2,406 matches
-
Bîlbîie, pentru că Leonard Bîlbîie i-a fost un înger păzitor apropiat. Iar dacă gîndul va bate către Vladia, fără pic de îndoială că va afla la vreme despre ce este vorba. Doar Bîlbîie nu va lăsa să se ducă de rîpă o veche prietenie și mai ales un an din viața lui, poate cel mai frumos, anul pe care l-a petrecut în Vladia la umbra prințului. Au trecut cinci ani și nu a fost nevoie de activarea planului " A". Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ăștia, erau în legătură cu mai-marii Prefecturii, că tot ce se întîmpla la Vladia se întîmpla cu buna lor știință, ba poate chiar din ordinul lor. Iar cînd Stoicescu și Stavri au scos toată partea bărbătească, chiar și pe evreii exilați în rîpe, pentru a curăța de mărăcini aerodromul de pe deal, pentru a astupa șanțurile și a netezi fîșia, făcîndu-l, așa, bun pentru aterizarea fără nici un pericol a unui avion de mărime mijlocie, un Caproni să zicem, sau un Farman B, atunci și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
îi zbîrnîia analizînd toate posibilitățile de a pleca pe furiș din Vladia. Ajunsese rău de tot adjutantul Popianu, dar se străduia măcar să iasă la liman. Și chiar în acea noapte a plecat de-a dreptul prin vii, cățărîndu-se pe buza rîpei cu icnituri și înjurături printre dinți, dar reușind ca, spre dimineață, se afle la o distanță bunicică de vechiul aerodrom, în drum spre Comana. A doua zi seara se găsea în trenul de București, rupt de oboseală, dar cu mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
accepta (oare nu chiar i-ar place?) și programul lui Scaraoțchi, nu doar pe cel al colonelului Stoicescu. Delirul urma să vină din cer! Ah, și cît păzise el Vladia, cît se străduise sa împiedice orice scoborîre dintre nouri peste rîpile, viile, căsuțele, ulițele pline de praf! Nu reușise. Înjură printre dinți, își înfundă mîinile în buzunarele vestonului, era dimineața devreme și cu toate că vara mai că începea, aerul nu se încălzise, o luă pe Calea Griviței către Calea Victoriei. Unde în altă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
năstrușnice, îi treceau prin cap, fără ca alergarea să-i permită să găsească vreo explicație la asemenea absurdități. În cele din urmă zări stufosul aito, cu trunchiul sau gros, care marca punctul în care cărarea cotea brusc la stanga pentru a evita râpă, si isi păstra destul sânge rece ca să se-ndrepte spre el, chiar și cu riscul de a cădea în gol. În ultima clipă se trânti la pământ, prinzându-se de trunchiul copacului, și nici nu-i rămase timp să observe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
picioarele să nu-i mai tremure, înainte să se ridice și să plece în căutarea dușmanului sau. Lumea părea să-și fi regăsit pacea. În înaltul cerului, stelele străluceau în continuare, dar lumină lor nu reușea să pătrundă până în fundul râpei și nici cel mai slab geamăt nu-i dădea de înțeles că agresorul ar mai fi în viață. Cand se liniști de tot, băiatul caută o mică ramură uscată, o curată cu dinții de coaja, o rupse în două și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
niște ierburi uscate, iar această crescu, luminând un spațiu larg împrejur. Smulse încă un pumn de ierburi, le dădu foc și aștepta până formară o minge de flăcări căreia îi dădu drumul în gol. Această căzu, învârtindu-se, până în fundul râpei, aflat la șase sau șapte metri mai jos, si, în minutul în care continuă să ardă, Tapú Tetuanúi reuși să distingă figură însângerata a uriașului, care părea o păpușă de cârpa strivita de pământ. Nici macar nu se mișcă, dar, fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
un nou urlet sfâșietor, apoi căzu iarăși în inconștiență. Tapú Tetuanúi era absolut convins că de-acum nu-l mai poate urmări, așa că aruncă ghioaga și, inca tremurând, porni grăbit înapoi spre casă. Găsi cu greu un drum prin fundul râpei, luminându-l cu noi torțe, pe care și le făcea pe masura ce se consumau cele vechi. Odată ajuns pe nisipul plajei, credea că-și recăpătase stăpânirea de sine, însă când, de după o stâncă, apăru în fața lui golful Povai, în toată măreția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
