculația lui Băsescu: ce televiziune este ținta legii insolvenței by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34892_a_36217]
-
barbian) prezentul din lecția trecutului. Într-un rând (pp. 104 - 107) e evocat elenistul D.N. Burileanu, care, în ale sale Note din închisoare subt ocupațiunea germană (1919), își pregătește, mental, o adevărată „bibliografie” de subzistență: „numaidecât îmi apar înainte o puzderie de nume din timpurile cele mai depărtate până în ziua de astăzi. Dintre ei, aleg spre a le cere sfatul, pe aceia cari simbolizează o idee, reprezintă un caracter : Socrate, Bonivard (François Bonivard este eroul istoric al poemului lui Byron The
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
din publicistica lui Panait Istrati apărută în Franța și fosta U.R.S.S., în volumul Omul care nu aderă la nimic, din 1996. Cu un pilduitor devotament, Ion Ursulescu s-a dăruit unei munci cu adevărat sisifice de explorare a unei puzderii de ziare și reviste pentru a descoperi și, într-o mare măsură, de a copia cu mâna, în Biblioteca Academiei Române și în alte biblioteci, publicistica lui Panait Istrati, în integralitatea ei, cu puținele excepții datorate lipsei unor numere din colecțiile
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
ce-o înfăptuiesc: „Acum sunt prezentați 10-20-25 de autori, într-un interval fatalmente limitat. Sînt prezentări repezi, lacunare și superficiale, de obicei în termeni ditirambici”. Ce să mai zicem despre premiile care se oferă pe bandă rulantă? Dispensatorii lor sînt puzderie, de la filialele Uniunii Scriitorilor și 40-50 de periodice cu profil cultural pînă la nenumăratele „festivaluri”, unele ajungînd, dintr-o lovitură, la cîteva zeci de distincții. Spre a nu mai vorbi de „penibilele tîrguieli ce au loc între organizatori și invitații
Observații de bun-simț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3831_a_5156]
-
e cîntată cu virtuozitate de planete, după o partitură conținînd raporturi numerice. Mai mult, universul e el însuși un organism înzestrat cu suflet, dar un suflet care la început a fost un acord pur, pentru ca apoi să fie alterat de puzderia dezacordurilor lumești. Ideea unui suflet universal care își impune ordinea o regăsim la Bruno (causa causans și causa causata), la Spinoza (natura naturans și natura naturata) și la Fichte (ordo ordinans și ordo ordinatus). Că mai tîrziu flerul pitagoreic a
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
folosește (p.145) analogia cu ceea ce rugina reprezintă pentru fier, râncezeala pentru unt sau fisura, pentru cauciuc”. Revista conține multe alte texte admirabil scrise. Ori de câte ori citim revista aceasta ne dă impresia de lucru bine și temeinic făcut, ea fiind față de puzderia de publicații de pe piață aidoma unui costum de stofă fină croit pe comandă la un croitor de clasă, pe lîngă mulțimea de haine ieftine, de plastic, însăilate cine știe pe unde, la repezeală. Crimele în serie continuă Crimele (imobiliare) în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3775_a_5100]
-
vîrtejurilor în accepția înspăimîntătoare a termenului. Din păcate, intuiția aceasta e contrazisă de observații, universul avînd direcții privilegiate de orientare, ceea ce înseamnă că el nu e o sferă atotcuprinzătoare, ci un disc turtit (o clătită) care conține în interior o puzderie de spirale (vîrtejuri) răsucindu-se în jurul propriilor axe, fiecare spirală fiind o megagalaxie cuprinzînd alte galaxii mai mici etc. Pe scurt, universul e plat, strivit din două părți de ceva necunoscut, singura explicație pe care fizicienii o pot da fiind
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
abdice: e vorba de element care nu numai că nu poate fi observat, dar natura lui ocultă încurajează gîndul că nici o tehnică imaginabilă nu o va detecta vreodată. Entitatea seamănă cu un cîmp invizibil căruia experții i-au dat o puzderie de nume tocmai din neputința de a-i surprinde esența. Cînd s-au păstrat în granițele jargonului sobru, i-au spus „materie întunecată”, „energie holografică”, „perturbație a supraorizontului“, „inflație chintesențială”, sau chiar „materie adiabatică”. Cînd însă au capitulat semantic și
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
mijloc e un imbold de a compensa luxurianța unor detalii de un exotism cras cu o dorință de acuratețe ce-l împinge spre ordonarea luxurianței după criterii precise. Impresia pe care o lasă e cea a unui spirit la care puzderia cunoștințelor ascultă de o rigoare de tip speculativ. Înainte de a fi savant, Eliade e filosof înzestrat cu intuiții religioase, de aceea în volumele lui speculația precede așezarea informațiilor. Cauza nu stă în pedanteria unui intelectual pentru care mania fișelor e
Scara și cochilia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3112_a_4437]
-
Afloroaiei, profesor de filosofie la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, e chiar cazuistica menită a pune ordine în diversitatea acelor cazuri pe care le etichetăm ca fiind absurde. Și cum polisemia noțiunii de „absurd“ e copleșitoare, capitolele cărții urmează puzderia nuanțelor: „Latinescul absurdum trimite în primă instanță la ceea ce afectează auzul însuși: vocea falsă, exprimarea crudă sau primitivă, nepotrivită, ceva greu de suportat pentru urechea omului. Plecînd de aici, semnificațiile termenului s-au multiplicat: «îngrozitor», «nebunesc», «elucubrant», «aiuritor», «ilogic», «irațional
Timpanul spart by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2936_a_4261]