743 matches
-
jos : Ion Dumitrescu, Constantin Mihuțescu, Barbu Păsculescu, Radu Brat, Dumitrescu Brat, Dumitru Brat, Dan Brat, Vlăduțu Brat, Gheorghe Avramescu, Nicula Brat, Drăghici Avram, Constandin zis Dumitricu, cu Voica, Neagoe Brat, Dumitrașcu Basarab, Drăgușină, Părvu Stolojanu, Pătrașcu Preda, Constandin Vâlceanu...........Penticostar, Râmnic, 1785, Severinești , Căzănești, f. 4 Acest sfânt Penticostariu l-au cumpărat acești oameni Mihai..... parale 12, Ion Șarpe parale 10, Dumitrașcu Șarpe și Ionașco 10( parale), Ion Corneci parele 6, Stanca Cârneci parale 2, Ionașcu Cimpoeru parale 5, Stan Stănoi
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
vin adus clandestin de aceștia. Antimisul îl aveam cusut pe spatele maieului. Potirul era o cutie de medicamente, din ebonită, sfințită.”( Monahia Cristina, Părintele Ioan Iovan de la Mănăstirea Recea de Mureș, Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2002, p. 42). Închisoarea de la Râmnicul Sărat, destinată la un moment dat foștilor membri PNȚ, a cunoscut cel mai dur regim de izolare, singura posibilitate de comunicare se reducea la bătăile morse în țeava caloriferului sau la tușitul morse, o practică ce nu este întâlnită decât
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
promovarea culturii în strânsă colaborare cu credința strămoșescă, forța de continuitate a noastră ca popor. A salutat prezenta colegilor preoți, unii foști elevi la Seminarul Teologic „Chesarie Episcopul”, Buzău. A subliniat că, în cadrul unui cenaclu cum este și cel de la Râmnic, Al. Sihleanu, are loc „învierea limbii române. Cină această cea de taină este limba română. Străinii își păstrează identitatea, lucru pe care trebuie să-l facem și noi.” Cartea „Duhovnicul” a prezentat-o că „experiență vieții mele” și a vorbit
„DUHOVNICUL” A VENIT LA „UMBRA SINGURĂTĂŢII” de TEO CABEL în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345316_a_346645]
-
și-a încurajat colega pentru publicarea volumului, iar Nicușor Constantinescu a citit câte o poezie, proprie, celor doi autori. Am citit pe fețele tuturor participanților bucuria comunicării, seninul instalat în suflete precum primăvară care începe să se arate. Am lăsat Râmnicul în urmă, bucuros că mă aflu alături de părintele Mihail Milea, omul care, așa cum spunea profesoară de la Școala generală nr. 1, „a format convingeri și a schimbat convingeri”. Sunt mândru că mă număr printre fericiții beneficiari. Pe drumul spre Buzău îmi
„DUHOVNICUL” A VENIT LA „UMBRA SINGURĂTĂŢII” de TEO CABEL în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345316_a_346645]
-
celei înalte, capii clerului știu să le prețuiască singuri.” (O aruncătură de ochi asupra Principatelor Române, de un român din București, p. 33-34) Toiagul cel mai de preț al mitropolitului Nifon în lupta sa pentru unitate a fost Calinic-episcopul de Râmnic, care a convins protopopii să sprijine și ei și egumenii mănăstirilor și schiturilor și preoții unirea, fiind chemați „să-și ceară pe cale legiuită coroana luptelor și a sângelui vărsat pentru cruce, pentru apărarea Patriei... Poporul român n-are decât să
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
sufletele tuturor românilor în aceeași dorință și voință pentru binele și fericirea scumpei noastre patrii.” (Pr. Gabriel Cocora, Episcopul Filotei al Buzăului, luptător pentru unire, în B.O.R., anul LXXVII, nr. 1, Ianuarie 1959, p. 46) Ambii Ierarhi de Râmnic și de Buzău au susținut diligențele pe lângă diferiți reprezentanți diplomatici ai marilor puteri: comisarul francez Talleyrand pentru contele Walewski (fiul lui Napoleon I și al contesei Walewska)-ministrul de externe francez, Kamil-Bey, reprezentantul Porții, comisarul Banzi-împuternicitul Sardiniei, etc., ca se
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
