1,102 matches
-
alte state, în locul supraviețuirii lor formale. Ea mai las) s) se înțeleag) faptul c), atunci când își urm)rește propria securitate, nici un stat nu va acționa în deplin) cunoștinț) de cauz) sau cu toat) înțelepciunea - dac) am putea ști cu adev)rât ce ar putea s) semnifice acești termeni. Unele sisteme revendic) cerințe speciale pentru a funcționa. Traficul nu este posibil dac) cei mai mulți, dar nu toți, conduc pe partea corespunz)toare a drumului. Dac) este necesar, trebuie luate m)suri drastice pentru
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
strict politici, Kansas depinde de Washington în ceea ce privește protecția și reglementarea juridic), iar cel din urm) depinde de Kansas pentru a-și procura carnea de vit) și grâul. Atunci când spunem c) în astfel de situații interdependenta e strâns), nu înțelegem neap)rât c) una din p)rți nu s-ar putea descurcă s) tr)iasc) f)r) cealalt). Ar fi necesar s) spunem doar c) prețul destr)m)rii relației de interdependent) ar fi ridicat. Persoanele și instituțiile depind în mare m
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
astfel de situații, oamenii sunt victimele ,,tiraniei micilor decizii”, o sintagm) care sugereaz) c) ,,dac) o șut) de consumatori aleg opțiunea x, iar aceasta face că piața s) ia decizia X (unde X egal cu 100 x), nu este neap)rât adev)rât c) aceiași consumatori ar fi votat pentru acel rezultat, dac) acea decizie mare le-ar fi fost vreodat) explicit adus) la cunoștinț)” (Kahn 1966, p. 523). Dac) piața nu expune dilemă cu privire la decizie, indivizii sunt sortiți s) ia
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
situații, oamenii sunt victimele ,,tiraniei micilor decizii”, o sintagm) care sugereaz) c) ,,dac) o șut) de consumatori aleg opțiunea x, iar aceasta face că piața s) ia decizia X (unde X egal cu 100 x), nu este neap)rât adev)rât c) aceiași consumatori ar fi votat pentru acel rezultat, dac) acea decizie mare le-ar fi fost vreodat) explicit adus) la cunoștinț)” (Kahn 1966, p. 523). Dac) piața nu expune dilemă cu privire la decizie, indivizii sunt sortiți s) ia decizii care
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sau absolut toat) lumea - trebuie s)-l doreasc) și trebuie s) acționeze în acest sens, decurge în mod logic c) explicația se concentreaz), în ultim) instant), asupra a ceea ce sunt statele în realitate, luate separat. Dac) acest lucru este adev)rât, atunci teoriile care analizeaz) nivelul național, sau poate unul mai redus, vor explica în mod satisf)c)tor politică internațional). Dac), spre exemplu, echilibrul unei balante este menținut prin intermediul statelor care se supun regulilor, atunci se cere o explicație a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rii descriptive. În cele din urm), acest lucru fiind legat de cea de-a treia propoziție a noastr) despre teorie în general, teoria balanței de putere este adesea criticat), din pricina faptului c) nu explic) politicile particulare ale statelor. E adev)rât, teoria nu ne spune de ce statul X a f)cut o anumit) manevr) marțea trecut). A ne aștepta la acest lucru, ar fi totuna cu a ne aștepta că teoria gravitației universale s) explice traiectoria imprevizibil) a unei frunze în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în afacerile lor reciproce. Ele devin din ce in ce mai dependente de resurse care se g)sesc în afara granițelor proprii. Prin aceste patru puncte se enunț) c) marile puteri nu mai sunt în mod clar distinse de celelalte. Dac) acest lucru este adev)rât, atunci definiția pe care am dat-o structurii internaționale a devenit inadecvat). Am v)zut c) punctul întâi induce în mod flagrant în eroare: deși corporațiile multinaționale nu sunt nici nesemnificative din punct de vedere politic, și nici cu ușurinț
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
diminueaz); iar doi este cel mai mic num)r posibil. Leg)tură care exist) între schimbarea sistemului și amploarea interdependentei trebuie s) fie atent formulat). Corelația nu este perfect), deoarece interdependenta economic) variaz) odat) cu m)rimea, si nu neap)rât odat) cu num)rul marilor puteri. Deși m)rimea tinde s) creasc) pe m)sur) ce numerele scad, se poate imagina o lume de patru mari puteri, toate aflate, din punct de vedere economic, la niveluri sc)zute ale interdependentei
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cealalt); în privința puterii și a bog)ției, ambele au mai mult de câștigat de pe urma dezvolt)rii pașnice a resurselor interne, decat dac) ar curta și ar câștiga de partea sa - sau ar lupta și impune - alte state din lume. O rât) de creștere cu cinci procente, susținut) timp de trei ani, adaug) produsului național brut american o sum) care dep)șește o jum)țațe din PNB al Germaniei de Vest, și în întregime pe cel al Mării Britanii (anul de referinț
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
percepția faptului de a se află în opoziție s) pun) în umbr) interesele reciproce? Un sistem al numerelor mici poate fi întotdeauna destr)maț de acțiunile unuia precum Hilter, sau de reacțiile unuia precum Chamberlain. De vreme ce acest lucru este adev)rât, s-ar putea p)rea c) ne afl)m în poziția inconfortabil) de a ne baza pe moderația, curajul și bunul simț al celor care dețin poziții de putere. Date fiind capriciile omenești și impredictibilitatea reacției indivizilor fâț) de evenimente
