2,475 matches
-
chiar în clipa de față pot servi la exploatarea prezentului. O dată cu această revelație, situația din Delphi cunoaște o răsturnare spectaculoasă. În actul al III-lea, corul prezintă noua înfățișare a orașului după un an. Spre deosebire de perioada când Oedip a dereglat rânduielile locului prin decizia sa de a rămâne în sanctuarul Pythiei, acum lumea nu mai merge la întâmplare, căci totul pare condus de o mână sigură, totul pare să se îndrepte spre un scop precis, anume forța și bunăstarea orașului Delphi
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]
-
Sagan să înceapă să vadă în religie o poamă putredă. De fapt pe renumitul astronom nu religia îl preocupă, ci pătura de idei care plutește în capul celor care sînt legați prin ea. Nu pravila bisericească, ci schemele teologice. Nu rînduiala pămîntească, ci teoria macră înfățișată ca revelație divină. Ca accentul să-i fie cît mai apăsat, conferințele pe care le-a ținut în 1985 la Universitatea din Glasgow le-a adunat sub titlul de „teologie naturală”, iar expresia nu are
Editura Teologie și Viaţă naturală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5300_a_6625]
-
absorbit de studiul profund al fantasmelor, românul are vocația temeinică a veșniciei pe sponci. Asta e, contractul lui cu eternitatea e valabil doar o clipă! Datorită țâfnei posomorâte împotriva realității. A oțărâtei pizme pe această lume. Pe legile ei. Pe rânduielile ei. Pe durata ei. Și atunci, mintenaș și buclucaș, vâră o pană de îndoială în butucul mașinăriei lumii. Drept urmare, aceasta își schimbă cursul. În sfârșit, e cum a vrut el, „vițăvercea”. După o vreme însă, iarăși nu e bine. Și
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
o declanșează două identități: trăiesc în Franța și scriu în limba franceză, dar nu se pot sustrage tradiției pe care lumile din care provin le-au indus-o, prin familie sau prin comunitățile care străbat drumul de la o lume cu rânduieli arhaice și cutume greu de înțeles și de acceptat de către omul modern. Așa că depun mărturie despre ce înseamnă condiția de captiv între civilizații și culturi. O copilă teribilă Cine este Faďza Gučne, dacă nu o copilă teribilă, în viața căreia
Femei by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6703_a_8028]
-
de multă vreme în Poetica. Anume aceea care privește justa organizare a elementelor și dimensiunea potrivită. Spunea Aristotel: Ființă sau lucru de orice fel, alcătuit din părți, frumosul, ca să-și merite numele, trebuie nu numai să-și aibă părțile în rînduială, dar să fie și înzestrat cu o anumită mărime. Într-adevăr, frumosul stă în mărime și ordine,ceea ce explică pentru ce o ființă din cale afară de mică n-ar putea fi găsită frumoasă ( realizată într-un timp imperceptibil, viziunea ar
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6603_a_7928]
-
Simona Vasilache Nu despre Adeste fideles, vechi colind intrat în rînduiala slujbei, la englezi, ci despre, mai puțin pioasă, tradiția fidelității literare urmează să vorbesc aici. Asociată, în general, momentelor fondatoare, care ne-au lipsit - nu avem nici vreo secvență care să-i corespundă incredibilei așteptări a Penelopei, nici coduri cavalerești
Veniți, credincioși! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6612_a_7937]
-
iertării luate înapoi. Amintirea păcatului e pururea de față, iar frumusețea e una de Cenușăreasă, risipită de bătaia miezului de noapte. Transfigurarea din Cântec mut, când „în odaia cu mucegai/ A mirosit toată noaptea a rai" nu ține mult, fiindcă rânduielile omenești stăpânesc până dincolo de temutul hotar. Hoții pleacă negrijiți în moarte, cum negrijulii au fost în viață: „Se duc, câte doi, în coșciuge,/ Fără mumă, fără popă, fără cruce./ Se duc împreună/ Pe-n-gheț și pe lună." (Morții). Suflete vărsate, nepăsător
Versuri de leac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6531_a_7856]
-
fost în viață: „Se duc, câte doi, în coșciuge,/ Fără mumă, fără popă, fără cruce./ Se duc împreună/ Pe-n-gheț și pe lună." (Morții). Suflete vărsate, nepăsător, necunoscutului. Vin din pustie, se întorc în pustie, neînțeleși și neînțelegători, ținând de altă rânduială, a nomazilor condamnați prin sânge și învăț: „Abecedarul/ Începe cu zarul./ Și toți,/ Și caii - sunt hoți." (Generații). Învârtiți prin lume de zodia nestatornică a norocului. Și totuși, pentru ei, suflete moarte de patimi vii, versul oprește ora: „În cer
Versuri de leac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6531_a_7856]
-
permanentei apropieri de text. De fapt, Negrici se ține prea arareori de scripte și prea des de propriile viziuni. Deși citează masiv, exploatează minimal citatul, de obicei în grilă impresionistă. Unul din cele mai frumoase capitole ale cărții, dedicat codului rânduielilor protocolare sfârșește absolut remarcabil, într-o coadă de pește perfect călinesciană: Departe de uscăciunea de nomenclator a operelor de acest fel, prin sugestiile vizuale de care e capabilă, Condica lui Gheorgachi însumează o mare cantitate de viață și izbutește să