cu hramurile Sf. Nicolae și Sf. Spiridon, începută de boierii Pleșoieni a fost desăvârșită de biv vel logofătul Ion Glogoveanu, fost ispravnic al județului Mehedinți, la 30 septembrie 1794, pe când domnul Țării Românești era Alexandru Constantin Moruzi, iar episcop al Râmnicului Noului Severin Nectarie . În tabloul votiv aflat în pronaos, de o parte și de alta a intrării în biserică, sunt portretele ctitorilor: înspre sud „pan Ioan Glogoveanu biv vel logofăt” și fii săi „pan Teodor vel șetrar sin ego” și
OPINII PRIVIND PORTRETUL, VÂRSTA ŞI GENEALOGIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376349_a_377678]
-
în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; A publicat următoarele cărții: „Grădiștea, file de istorie”, „Grădiștea , pagini de dor” , „Monografia învățământului grădiștean, 1840 - 1989”, Are numeroase articole publicate în Revista Biblioteca, revista Casa cărții vâlcene, revista Memoria Slovelor, Cultura Vâlceană, Curierul de râmnic,Lohanul, etc. În 2007 a obținut Mențiune la Concursul de Creație „Dumitru Mitrana”, ediția a III-a; Este membru al Ligii Scriitorilor Români, Filiala Vâlcea Referință Bibliografică: HESTIA DE ILIE FÎRTAT / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1331
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
relație care, fiind caracterizată prin cunoaștere reciprocă, respect și eficientă colaborare, va fi benefică cetățenilor țării noastre. Am convingerea că tot ceea ce se mărturisește, în această perioadă, despre Sfântul Antim, și la București - la ctiotoria sa monahală și aici la Râmnic, reprezintă nu numai o contribuție importantă la cunoașterea vieții și slujirii Sfântului, cât mai ales o actualizare și o așezare folositoare a moștenirii lăsate nouă de acesta, în contextul existenței noastre de oameni ai începutului de mileniu III. Dumnezeu să
SFANTUL ANTIM IVIREANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372660_a_373989]
-
Drăgășani sau Ușurei, Ne propune doamna Tina, locuri plăcute dumneaei ! Apoi " Întâmplări hazlii" cu o dragă nepoțică Prin pana doamnei Scriitor, povestite ca...bunică ! Mulțumesc oricui de-aicea ! prin ce creați, îmi dați un leac Din Drăgășani la Slatina, Sibiu, Râmnic și Feleac ! Drăgănești, Pitești, Horezu, chemați de Marian Bărăscu Doamna Ancuța, Comitetul...a consemnat, Paul Buicescu... Dlui.Dr.Istoric. Newton și Doctorul Istoric Afirmă clar și ritos : După o juma' de secol, Omu-i puțin curios !" Vârsta mea adolescentă Peste
LA COMEMORAREA LUI GIB MIHĂESCU de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373296_a_374625]
-
și Otopeni. Avem morți și răniți. Mie nu mi s-a întâmplat nimic. Acum plecăm la Mediaș pentru Ardeal. La Buc. e jale. Rușii își fac de cap. Te rog să fii cu băgare de seamă dacă vor veni în Râmnic, să stai rezervată și ascunsă. Să eviți să fi văzută de ei și să nu stai unde sunt ei. S-au întâmplat lucruri groaznice. Cred că ai auzit.“ Continuă să-i scrie tot timpul. La 12 septembrie 1944: „Mi-a
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ARTIȘTILOR DE LA RÂMNIC Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1712 din 08 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce resurse A dat DOMNU' , pentru Artistu' râmnicean : Să recreeze prin Pictură, prin pană, daltă, sau ciocan; Cu talentul lui artistic, pe pânză sau pe
ARTIȘTILOR DE LA RÂMNIC de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374765_a_376094]
-
Primărie, de Investitori ! De-or invoca priorități și crize (și de Cultură n-or fi bani) Vom pune mână de la mână, ca să rezistăm prin ani... Prof.Paulian Buicescu, L.S.R. & U.Z.P.R.(Rev."Culura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Artiștilor de la Râmnic / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1712, Anul V, 08 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ARTIȘTILOR DE LA RÂMNIC de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374765_a_376094]
