1,054 matches
-
aceasta fiind tehnica noastră „avansată” de pescuit. Când am ajuns în larg, am aruncat ancora și cele patru volte, câte două de fiecare bord[iii], în cârligele cărora am așezat cu grijă bucăți mici de pipotă proaspătă de pasăre, sau râme negre de baltă. Fiecare pescar a ancorat acolo unde credea că va da peste un loc plin cu pește, dar nu întotdeauna se întâmpla așa, din cauza curenților schimbători, care te purtau mereu pe alt traseu. În timp ce ajungeam pe poziție, noaptea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
FURNICA Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1327 din 19 august 2014 Toate Articolele Autorului Fabulă după La Fontaine “Petrecuse cu chitara toată vara. Însă iată că-ntr-o zi când vifornița porni, Greierele se trezi fără muscă , fără râmă, fără umbră de fărâmă. Ce să facă? ... Hai să ceară la Furnică, pân' la vară” Știm cu toții - nu i-a dat, Însă nu s-a terminat Ca-n povestea de mai sus. Cineva discret mi-a spus Că în târgul
GREIERELE ŞI FURNICA de DAN NOREA în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352153_a_353482]
-
Crește-așa, fără rușine, Iarba verde-n văzul lumii. Prin copaci, pe rămurele, Lăpădându-se de lene, Cântă vesel, păsărele, Înfoindu-se în pene. Dezmorțiți din geruri grele, Legănându-se pe-o sârmă, Doi cioroi, la turturele, Se zgâiesc, ochind o râmă. Un picior trăgând agale, O slăbătură de câine, Scârțâind din balamale, Duce-n bot un colț de pâine. Că de-acum în postul mare N-o să mai pupe găluște. Tare-i sunt zilele-amare! N-are vlagă nici să muște. Un
VINE, VINE PRIMĂVARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354812_a_356141]
-
ude. Apa curge, Fiindcă-i puf pe-a sa spinare, Puf e toată! Tot mergând prin curte-agale, Prin țărână, Ochiul să rotund și ager Se rotește Și descoperă deodată, Câte-o râmă... Iute ciocul își desface Pân' la gușă, Prinde râma cu-ncântare De un capăt Și-o târăște după dânsa, Jucăușă... Când pe-o parte, când pe alta, Că-i micuță, Ea într-una se dă-n leagăn Pe picioare Și învață-acum să meargă, ... O rățușcă! Referință Bibliografică: O rățușcă
O RĂŢUŞCĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355445_a_356774]
-
noastru a asfaltat șoseaua și pentru că a refăcut toate podurile, era deja la cel de al doilea mandat, dar proștii, chiar dacă au creier, nu gîndesc nici măcar la nivelul unei găini ce scormonește toată ziua pămîntul cu ghearele în căutare de rîme. Madam Jorjet l-a ocărît mult timp de la înălțimea triumfătoare a podului că și-a făcut pod special din aluminiu iar dom' colonel îi ținea isonul susținînd că asfaltarea șoselei este un fel de captatio benevolente ca să-l alegem iar
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
vieții. Au ajuns în funcții de conducere de la statutul de deșeuri sociale, gunoiul satului, deformații fără educație, fără Dumnezeu, au intrat la comuniști și securitate și s-au împlinit. Managementul funcției le lipsește tovarășilor. Din asemenea caractere, din trădători și râme însă nu poți face om politic, cel mult activiști cu circuit închis. Marea problemă este de origine socială o inversare a scării valorilor guvernată de principii de acest gen. Cu cât ești mai simplu, ajungi în poziții de conducere ca să
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
cum gospodinele beiușence „eliberau” găinile din bătătură și le dădeau drumul prin pădurice... am avut o surpriză neplăcută! Ne-au ciugilit toate bunătățile până nu a mai rămas nimic în tăvi! Cu toate că ele erau „specializate” în căutarea și găsirea de râme și insecte au preferat „bunătățile noastre” tăinuite. Cu gândul la mâncarea rămasă de la 10 Mai, am ajuns acasă morți de foame! Noroc că bunii noștri părinți ne-au potolit foamea cu mâncarea „standard" de zi cu zi. O mâncare mai
BANCA AMINTIRILOR (13) FESTINUL DE 10 MAI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369077_a_370406]
-
dorinței de-a ocupa locul respectiv. Era ideal pentru ceea ce doream noi să facem. Un loc retras, puțin vizitat de persoane fără alt interes decât pescuitul, greu accesibil auto, știut doar de cunoscători, sau de persoane care veneau la scos râme negre, ceva mai departe de acest loc ales. Mai veneau doar câțiva pescari cu bicicleta, în afara văcarilor, care treceau cu ciurda de vaci la baltă, însă aceasta după răsăritul soarelui și reveneau aproape de apus. Mi-am pregătit sculele, fiind singurul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