Un prozator al criticii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6590_a_7915]
-
de multă vreme în Poetica. Anume aceea care privește justa organizare a elementelor și dimensiunea potrivită. Spunea Aristotel: Ființă sau lucru de orice fel, alcătuit din părți, frumosul, ca să-și merite numele, trebuie nu numai să-și aibă părțile în rînduială, dar să fie și înzestrat cu o anumită mărime. Într-adevăr, frumosul stă în mărime și ordine, ceea ce explică pentru ce o ființă din cale afară de mică n-ar putea fi găsită frumoasă (realizată într-un timp imperceptibil, viziunea ar
Statuarul românesc între Occident și Orient by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6393_a_7718]
-
zis: mai păcat este să poftești mâncarea de dulce, decât să o mănânci. 87. Am postit când Biserică dezlegă, exemplu miercuri și vineri când era hărți sau sâmbătă și duminică când se mânca peste, socotind că nu sunt bune aceste rânduieli. 88. N-am păstrat curăție cu soțul (soția): miercuri, vineri, sâmbătă, duminică, luni; în cele 4 posturi de peste an; în timpul sarcinii și al ciclului lunar; 40 de zile după naștere. 89. N-am păstrat curăție cu soțul (soția) cu acordul
Site-urile ortodoxe lovesc din nou. Vezi lista celor 193 de păcate by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63180_a_64505]
-
încercat de diferite ispitiri, între care unele cu adevărat subtile, precum râvna studiului, sau gloria deșartă. Cartea a treia, Despre prelatură (în care Blaquerna ajunge episcop) și cea de a patra, Despre demnitatea pontificală (în care Blaquerna, ajuns Papă, face rânduială la Curtea Pontificală) contină lămurirea celor ascunse sub nume latinești precum „Domine Deus, rex celestis, Deus pater omnipotens”, „Domine, fili unigenite, Jesu Criste” ș.a. , dar și clarificarea felului în care e împărțită lumea de jos. Și din acest punct de
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
Nu-i face trebuință. Vitoria, dimpotrivă, își construiește toată strategia pe ceea ce vine spre ea și pe ceea ce poate să stârnească. Ea fiind, la tot pasul, un soi de trageîmpunge. Șirul veștilor începe cu două scrisori, care anunță întârzierea unei rânduieli economice, mai ales: Nechifor nu vine cu banii pentru hrana oilor coborâte la iernat. De la el, nici un semn pe hârtie, doar în vis. Care se repetă. Altminteri, veștile sunt de două feluri. Cele care umblă prin sat, clevetiri ale oamenilor
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
din roman. După ce se despart, Vitoria știe mai temeinic că nu-i părere teama care-o încearcă. Și, vărsând din pahar pentru Nechifor, arată că ce știe ea o să afle, în urmă, toți. De aceea, lucrurile trebuie dovedite cum cere rânduiala. Umbletul ei după vorbe vii recuperează o istorie care nu e scrisă de unii și citită de alții, ci împărtășită de toți. Posibilitatea care i se dă Vitoriei, să facă singură, în câteva luni, ceea ce stăpânirii pământești i-ar fi
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
implicarea rituală a comunității, care li se atribuie. „Vorbele și iscodirile lucraseră cu hărnicie” așa încât, la sfârșit, din veștile împrăștiate se poate încropi o poveste. Răscumpărând, cum ar face-o cu bani potriviți, rosturile risipite ale lumii. Dacă în Miorița rânduiala era să nu se știe, mai ales de către cei apropiați, și întâmplările să rămână pierdute într-o ordine care nu are să-i mai dea vreo socoteală celei pământești, ambiția Vitoriei e tocmai să se știe. Ea, cu toată însingurarea, trăiește
Veste, poveste... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4785_a_6110]
-
Ctitorul interzisese, sub incidența blestemului, fumatul ca și intrarea femeilor în mănăstire. Familiile de închinători se despărțeau la un kilometru de poarta chinoviei. Fetele și femeile rămâneau la un paraclis de lângă comuna Muiereasca de Sus, bărbații continuând drumul spre mănăstire. Rânduiala aceasta s-a păstrat și în timpul comunismului, mănăstirea Frăsinei fiind singura cu acest statut, în afara celor de la Muntele Athos. Pentru a arăta că nu îi este teamă, o activistă locală s-a deghizat în bărbat și a pătruns la mănăstire
Dan Ciachir dezvăluie două lucruri interzise, sub incidența blestemului, la mănăstirea Frăsinei by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/48044_a_49369]
-
atrage atenția că riscă o pedeapsă cumplită pentru nesocotirea locului menit oamenilor în univers (Ai doar răgazul/ cât între-orgoliul sfidător al vorbei/ și-a zeilor mânie se gătește/ necruțătorul trăznet! - 6), îl acuză că și-a pierdut mințile dacă încalcă rânduielile firii (Nu mai respecți/ nici legi, nici juzi, nici zei? Ce peșteri/ de nebunie s-au deschis în tine,/ de crezi că totul ți-e permis? - 9) și îi arată caracterul iluzoriu al puterilor sale pământești, în fapt înscrise în