-
în deceniul al treilea al secolului al XVII-lea, într-unul din satele vâlcene de la poalele munților Carpați, într-o familie de negustori aromâni, originari din nordul Greciei, din Ianina, stabiliți în Țara Românească la Râmnicu Vâlcea. În „Istoricul Eparhiei Râmnicului Noul Severin“, scris de Episcopul Athanasie Mironescu în anul 1906, este prezentată și viața Sfântului Antonie așa cum s-a păstrat din timpul ucenicului său Nicolae din Teiuș. Conform relatărilor sale, Sfântul Antonie ar fi venit în Țara Românească la vârsta
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
mitropolitul Jovanonic se oferă să-i ia sub protecția sa pe ortodocșii din Brașov și din Transilvania. Sprijinul pentru Biserica ortodoxă din Transilvania vine, în aceeași măsură, din partea Moldovei și a Țării Românești. Tipografiile din Țara Românească lucrează; centrul de la Rîmnic, din Oltenia, este focarul publicațiilor teologice difuzate începînd de la Sibiu pînă la Brașov. Ierarhia ortodoxă face apei, de asemenea, la Rusia. Prelații ortodocși intră în contact cu ambasadorul Rusiei la Viena și cer împărătesei Elisabeta ca preoții din Transilvania să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
atunci cu tot dinadinsul recomandăm cititorilor șirurile ce urmează și pe cari, cu privire la pasivitatea ce se impunea opoziției în județul Vâlcea și la minunata administrație liberal-națională, ni le trimite un corespondent al nostru din partea locului. [ 11 iunie 1880] ["PRIMIM DIN RÎMNICUL VÎLCII... "] Primim din Râmnicul Vîlcii următoarea corespondență, care cuprinde detalii atât de grave încît cată să atragem într-adevăr cea mai serioasă atenție a autorităților competente asupra lor. [ 11 iunie 1880] {EminescuOpXI 209} ["PARTIDUL DOMINANT... "] Partidul dominant și-a dat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
recomandăm cititorilor șirurile ce urmează și pe cari, cu privire la pasivitatea ce se impunea opoziției în județul Vâlcea și la minunata administrație liberal-națională, ni le trimite un corespondent al nostru din partea locului. [ 11 iunie 1880] ["PRIMIM DIN RÎMNICUL VÎLCII... "] Primim din Râmnicul Vîlcii următoarea corespondență, care cuprinde detalii atât de grave încît cată să atragem într-adevăr cea mai serioasă atenție a autorităților competente asupra lor. [ 11 iunie 1880] {EminescuOpXI 209} ["PARTIDUL DOMINANT... "] Partidul dominant și-a dat toată silința pentru a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dacă nu cu asupră de măsură, în blocarea carierei sale didactice: căsătoria ! În anul 1955, Leonid Boicu și-a întemeiat o familie, căsătorindu-se cu colega de facultate a surorii lui, Rodica Ionescu, unica fiică a unor negustori bogați din Râmnicul Sărat, care, în anii grei ai „democrației populare” suferiseră rigorile naționalizării, fiind despuiați de bunurile personale „până la ultima lețcaie” și târâți prin lăcașurile de reeducare, larg deschise celor care puteau sfida prin statutul lor social noua orânduire. Evident, cu asemenea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acele condiții ce decurgeau din propriile lor drepturi și obiceiuri cu care ele, în vechime, „s-au supus puterii turcești”. Delegațiile rusă și turcă (condusă de Osman Efendi) s-au întâlnit - nota biv vel stolnicul Dumitrache - în Dumbrava Goleștilor, lângă Râmnicul Sărat; acolo au plecat și mitropolitul Munteniei cu trei egumeni, fiind primit de Alexei Orlov, „făcându-i arhiereul rugăciune pentru ticăloasa [nenorocita - n. n.] patria noastră, și i se făgădui; iar mai pe urmă se duseră și din veliții boieri: dumnealor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Nicolae