303 matches
-
oarecare oboseală, dându-i crezare deplină bătrânului. M-am așezat pe un colț de scaun, fără să am vreun gând anume. În cele din urmă, cu prosopul pe umăr, am pornit spre prietenul meu statornic - izvorul - ca “să urmez cele rânduite”, după spusa bătrânului. În timp ce mă întorceam spre chilie, înserarea se cernea clipă cu clipă. De această dată, fereastra m-a întâmpinat cu lumină plină. Am intrat grăbit. Pe masă trona o strachină plină ochi cu lapte cu tăieței. Alături, un
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în mănăstirea Aron Vodă, dar voievodul hotărăște: “Cercetând dar episcopul și de asemenea și omul doamnei lui Aron voievod, au găsit și mănăstirea (Aron Vodă) cu locuitorii și în mai bună stare, și lucrurile sporite și toate bine gospodărite și rânduite. Pentru aceasta hotărâm de acum înainte,... statornica rămânere acolo a grecilor, iar moldovenilor am poruncit să li se dea 60 de fălci de vie și mănăstirea Zotei de la Hlincea, ca să se liniștească”. ― Ei! Doar după un an de zile, adică
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pare interesant de urmărit ce precizări face Grigorie Alexandru Ghica voievod la 10 iulie 1764, în finalul confirmării dreptului mănăstirii Adriano din Arghirocastro (Rumelia) de a lua 50 de lei pe an din vama domnească. ― Să auzim: ― “Și la vreme rânduită când este să să ia acești bani or de or putea să vie de acolo părinții călugăr(i) ori de nu or putea, dar banii aceștia tot să s(e) dea în mânule egum(enului) de la Sfeti Ioan Zlataustu de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a)ri Zemli Moldavscoi” spune: “De vreme ce Sfântul și de viață dătătoriul Mormânt al Domnului... este maica tuturor sfintelor bisericilor creștinești,... i să cuvine dară... cu multe feliuri de daruri a ne închina și a sluji... Și... avându Sfântul Mormânt aceste rânduite mile pe an cu testamenturi de la luminații domni,... adecă 250 lei din vama domnească pentru 500 ocă de ceară și 150 de steții de sare de la Ocnă, și 5 jumătăți de vin de la Cotnari și 200 lei pentru școalele ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Tot nu văd Destinul în Oglindă. Înconjurat de grelele ispite Mai zăbovesc în iarna tainicelor stele, Fierbinții ghimpi din tălpile rănite Mă´ntoarnă iar în cugetele mele. Colind buimac prin vechile ruine, Mă regăsesc pe un meleag bizar; Par toate rânduite așa de bine Și totuși, totul e un imens bazar. Muncesc să ies din a Tenebrelor capcană Privind prin ale vieții încâlcite rânduri, Infamelor fantasme le sunt hrană Și anevoie stau aninat de gânduri. Zăvor oi pune ferestrei spre Eter
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93383]
-
de rezistență a celor mai celebre clădiri; - aracul se lasă Înfipt În orice loc, chiar dacă iese din rând, tocmai pentru a servi viața de lângă el, planta; - el nu Încearcă niciodată să dreseze viața după locul În care a fost el rânduit, așa cum face același spalier amintit mai sus; - deși poziția lui este Întotdeauna apropiată de verticală, el nu se crede niciodată mai semeț decât linia curbă pe care a fost plantat, pentru că aceasta este, totuși, o parte din suprafața Pământului. Ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
zîmbind, va zîmbi nu vremii acesteia ci timpului acela, iar noi...”. Noi suntem acum aici: doamna Pavel, Încovoiată de durere pe fotoliul de la căpătîi, alături, În picioare Marga Popescu În rochie neagră, apoi trei doamne din cele ce veneau la rînduitele sindrofii, doi bărbați de pe vremea domnului Pavel, singurii care-au rămas, dar el doi bani nu dădea pe Întristata noastră prezență, Îi era Însă milă de doamna Pavel, dar n-o mai putea ajuta, traversa acum lumi necunoscute, avea dezinvoltura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
-și privirea cercetătoare dintr-o parte în alta a încăperii cât o lume de mare... Drept în față, trona hornoaica lângă care ședea cocoțată balerca cu rachiu. Urma tejgheaua croită din scândură de stejar, înegrită de vreme, pe care ședeau rânduite ca la paradă țoiurile pentru rachiu și ulcelele de lut pentru vin. Mai încolo se aflau câteva oale mai burduhoase, pentru adus vinul din beci. Gârliciul beciului se ghicea puțin mai în lături, iar din el se auzea parcă geamătul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
în fiecare dimineață și în fiecare seară, ca să laude și să mărească pe Domnul, 31. și să aducă neîncetat înaintea Domnului toate arderile de tot Domnului, în zilele de Sabat, de lună nouă și de sărbători, după numărul și obiceiurile rînduite. 32. Îngrijeau de cortul întîlnirii, de sfîntul locaș și de fiii lui Aaron, frații lor, pentru slujba Casei Domnului. $24 1. Iată cetele fiilor lui Aaron. Fiii lui Aaron: Nadab, Abihu, Eleazar și Itamar. 2. Nadab și Abihu au murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