început să danseze ușor. Era un dans firav, nu unul hotărât al vreunui pește mare, care să muște din momeală. Cred că era ori un rac ce-mi controla momelile, ori vreun ghiborț [ii]sau albitură[iii]ce cocheta cu râma. Nu i-am dat importanță și-mi savuram cafeaua în tacere, privind-o cu drag pe Miruna. Îmi doream să mă întind pe pătură alături de ea, să-mi continui somnul dulce de dimineață în brațele ei. Incepeam să mă îndrăgostesc
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
dorești: pe cea de opt metri, sau pe cea de șase, care este mai ușoara? - Pe cea de șase. - Bine! M-am dus la portbagaj, am scos fixa de șase metri și în câteva minute era gata de folosit, cu râma în cârlig. Am ales un loc mai retras la buza stufului, să nu mă încurce nici pe mine când pescuiesc, nici pe ea când lansează. I-am potrivit adâncimea plutei în funcție de cea a apei și am făcut lansarea. Rămânea doar
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
Timpul se scurgea monoton. Din când în când, mai scoteam câte un caras, când eu, când ea. În afară de crapul respectiv, aveam peste patru kilograme de pește divers: caras, babușcă și roșioară. Am avut chiar și o moacă prinsă dimineața, la râmă roșie. Colega mea de pescuit mai scotea câte un guvid micuț sau un ghiborț țepos, ceea ce era motiv de tachinare din partea mea. - Să vin cu minciogul să te ajut? Oare încape în juvelnic? - Lasă istețule, că eu cel puțin scot
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
îmi spune ,,Taci!" și atunci perdeaua liniștii ne învăluie trupurile, ca o mantie în care viorile inimilor noastre sunt acordate de mână divină iar trăirile profunde formează partiturile. Mărturisesc - zilele mele țesute din dorințe încep cu imaginea ta încadrată în râma aurie a iubirii. Top of Form Bottom of Form PE PRAGUL STRĂVEZIU dintre zi și noapte pașii mei stingheri, timp de o secundă au uitat de goana nebună a vietii odihnindu-se în silențiozitatea timpului. Moment magic în care muzica
ŞOAPTELE TRĂIRII (POEME) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369360_a_370689]
-
o cale, fie să mă certe, fie să mă ierte, să îmi aducă aminte că a scris multe editoriale memorabile pe care nu trebuie și nu am voie să le uit. Râma Un zoolog - mai mult pescar! -mi-a spus că râma, tăiată în două, se transformă în... două râme : partea cu gura își face la tăietură (din rană deci) gură, iar din gură - dos; partea cu dosul își face din tăietură (rana, deci) dos, și din dos - gură. O fi sau
SCRISOARE DESCHISĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369383_a_370712]
-
mă ierte, să îmi aducă aminte că a scris multe editoriale memorabile pe care nu trebuie și nu am voie să le uit. Râma Un zoolog - mai mult pescar! -mi-a spus că râma, tăiată în două, se transformă în... două râme : partea cu gura își face la tăietură (din rană deci) gură, iar din gură - dos; partea cu dosul își face din tăietură (rana, deci) dos, și din dos - gură. O fi sau nu așa cu râmele, nu știu. Dar am
SCRISOARE DESCHISĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369383_a_370712]
-
se transformă în... două râme : partea cu gura își face la tăietură (din rană deci) gură, iar din gură - dos; partea cu dosul își face din tăietură (rana, deci) dos, și din dos - gură. O fi sau nu așa cu râmele, nu știu. Dar am întâlnit indivizi ( ei își zic oameni) care nu se deosebesc deloc de râma zoologului - pescar. (Traian Suciu, articol preluat din cotidianul sibian independent « 21 Radical », miercuri, 4 septembrie 1991) Dragule, iubitule cititor, gata cu vorba, să
SCRISOARE DESCHISĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369383_a_370712]
-
din gură - dos; partea cu dosul își face din tăietură (rana, deci) dos, și din dos - gură. O fi sau nu așa cu râmele, nu știu. Dar am întâlnit indivizi ( ei își zic oameni) care nu se deosebesc deloc de râma zoologului - pescar. (Traian Suciu, articol preluat din cotidianul sibian independent « 21 Radical », miercuri, 4 septembrie 1991) Dragule, iubitule cititor, gata cu vorba, să ne vedem de râmele noastre... pardon, de drum...urmează atâtea cărări nepătrunse prin labirintul nostru de cristal
SCRISOARE DESCHISĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369383_a_370712]
-