Orbire și cunoaștere by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4670_a_5995]
-
Mereu vorbim despre Bucureștiul care și-a pierdut farmecul, ieșind traumatizat din încercările vremurilor. Ei bine, ceea ce face cu obstinație, cu talent și cu dăruire Aurora Nicolau este să regăsească, prin restaurantele sale, tradiția aceea pierdută, când traiul bucureșteanului cuprindea rânduiala tihnită, dar și bucatele îmbelșugate și cu gust. Este de remarcat că Aurora Nicolau, prin ținută vestimentară și limbaj, prin atitudine și acțiuni, și-a construit un personaj, Kera Calița, cu care practic se confundă, care te intrigă și care
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4557_a_5882]
-
de remușcare, când în cea a bunicii Antonia, bântuită de spaime apocaliptice: „Diavolul, numai el, zicea Antonia, când citea prin ziare, face azi copii în laboratoare! Și tot diavoli se vor naște din fărădelegea lui! Dumnezeu a lăsat o singură rânduială: copiii să se nască din iubire! Pentru asta i-a lăsat pe Adam și pe Eva! O, Thomas, Thomas, ce timpuri am ajuns! Cum să nu ardă, odată, Domnul pământul ăsta? Și iar se pornea, mai înverșunată, asupra tuturor relelor
Un roman neterminat by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4354_a_5679]
-
civilizației, singurul loc în care justiția primitivă, intransigentă și oarbă a Eriniilor, bazată pe principiul „sânge pentru sânge”, putea fi înlocuită prin legile tribunalului penal din Areopagul instituit de zeița protectoare a orașului (Dacă veți respecta cum se cuvine această rânduială sfântă, ea, pentru țara voastră, pentru cetatea voastră, va fi un zid de apărare, neîntâlnit la alte neamuri. ș...țNelacom de câștig, nestrămutat și vrednic de cinstire, așa rămână sfatul întemeiat de mine, ca să vegheze peste țară, pururi treaz, când
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
prea slăbit ca s-o mai poată face singur. Kostas este un bătrân păcătos ce se face vinovat de toate netrebniciile de pe lume, dar care este convins că răul din el e din voia lui Dumnezeu. O ciudată credință în rânduiala lui Dumnezeu, sădită poate în copilăria sa petrecută într-o Grecie evlavioasă de la jumătatea secolului al XIXlea, nu va fi clintită de toate grozăviile făcute cu voia sau fără voia lui: „Dumnezeu ne alcătuiește pe unii drepți, iar pe alții
Aventurile unui antierou by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5694_a_7019]
-
românismului”. Sigur, la baza credinței lui politice se află ideea de autoritate. Ca om de dreapta, laudă instituția militară, în care își pun nădejdea „cetățenii de baștină” spre deosebire de „honigmanii și blumenbergii” , adică aceia care n-ar avea mintea în „bună rânduială”.„Lumea vrea stăpân”, scrie el declarându-l pe Averescu, în partidul căruia a fost înscris o vreme,un Hindenburg al românilor. Îl critică pe Iorga, proaspăt prim-ministru, pentru că a numit la departamentul minorităților un sas iar la secretariatul general
Octavian Goga (1 aprilie 1881-7 mai 1938) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5647_a_6972]
-
să umple extensia spațială. Mi se așeza cumva pe umăr, ca în efigiile cutărui evanghelist, povara unei zburătoare ce veghează și induce înțeles, răspunzător și statornic. Timpul, prea redus pînă la vernisaj, pentru a răbda răgazul unei inserții regulare în rînduiala tipografică a catalogului, variatiunile tematice care mă țineau zălog la masa de scris riscau să eșueze într-un exercițiu fără consecință. Mai aveam două ore pînă la decolare, cînd am pus punct acelor pagini. Urgență și gratuitate, ca să nu spun
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
stea. Deja am pus piatra de temelie și pentru o bisericuță, un schit la izvorul părintelui, o fântână a părintelui. La Sâmbăta, mai există sus o chilie săpată în piatră, va trebui să controlăm fenomenele acestea, să fie cu o rânduială. Acolo s-a apucat unul la fântâna părintelui, a pus niște bănci și lua banii oamenilor că stăteau pe bancă și i-am spus: Măi nene, dacă iasă o dată părintele la tine, pe unde fugi? Ce faci?"
Arsenie Boca ar putea fi canonizat. Ce spune Mitropolitul Ardealului by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36726_a_38051]
-
o casă în care mă răzbea ploaia și mă orbea fumul și femeia! De sărăcie nu m-am temut niciodată, căci totdeauna a fost cu mine.” Avea voce frumoasă, „era un cântăreț foarte bun și la slujba lui era cu rânduială”, în pofida faptului că era, ca și Conta, „ateu din suflet, adesea critica formele deșarte ale bisericii și punea la îndoială existența divinității”. Avea oroare de înmormântări, botezuri și cununii și nici nu purta tot timpul haine preoțești, în schimb obișnuia
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]