bestie uriașă, plină de tatuaje. —Tatuaje? se interesa scufundatorul. Ce fel de tatuaje? —Oribile! Ceva ce n-am mai văzut în viața mea. Și avea capul râs, cu excepția a două mese, care-i porneau de la ceafa. L-am lăsat în râpă. — O fi plecat cu ceilalți. — Imposibil. Era inconștient. — Și ce căuta atât de departe de sat? — Probabil că era o iscoada, spuse Tapú. În cazul ăsta, ar trebui să aibă o canoe ascunsă pe undeva, remarcă prietenul său. O fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
prietenul său. O fi scăpat cu ajutorul ei. — Când? În timpul zilei n-a traversat nici o barcă laguna, stii bine. Gărzile n-au văzut pe nimeni. Și, în ciuda puterii lui neobișnuite, cu piciorul rupt i-ar trebui ore întregi ca să iasă din râpă aia. Încă e pe insulă, adaugă. Bag mâna-n foc pentru asta. O rază de speranță îi lumină ochii lui Vetéa Pitó. Ar fi fantastic dacă am reuși să-l prindem. Un dușman viu, care ar putea spune de unde-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
fac înainte de-a pune mâna pe ticălos. Așa că... să pornim! Vâsliră de-a dreptul spre Punta Rofau, traseră ambarcațiunea pe nisip la mai puțin de cinci sute de metri de casă frumoasei Maiana și își deschiseră drum prin desișul râpei, pana cand zăriră deasupra lor grosul aito care marca punctul de cotitură al potecii. Aici a căzut! exclama Tapú Tetuanúi, arătând spre un bolovan. Și aici sunt urme de sânge. Să căutăm ghioaga. Am aruncat-o pe undeva pe-aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
proveni dintr-un loc în care ar fi existat porci ale căror oase ar atinge asemenea dimensiuni îi impresiona și mai mult pe băieți, care nu putură evita să nu arunce o privire plină de teama către zona înaltă a râpei, acoperită de vegetație deasa. Și dacă sunt mai mulți? întreabă cu oarecare reținere Vetéa Pitó. Noi suntem trei, replică Chimé sigur pe el. Încă nu l-am întâlnit pe cel care să mă doboare și nici nu cred că animalul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nimeni, răspunse. Dar acum o lună au dispărut patru fete, într-o noapte, si de atunci nu mai știm nimic de ele. Clatină din cap, ca pentru a îndepărta o idee. Am ajuns să credem că le-ar fi putut râpi cineva, dar n-am văzut nici o navă. — Nici noi, observă Miti Matái. Totuși, ne-au surprins, dintr-odată, pe la miezul nopții. Bătrânul cugeta din nou îndelung, păru să se convingă de sinceritatea noilor sosiți și sfârși prin a face un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Henúa, care în dialectul lor înseamnă chiar Buricul Lumii, sau Mate Ki te Randi, care înseamnă Ochii care Privesc Cerul, deoarece craterele vulcanilor ei seamănă cu niste ochi care privesc mereu stelele, insă numele ei adevărat este Rapa-Nui1, sau Marea Râpă, deoarece seamănă foarte mult cu o insulă mai mică, numită Râpă, din arhipelagul Tubuai, de unde se pare că au venit primii ei locuitori. —Și cum sunt? — La fel ca noi, doar că trăiesc cu teamă constantă a invaziilor dușmane, si
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Ki te Randi, care înseamnă Ochii care Privesc Cerul, deoarece craterele vulcanilor ei seamănă cu niste ochi care privesc mereu stelele, insă numele ei adevărat este Rapa-Nui1, sau Marea Râpă, deoarece seamănă foarte mult cu o insulă mai mică, numită Râpă, din arhipelagul Tubuai, de unde se pare că au venit primii ei locuitori. —Și cum sunt? — La fel ca noi, doar că trăiesc cu teamă constantă a invaziilor dușmane, si de aceea au ridicat statui uriașe de piatră de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
conta pe factorul surpriză. O să ne aștepte la fiecare colț al drumului și-o să ne doboare unul câte unul. Avea dreptate, căci, desi insula nu era foarte mare - vreo douăzeci de kilometri lungime pe doisprezece lățime -, avea o mulțime de râpe, peșteri, golfuri și păduri dese, care ofereau tot atâtea adăposturi sigure pentru un număr foarte însemnat de luptători de gherilă. Se aflau așadar în situația paradoxala de a se fi transformat în temnicerii unui întreg popor și, în același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ce-ncerci să-i explici. Pentru tine este ca și cum ai merge pe cărările din Bora Bora. Dar unuia care n-a pus niciodată piciorul pe insula degeaba i-ai spune că în spatele atelierului lui Tevé Salmón o să dea