am întâlnit indivizi ( ei își zic oameni) care nu se deosebesc deloc de râma zoologului - pescar. (Traian Suciu, articol preluat din cotidianul sibian independent « 21 Radical », miercuri, 4 septembrie 1991) Dragule, iubitule cititor, gata cu vorba, să ne vedem de râmele noastre... pardon, de drum...urmează atâtea cărări nepătrunse prin labirintul nostru de cristal...la braț cu împăratul de ceară, îmi șoptește Alice peste umăr, dincolo de cotidian, îmi șoptește Flavia, Denisa zâmbește în altă limbă și iată că ne întâlnim, cine
SCRISOARE DESCHISĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369383_a_370712]
-
nu-ți dă pace, cu mici pauze, întreaga zi. La baltă nu se vedea nimeni. Mi-aleg un loc unde mai pescuisem și altă dată, lângă papură. Acolo aveam șansa de a prinde cărășei mai mărișori. Pun o bucățică de râmă în ac și aștept cuminte să văd rezultatul. Cum stam eu așa concentrat cu ochii pe plută mi se pare că aud, la un moment dat, dinspre papură, niște sforăituri. Ciulesc urechile și într-adevăr, dinspre papură, nu departe de
PESCĂREASCĂ de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369486_a_370815]
-
mari poieți. Scriu literatura În limba iengleză Dar vin din Caracal Și-s căzuți în freza. Bat câmpii pe câmpuri Intră-n politică Și-apoi după gratii Prinși cu-ocaua mică! Pe la tribunale Lacrimi grele storc Fiincă porcul râma Și râma nu porc... Când fac o greșeală Nu este nimica Acolo e voe Că e Romanica! ALIONA - Muzică George și Daniel din nou la microfon! Daniel: George, dacă tot ai menționat mai sus de „râma și de porc”, stii care este
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
și Daniel din nou la microfon! Daniel: George, dacă tot ai menționat mai sus de „râma și de porc”, stii care este deosebirea dintre o râma și un porc!? George: Nuuu! Daniel: Păi tu ai zis-o! Porcul râma, dar râma nu porc! George: Ha, ha! Dar tu știi care e deosebirea dintre o păsărica și o furnică? Daniel: Una-i mai mare, alta mai mică. Nu? George: Nooooo - Păsărica se furnică... dar furnică nu se păsărica! Daniel: Bună! Știi care
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
scene reale, prezente sau istorice, cărora le descoperă un posibil sens figurat. (...) Cu studiată simetrie, poetul invocă, în poemul final, Fluture cu aripi de cuvinte, un complex imagistic, cu o superpoziție de metafore, care alcătuiesc o matrice de stări: o râmă ce înghite verdele edenic al pământului, precum șarpele biblic distrugător, devine semnificant pentru viermele de mătase pe care poetul îl vrea transformat în fluture cu aripi de cuvinte, ce devine la rândul său semnificant pentru zborul lui Icar, asociat deopotrivă
IONUŢ CARAGEA: „UMBRA LUCIDĂ” de MARIA ANA TUPAN în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368200_a_369529]
-
crud, rătăcind, infernal În jur, în meandrele firii. Cerul e și el putred, lălîu, Nicio salvare nu-i țipă în creștet. Nicio minune în ciute, în grîu Și Domnul e veșted. Meschin se dărîmă, rece coboară Visul în cripta bolnavă. Rîme băloase, neguri omoară Fruntea suavă. O! naiv jucător în azur, Flamura, slava, cocorii ucide; Drept se ridică, sălbatec, impur Lupul uitării cu dește livide. ----------------------------------------------- Publicată în „VREMEA”, an XVI, nr. 695, Paști 1943 LEIT-MOTIV Simt toată vremea care curge hău
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
plută legată cu ață. Mai rămânea să taie o tulpină de stuf de pe lac și undița ar fi fost gata! Incântat nevoie mare că voi merge și eu la pescuit pe baltă, am dat fuga în curte și am căutat râme cu un cuțit de bucătărie în grădinița cu flori a mamei din fața casei, astfel că mi-am asigurat o provizie îndestulătoare de momeală. Cu mama în căruță, care mâna caii și cu mine tronând peste toate bagajele ce umpluseră căruța
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
primul meu pește, lucru ce nu s-a întâmplat defel! Plictisit și dezamăgit de faptul că niciun pește nu m-a băgat în seamă, m-am întors supărat pe cărarea de deasupra malului, cu undița pe spinare și cutia cu râme în mână, când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
când un șarpe de apă mi-a tăiat calea, fugind disperat spre lac. M-am speriat așa de tare, încât am rupt-o la fugă spre locul unde trebăluiau părinții mei, țipând din răsputeri: „Șarpele! Șarpele!” Undița și cutia cu râme au rămas abandonate undeva, pe cărare. Tata a râs de spaima mea și mi-a spus că, mai bine să am grija oilor, ca să nu se îndepărteze prea mult de căruță. Soarele bătea cu putere pe capul meu, așa că mi
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]