Pârâianu, țărani. Urmează clasele primare la Nenciulești - Vâlcea, apoi Liceul „Al. Lahovary” din Râmnicu-Vâlcea, Facultatea de Litere și Filosofie din București (1928, întreruptă în 1930), Conservatorul din București, secția de artă dramatică (1930-1933). A fost funcționar la Episcopia Râmnicului și a Noului Severin (ca elev), impiegat la Ministerul Cultelor (ca student). Debutează cu proză la „Calendarul” (1932). A colaborat la „Adevărul”, „Cadran”, „Cuvântul liber”, „Facla”, „Dimineața”, „Iot”, „Rampa”, „Viața literară”, „Vremea”, „Reporter”. Frecventează cenaclul Sburătorul, fiind remarcat nu doar
AMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285315_a_286644]
-
și „dalta”) ș.a. Sunt cercetate literatura naivă a scriitorilor rurali (Aurel Turcuș, Aspecte privind condeierii țărani din Banat) și literatura religioasă, în sensul complex al permanențelor ei ideatice, adesea cu un puternic ecou în iconografie (Ramona Boca Bordei, Cărturari ai Râmnicului în cultura românească a secolului al XVIII-lea, Viorel Țigu, Ilustrația în cărțile de Râmnic și rolul ei în răspândirea ideilor artistice în secolul al XVIII-lea), o serie de studii interdisciplinare fiind dedicate folclorului (Aurel Turcuș, Numărătoarea mare și
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
țărani din Banat) și literatura religioasă, în sensul complex al permanențelor ei ideatice, adesea cu un puternic ecou în iconografie (Ramona Boca Bordei, Cărturari ai Râmnicului în cultura românească a secolului al XVIII-lea, Viorel Țigu, Ilustrația în cărțile de Râmnic și rolul ei în răspândirea ideilor artistice în secolul al XVIII-lea), o serie de studii interdisciplinare fiind dedicate folclorului (Aurel Turcuș, Numărătoarea mare și Clasificarea creației aforistice și enigmatice în folcloristica românească, Doina Comloșan, Pentru o tipologie a faptelor
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
fi ieromonah (1770-1771) și, pentru scurt timp, egumen. Ca eclesiarh la Episcopia Râmnicului lucrează la rânduirea și copierea arhivelor din mănăstiri și alte instituții bisericești. În timpul războiului turco-austriac (1788-1791), pornește în pribegie, ca și Naum Râmniceanu, alături de episcopul Filaret de Râmnic. În cronica pe care o va scrie apar însemnări despre călătoria făcută prin Banat, la cetatea sârbească Petrovaradin și mai departe, până la Buda. Se întoarce în țară înaintea păcii de la Șiștov (1791). Din cauza neînțelegerilor cu episcopul grec Nectarie, la Râmnic
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
Râmnic. În cronica pe care o va scrie apar însemnări despre călătoria făcută prin Banat, la cetatea sârbească Petrovaradin și mai departe, până la Buda. Se întoarce în țară înaintea păcii de la Șiștov (1791). Din cauza neînțelegerilor cu episcopul grec Nectarie, la Râmnic, este nevoit să se retragă la mănăstiri - Sadova, Jitianu, Cozia, Govora, activând ca arhivar și caligraf. A mai fost eclesiarh la Bistrița (1795-1799) și egumen al schitului Mănăilești (1799-1801), unde se află portretul său în frescă. Eclesiarh mitropolitan la București
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
cursurilor de apă, în oricare parte a țării, apar nume slave ce se întrețes cu cele românești. Astfel, printre afluenții Oltului: Săliștea, Sadul, Râmnicul, Govora, Luncavăț, Cerna, Topologul, Dârjovul, Sâmnicul. La est de Carpați: Moldova, Bistrița, Putna, Milcovul, în Muntenia: Râmnic, Ialomița, Prahova, Dâmbovița, Neajlov, Glavacioc, iar în Ardeal și Banat, Târnavele, Bistra, Crasna. În afară de râurile principale, sunt sute de pâraie și izvoare, bălți și iezere cu nume slave: Bistrețu, Nedeea, Suhaia. Înălțimile, dealurile și munții au nume slave-deal și podgorie
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]