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Franței. În cele din urm), avantajul nostru în privința exportului de bunuri prelucrate a depins foarte mult de exportul produselor de înalt) tehnologie. În cei trei ani, incepand cu 1973 și pan) în 1975, acele exporturi au crescut pan) la o rât) medie anual) de 28, 3 procente (IERP*, 1976, p. 120). Oricum ar fi f)cute evalu)rile, Statele Unite reprezint) țară care deține controlul. Se poate pune întrebarea dac) poziția de lider nu este una costisitor de menținut. Ț)rile în
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
descris) alt)dat) drept intolerabil). Instrumentele care nu pot fi utilizate pentru a face fâț) unor cazuri mai puțin importante - acelea care sunt moderat de periculoase și de d)un)toare - r)mân neutilizate, pan) ies la iveal) cazurile cu adev)rât importante. Ins), în acest caz, apelul la forța major), în vederea ap)r)rii unui interes vital, ar duce la severul risc al represaliilor. În asemenea circumstanțe, cei puternici sunt împiedicați de propria putere; și, cu toate c) cei slabi nu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ajung) la rezultate decisive, care s) fixeze în mod categoric relațiile concurenților” (1904, p. 675). Un adev)r inc) și mai vechi, formulat de David Hume, este acela c) ,,forța este întotdeauna de partea celor guvernați”. ,,Sultanul Egiptului sau împ)râtul Romei”, a continuat el s) argumenteze, ,,și-ar putea trata supușii s)i nevinovați că pe animalele s)lbatice, contrar sentimentelor și inclinațiilor lor. Ins) el trebuie, cel putin, ca m)car pe mamelucii sau pe g)rzile sale pretoriene
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a aduce pacea în Vietnam, si de a stabili un regim preferat, reprezint) o simpl) repetare. Franța s-a luptat în Algeria, între 1830 și 1847, pentru o cauz) similar). Marea Britanie s-a confruntat cu un popor bur extrem de hoț)rât, în r)zboiul purtat împotriva lui, dintre anii 1898 și 1903. Franța, când a dus lupta, era considerat) ca având cea mai bun) armat) din lume, iar Marea Britanie o flot) atotputernic) (Blainey 1970, p. 205). A spune c) statele puternice
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
atenție unei alte vechi zicale: ,, Treaba tuturor nu este treaba nim)nui”. Existența unui num)r de state se spune c) faciliteaz) adapt)rile privind distribuția de putere dintre ele, si, chiar dac) știm c) acest lucru nu este adev)rât, politica internațional) oricum se presupune a nu fi treaba oricui. Din nou, aici atenția se concentreaz) asupra leg)turilor cu excluderea structurii, accentuându-se astfel mai degrab) asupra adapt)rii, decat a controlului. Ce observ)m, atunci cand ne concentr)m
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
se combine, pentru a contrabalansa forță celor puternici. Uniunea Sovietic) ar putea face eforturi în vederea acestui rezultat, în timp ce Europa ar putea s) beneficieze, întrucat p)rțile mai slabe pl)tesc mai mult pentru sprijinul care le este acordat. Nu neap)rât în privința unei mari confrunt)ri, ci în multe chestiuni importante, Uniunea Sovietic) și nouă Europ) ar putea coopera în moduri pe care le-am putea considera nepl)cute. Kissinger ar fi putut ad)uga, așa cum puțini o fac, atunci când vine
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
stabil, în ciuda dificult)ților inerente. Ar trebui s) prefer)m bipolaritatea. Pan) la urm), probabil cp la această concluzie am ajunge, în ciuda declarațiilor - sl)bind treptat în intensitate și fervoare - care afirm) contrariul. Chiar și un atât de înfl)c)rât pro-european, precum George Ball, ar putea refuza cu obstinație perspectiva unei lumi tripolare, dac) aceasta ar amenința s) devin) realitate. Așa cum ne-am putea unor aștepta din partea unor duopoliști practici, Statelor Unite și Uniunii Sovietice le-ar pl)cea s)-si
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
țile de management al afacerilor mondiale, ar trebui, de asemenea, s) ne întreb)m cât de mare ar putea fi necesitatea managementului. Nevoia de management crește, pe m)sur) ce statele devin din ce in ce mai strâns interdependențe. Dac) interdependenta este cu adev)rât strâns), fiecare stat este constrâns s) trateze acțiunile celorlalte state ca si cum ele ar constitui evenimente ce se petrec în interiorul propriilor sale granițe. Reciprocitatea dependenței determin) fiecare stat s) le supravegheze pe celelalte, cu precauție și suspiciune. O sc)dere a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
al doilea, citându-l pe Rudolf Hilferding (Lenin, 1916, pp. 102-104, 121). O metod) mai puțin obișnuit) e de a argumenta c) ,,noul imperialism” era diferit de cel vechi din pricina capitalismului. C) ar fi existat câteva diferențe e, desigur, adev)rât, ins) insignifiant din punct de vedere teoretic. Pentru un exemplu al acestui argument, vezi O’Connor (1970). * Wehler (1970) ofer) un exemplu izbitor al modului în care se împotmolește analiza privitoare la cauze, atunci când industrializarea este echivalat) cu capitalismul. Cf.