peste o râpă, care o să-l conducă până la plantația de pandanús a familiei Tefaatáu și că, la cinci minute de mers de aici, se găsește casa lui Hiro Tavaeárii. Nu-i atât de simplu. Vorbim aici de mii de stele, care se deplasează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ei, și-l învață pe domnul Whittier cum să folosească un bong. Vorbesc. Mănâncă chipsuri. Îngerița îi spune că soțul ei a fost confiscat de propria-i carieră. Copiii se îndepărtează de ea pe măsură ce cresc. Familia lor se duce de râpă. Domnul W. Spune că ai lui n-au putut face față. Mai au patru copii de crescut. Doar încredințându-l autorităților și-au putut permite internarea lui. După care l-au vizitat din ce în ce mai rar. Și spunând asta, pe fondul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
îl privea pe Oliviu, frumușel foc și tot numai zâmbet, cum turuia întruna, ca o moară stricată, cu ochii lui Dan și-ai Emei ațintiți asupra lui. Renar, sătul de sporovăiala binecunoscută a fratelui său, se oprise pe buza unei râpe și săgeta orizontul cu o privire tăioasă. Ochii alungiți i se zăreau sporadic pe sub bretonul suflat de vânt. Un chip frumos, cu trăsături masculine severe, un trup subțire și armonios. Seara au mers la bal, distracția favorită de duminică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
ai respect pentru nimic. Tu-i dai un exemplu teribil de prost lui Bob. și o influențezi În rău și pe Farah. Îi nenorocești pe amândoi cu aiurelile care-ți trec ție prin minte. Dacă vrei să te duci de râpă după ce-am făcut atâtea și-atâtea pentru tine, n-ai decât, dar nu-i mai trage după tine pe frate-tău și pe soră-ta. Destul că o amărăști pe mami. De undeva s-a auzit zgomotul unui obiect
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe oameni. Tu, unul, știi cum e. Nu vreau să trec prin toate mizeriile pământului. Nu la această vârstă. Ar fi trebuit s-o fac acum zece ani dacă aveam de gand. — Bine, dar dacă mariajul s-a dus de râpă... — Ba nu, de când ne-am mutat aici, lucrurile au mers mult mai bine, spuse Eleanor. Adrian știe să fie foarte drăguț când e-n toane bune. A, sunt convins! — Iar de când s-a lăsat de scris române, e-n toane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
venit primăvara Ce bine! A venit primăvara! Nopțile vegherii s-au dus împreună cu zilele Babei. Pe umedul pământ se întind cărări uscate de vântul primăverii care adie printre crengile cochete ale copacilor. Puțina zăpadă care a rămas se ascunde în râpi adânci. Se mai zăresc pâraie umflate. Câmpul verde este presărat cu flori. O rază-ncălzitoare împresoară un fluture ce se pierde-n văzduh. Soarele dulce al primăverii îmi încălzește sufletul uimit. Bine-ai venit, primăvară! Clasa a II-a A venit
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
să fluiere un cântec optimist. 3. Zâmbește, pentru Dumnezeu! Era cu neputință să reziste glasului ei bine timbrat. Prin urmare zâmbi. Ca un clovn la pensie. Fericit, cu alte cuvinte, că poate fi, În sfârșit, trist. Totul se duce de râpă, iar ea Îi cere să zâmbească. Spărgea al treilea ou. Celelalte se prăjeau deja În tigaie. Mirosul de ulei Încins se răspândea În toată casa. Ne trebuie o tigaie de teflon. Dădu aprobator din cap. Da, le trebuia și așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și probabil că te-am ucis și pe tine. De ce am făcut-o? De ce să fac asta? Cred că eram convins că o pot salva. Ce prost am fost! Am fost un prost și acum totul s-a dus de râpă. Asta e singura bucată din Fragmentul acvariului care mi-a rămas, sfârșitul poveștii. Ca și înainte, unele părți, unele sensuri s-au pierdut: ] pășit înăuntrul cercului de bazine. [text lipsă] brusc o amintire foarte clară cu bunicul, înalt, cu nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
reușea niciodaté. Pentru cé chiar dacé-și béga el În cap cé nu mai așteapté, totuna aștepta. Iar timpul simțea asta. Nici nu vroia sé se mai ducé acasé. Ar fi fost mai bine sé se plimbe prin livadé. Sé treacé rîpă și dupé stufériș sé géseascé un loc sub un copac și sé stea acolo. Ar fi stat acolo pîné la amiazé și s-ar fi gîndit. Dacé voia, ar fi putut sé meargé prin pédure. Sau sé se ducé pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]