și o dramatică încleștare cu vecinii dornici de bogățiile ce au atras răpitorii ca lupii la oi. Dar până la transpunerea în literatură a acestor întâmplări descrise de autor, ca și cum ar fi fost la fața locului, în biblioteca sa mai stau rânduite încă 18 lucrări care vorbesc de la sine doar din titlu: Piatra șoimului - roman (1991; Cântecul ciocârliei - nuvele și povestiri (1997); Răpirea de la Mânăstirea Capriana - roman (1998); Primarul din Poarta Țărnii - roman (2001); Lupul Alb (Sfârșitul domniei lui Vasile Lupu) - roman
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93064]
-
ei. În urmă venea nenea Mitru, cu câteva carafe pline cu un vin roșu. Se vedea de departe că este vin de „viață lungă” sau mai degrabă de viață ce merită să fie trăită... Toate s-au așezat dinaintea musafirilor rânduite gospodărește. Nenea Mitru și-a făcut datoria de paharnic, iar gospodina a glăsuit cu vorbă dulce: ― Ia Îndemnați, oameni buni, până nu se răcesc vărzările... Tatăl lui Nicu privea cu mirare la tot ritualul. În cele din urmă, a intrat
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
încete, silite, țăranii deschiseră calea, strîngîndu-se pe marginile uliței. Mașina repeta, stăruitor și poruncitor, același avertisment ascuțit ca un țipăt mânios. Uruitul motorului și pocniturile eșapamentului se înăspreau cu cât se apropia, dominând toate glasurile și toate zgomotele satului. Oamenii, rânduiți ca niște străjeri vechi pe amândouă părțile drumului, priveau cu ochi tulburi și cu fețe întunecate goana automobilului. Numai Cârciumarul Busuioc, din pragul lui, scoase căciula cu plecăciunea obișnuită. O mână delicată îi răspunse din mașină cu o fluturare amicală
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu muriseră. Păreau, mai degrabă, la pândă. Jenică înghiți în sec și se trase mai aproape de ceilalți. Ușa metalică se deschise din prima. Încăperea avea vreo douăzeci de metri pătrați. O cameră obișnuită, cu birouri de lemn, șase la număr, rânduite câte trei, cu scaune așezate astfel încât pupitrele să se bucure de lumină. — S-a dezlipit inscripția de pe ușă, observă Jenică. Își umezi degetele și întinse banda adezivă la loc : Acuma nu mai sunt compartimente de astea. La desfacere îi zice
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Poitiers (732). Noțiunea de Europă cunoaște o răspîndire efemeră în perioada imediat următoare bătăliei de la Poitiers. La treizeci de ani de la aceasta, spaniolul Isidor cel Tînăr scria: " Cînd au ieșit în zori din casele lor, europenii au zărit corturile bine rînduite ale arabilor". Ulterior, după ungerea sa ca împărat, în 800, Charlemagne este numit "preamăritul stăpînitor al Europei", "părintele Europei". Însă după moartea acestuia ideea de creștinătate absoarbe ideea de Europă, iar dezbinările din sînul creștinătății o dezintegrează: cuvîntul dispare, aparent
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
conferă, poate, și un caracter de mărturie. Deși materia comportă o anumită unitate, impusă de moment, am crezut că e bine să deosebim articolele reactive la evenimente, analizate din mers, de cele care tratează teme istorice oarecum consumate. Cele dintâi, rânduite cronologic, alcătuiesc o primă parte (Mersul revoluției), în timp ce restul au fost grupate în secțiunea Istorie și anamneză. Prezent și trecut își țes firele întreolaltă, invitându-ne să privim durata nu doar orizontal, în desfășurări curente, ci și vertical, în diacronia
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și biserica ajuta cu oareșceva la cele de are de trebuință. Drept aceea am dat domnia mea această carte la mînă mai susnumiților, cu slobozenie a se face tîrg acolo la satul Lupoaia unde este această Sfîntă biserică, la zile rînduite, dă trei ori Într-un an, adică la zâua dă praznic a Sf.Nicolae i a Sf.Gheorghe, i Sf. Dimitrie, ca să poată lăcuitorii a avea lesnirea lor cu mersul și venitul la tîrg pentru alișvelișul și trebuințele cf vor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a nu fii lipsită. Pentru care și Dvs ispravnicilor dă județ, fiind dă această Înștiințați, să dați În știre tuturor neguțătorilor pămînteni și lăcuitorilor dintr- acel județ ca să știe și să vie spre a face adunare dă tîrg zîlele cele rînduite, 1776 iulie 25.” ,, S-au scris și la ispravnici ot sud Mehedț osăbită carte legată pentru acest tîrg, ca dă va fi loc dărăpănat dă margine, unde să nu poată ajunge turcii, și să va cunoaște că nu se va