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
al poemelor autobiografice: „Am iubit în viață! Și-am urât!/ Am urât cu patimă urâtul!/ Porcilor ce n-au alt gând decât/ Să-și îndoape rânza până-n gât,/ Și-ngropat de-oi fi sunt hotărât/ Să le umplu cu țărână râtul” (Ostrovul meu). În ultimul volum de versuri antum, Țărmurile clipei (1983), poetul atinge coardele unei lirici elegiace a amintirilor, dominată însă obsedant de aceeași viziune a neîmplinirii, de aceeași dorință de a se bucura de lumină, de soare, de liniște
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
mi-a fost de noroc traiul De când mă știu am țesut postav pentru patronul nostru grăsun și gângav. (Ă)”. (George DAN. - Călina Streinului. În: Flacăra, nr. 4 (56) 30 ian.) * „Cu dinții vineți, buze clăpăuge mânând prin sate faetonul cu rât de porc, tot suge, suge să-i crească banița, pogonul. (Ă). Mai an pe secetă-i creșteau tot saci de grână, numai aur calicii mi-l stupeau pe șleau: ’tui dumnezeii de balaur”. (Mihail COSMA - Chiaburul. În: Flacăra, nr. l0
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de campanie, iar el Îi simțea răsuflarea grea. — Să nu crezi niciodată povestea aia cu coasa și cu craniul, Îi spuse el femeii. Poate să vină ca doi agenți pe biciclete sau ca o pasăre. Sau poate să aibă un rât mare, de hienă. Acum se urcase pe el, dar nu mai avea nici o formă. Ocupa pur și simplu un spațiu. — Zi-i să plece. Nu plecă, ci veni și mai aproape. A dracu’ respirație mai ai și tu. Jigodie puturoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
încălzește puțin, caută vreo poieniță unde să dormiteze sub paza calăuzei bătrâne. Mistreții s-au adunat și ei, cu mic cu mare, în turme bunicele, scormonind după jir, rădăcini dulci și ghindă ori poame pădurețe. Unde au lucrat ei cu râturile, grohăind harnic, pădurea parcă este arată, nu alta. Somnul și-l petrec prin desișuri apărate de vânturi, adunați în cerc, godacii fiind la mijloc. Codan, vulpoiul cu blana roșie ca para focului, încearcă în fel și chip, doar-doar o dobândi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
curțile oamenilor, umblând nestingheriți printre orătănii: intrau În cotețe și În grajduri, curățind de bălegar copitele cailor, ale vacilor; fâlfâind ușor din aripi se lăsau pe spinările vitelor, coborând apoi În iesle și În troace, fără să se sfiască de râturile amenințătoare ale porcilor și de boturile taurilor, din care țâșneau jeturi de abur Înroșit. Ieșind pe ușa grajdurilor, se Îndreptau spre cuștile câinilor, care În loc să se repeadă să-i sfâșie, scoțând un scheunat jalnic, se strecurau În găurile săpate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
prin urâțenia chipului și dizarmonia formelor. Un diavol cu coarne și urechi de țap se sprijină spre exterior de o margine rotundă și privește spre Tour Eiffel. Mâini crispate se alătură ghearelor, ciocuri dizgrațioase se deschid alături și boturi și râturi hâde, priviri însângerate și flămânde sfâșie aerul și înveninează lumea. Toate aceste chipuri smulse din infern sunt împrăștiate pe cornișele lăcașului sfânt al Maicii Domnului în inima Parisului. Catedralele și edificiile romanice și gotice cunosc aceste chipuri ale groazei. La
Monştri şi gargui în arta medievală. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]