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și denumit „trainingul de destindere” (Entspannungs training) care se folosește cu precădere la adulți, și numai rar și la tineri. Seria de jocuri logopedice a lui Schulze La Schulze, jocul, ocupația și exercițiul formează un tot unitar, un sistem bine rânduit. La început stă jocul liber, executat de unul singur sau de un grup de 2-3 copii. Atitudinea copiilor la jocul individual sau în grup, jucăria aleasă și subiectele de joc ne dau bogate indicații privitoare la problemele și conflictele lor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Nu interesează acum modul În care este alcătuit acest meșteșug, interesează numai dacă În spatele regulilor există o conștiință originală a scrisului. În afara ideii de dominație a erosului și de eliberare a sufletului printr-un șir de stihuri cît mai bine rînduite, nu găsim reflecții speciale despre natura și rosturile poeziei. Există, evident, voința lui Conachi de a alcătui o gramatică a poeziei. Simbolurile Întemeierii apar și aici: „cele dintîi așezămînturi a stihurilor”, „aceste trei canoane sînt temelia meșteșugului stihurilor pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
umbrelă, care, nu-i altceva decît un cort întins peste pomenitele oase de balenă. Să dăm uitării, o clipă, toate aceste storuri și, stînd în gura balenei normale, să privim în jur cu atenție. Văzînd toate aceste coloane de os, rînduite atît de riguros, n-am putea oare să ne credem în interiorul uriașei orgi din Harlem, în fața miilor de tuburi? în locul scoarței puse de obicei sub o orgă, avem un covor turcesc moale și catifelat - limba monstrului, care e parcă lipită
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
în chipul lui Richard, pe care îl numește: "unicitatea". Prima propoziție este: "dar setea de viață pulsează în sângele său." Aici mă tulbură adversativul conjuncției care o inițiază. Există un "dar" care te smulge din indistinct sau din inferioritatea bine rânduită a existenței și te mântuie în numele irepresibilei vieți, care e sinonimă cu seducția, cu strălucirea, cu amoralitatea. A doua sintagmă e un rest de propoziție, "placat cu lama rece a gândului asudat de amintire." N-am ce să explic, așa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
are temeiul în Testamentele ei proprii, dar mai bine spus, într-un singur Testament, care străbate diferite timpuri, adună, prin voința unui singur Dumnezeu, prin un singur Domn, la unitatea unei singure credințe (Efes. 4, 13), pe cei de pe acum rânduiți, pe cei pe care Dumnezeu mai dinainte i-a hotărât că vor fi drepți, pentru că i-a cunoscut înainte de întemeierea lumii. Dar și superioritatea Bisericii ca și începutul întemeierii ei sunt ceva unic; Biserica depășește pe toate celelalte; și nu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
zona jocurilor de copii. Caracterul inversat al ceremoniei funerare este evident și din locul acultural ales pentru Înmormântare: ape, zone cu mărăcini sau lanurile de „bucate”. Mai mult, Îngroparea este urmată de un alt act ritual - dezgroparea - efectuat, În lumea rânduită a adulților, În forme strict reglementate ceremonial sau În situații excepționale, Încărcate de conotații malefice (S.F. Marian, 1995, pp. 266-269). Aceasta conduce la o succesiune de gesturi magice, cu scop fertilizator: spargerea statuii și risipirea peste ogoare, aruncarea În fântână
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Împărtășească, să fie spovedit după râduială la un duhovnic iscusit. Nimeni din credincioși, Începînd de la vîrsta de șapte ani, nu se poate Împărtăși cu Prea Curatele Taine, dacă mai Întîi nu s-a spovedit, dacă nu și-a făcut canonul rânduit și dacă nu i-a dat dezlegare duhovnicul lui. Numai În cazuri urgențe, de moarte, bolnavii pot fi Împărtășiți imediat, ca să nu moară lipsiți de Hristos. Dar și atunci, dacă ei nu cer și nu acceptă Sfânta Împărtășanie, nu trebuie
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
Sfinții Părinți și de Biserică pentru primirea Sfintei Împărtășanii. Credinciosul este dator să-și cerceteze conștiința sa dacă și-a mărturisit toate păcatele la duhovnic, dacă nu a ascuns vreun păcat de moarte la spovedanie, dacă și-a făcut canonul rânduit, dacă este Împăcat cu toți oamenii, știind că fără Împăcare și dezlegare nu se poate Împărtăși nimeni cu cele Sfinte. Aceasta o spune cu autoritate și Sfîntul Apostol Pavel, zicând: „Oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharul Domnului
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]