418 matches
-
Moara Săracă și Pășcani, având 3160 de locuitori. În 1950, comuna Căciulați a devenit reședința raionului Căciulați din regiunea București, statut pe care l-a avut până în 1960, când raionul a fost desființat, și comuna a fost inclusă în raionul Răcari al aceleiași regiuni. În 1968, a devenit parte a nou-reînființatului județ Ilfov; cu această ocazie, satele Canela, Moara Săracă și Pășcani au fost comasate într-un singur sat, denumit "Moara Vlăsiei", și devenit reședința comunei, care a și luat numele
Comuna Moara Vlăsiei, Ilfov () [Corola-website/Science/310024_a_311353]
-
alipit comunei Tâncăbești, care făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni a aceluiași județ și era formată din satele Ciofliceni, Ghermănești, Mitropolia, Tâncăbești și Filitis. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Căciulați din regiunea București, iar în 1960 — în raionul Răcari al aceleiași regiuni. În 1968, a trecut din nou la județul Ilfov, mai multe comune fiind desființate și sate comasate pentru a obține structura actuală. În 1981, în urma unei reorganizări administrative a zonei, a fost inclusă în Sectorul Agricol Ilfov
Comuna Snagov, Ilfov () [Corola-website/Science/300510_a_301839]
-
este un oraș în județul Dâmbovița, Muntenia, România, format din localitățile componente Bălănești, Colacu, Ghergani, Ghimpați, Mavrodin, (reședința), Săbiești și Stănești. A fost declarat oraș prin Legea nr. 543 din 25 noiembrie 2004. Orașul Răcari se află situat în partea de S-E a județului Dâmbovița. Orașul este așezat în Câmpia Titu la o altitudine de față de nivelul mării, fiind brăzdat de cursurile râurilor Colentina și Ilfov. Se învecinează cu: Ca unitate administrativ-teritorială, orașul Răcari
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
Răcari se află situat în partea de S-E a județului Dâmbovița. Orașul este așezat în Câmpia Titu la o altitudine de față de nivelul mării, fiind brăzdat de cursurile râurilor Colentina și Ilfov. Se învecinează cu: Ca unitate administrativ-teritorială, orașul Răcari a fost atestat prin anul 1725, printr-o cruce ridicată de starostele bărbierilor din București, fiind cunoscută sub primul nume de comuna Podul Bărbierului, datorită podului peste pârâul Ilfovăț, ridicat de același bărbier pe drumul ce lega Bucureștiul de Câmpulung
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
meșteri de refetul său. De atunci, punctul a început să se numească Podul Bărbierului și drumul între Târgoviște și București a început să fie scurtat pe aici. Cea mai importantă lucrare ce tratează istoria localității este o monografie a satului Răcari, editată în 1939 în Târgoviște la Tipografia și Legătoria de cărți „Viitorul”, sub semnătura magistratului Nicolae M. Popescu-Răcăreanu, sub titlul "„Moșnenii Răcăreni-Ot Boanga”". În această monografie se vorbește despre un ins care și-a așezat aici locuința și că acesta
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
Ghergani și multe alte obiective social-culturale. Comuna Vizurești era formată din satele Vizurești, Ghimpați și Priseaca, având în total 1297 de locuitori; în ea funcționau două biserici și o moară de apă. Denumirea comunei Podu Bărbierului a fost schimbată în "Răcari" și se păstrează și astăzi. În 1925, comuna Răcari avea 1712 locuitori și făcea parte din plasa Ghergani a aceluiași județ. Reședința acestei plăși era comuna Ghergani, cu 3150 de locuitori în satele Bălănești, Colacu, Gămănești, Ghergani, Mavrodinu și Săbiești
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
formată din satele Vizurești, Ghimpați și Priseaca, având în total 1297 de locuitori; în ea funcționau două biserici și o moară de apă. Denumirea comunei Podu Bărbierului a fost schimbată în "Răcari" și se păstrează și astăzi. În 1925, comuna Răcari avea 1712 locuitori și făcea parte din plasa Ghergani a aceluiași județ. Reședința acestei plăși era comuna Ghergani, cu 3150 de locuitori în satele Bălănești, Colacu, Gămănești, Ghergani, Mavrodinu și Săbiești. Cealaltă comună de pe actualul teritoriu al orașului, Vizurești, avea
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
de locuitori în satele Bălănești, Colacu, Gămănești, Ghergani, Mavrodinu și Săbiești. Cealaltă comună de pe actualul teritoriu al orașului, Vizurești, avea în compunere în 1925 satele Vizurești și Ghimpați, cu 1390 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în subordinea raionului Răcari din regiunea București, Răcari comasând toate celelalte comune și devenind centru administrativ regional. În 1968, comuna Răcari a trecut în componența Județul Dâmbovița, având în compunere satele Răcari, Ghergani, Bălănești, Colacu, Ghimpați, Mavrodin, Săbiești și Stănești. În 25 noiembrie 2004
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
Bălănești, Colacu, Gămănești, Ghergani, Mavrodinu și Săbiești. Cealaltă comună de pe actualul teritoriu al orașului, Vizurești, avea în compunere în 1925 satele Vizurești și Ghimpați, cu 1390 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în subordinea raionului Răcari din regiunea București, Răcari comasând toate celelalte comune și devenind centru administrativ regional. În 1968, comuna Răcari a trecut în componența Județul Dâmbovița, având în compunere satele Răcari, Ghergani, Bălănești, Colacu, Ghimpați, Mavrodin, Săbiești și Stănești. În 25 noiembrie 2004, comuna Răcari a fost
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
orașului, Vizurești, avea în compunere în 1925 satele Vizurești și Ghimpați, cu 1390 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în subordinea raionului Răcari din regiunea București, Răcari comasând toate celelalte comune și devenind centru administrativ regional. În 1968, comuna Răcari a trecut în componența Județul Dâmbovița, având în compunere satele Răcari, Ghergani, Bălănești, Colacu, Ghimpați, Mavrodin, Săbiești și Stănești. În 25 noiembrie 2004, comuna Răcari a fost declarată oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Răcari se ridică la
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
cu 1390 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în subordinea raionului Răcari din regiunea București, Răcari comasând toate celelalte comune și devenind centru administrativ regional. În 1968, comuna Răcari a trecut în componența Județul Dâmbovița, având în compunere satele Răcari, Ghergani, Bălănești, Colacu, Ghimpați, Mavrodin, Săbiești și Stănești. În 25 noiembrie 2004, comuna Răcari a fost declarată oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Răcari se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
regiunea București, Răcari comasând toate celelalte comune și devenind centru administrativ regional. În 1968, comuna Răcari a trecut în componența Județul Dâmbovița, având în compunere satele Răcari, Ghergani, Bălănești, Colacu, Ghimpați, Mavrodin, Săbiești și Stănești. În 25 noiembrie 2004, comuna Răcari a fost declarată oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Răcari se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,31%), cu o minoritate de romi
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
În 1968, comuna Răcari a trecut în componența Județul Dâmbovița, având în compunere satele Răcari, Ghergani, Bălănești, Colacu, Ghimpați, Mavrodin, Săbiești și Stănești. În 25 noiembrie 2004, comuna Răcari a fost declarată oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Răcari se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,31%), cu o minoritate de romi (4,21%). Pentru 4,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
21%). Pentru 4,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,13%), cu o minoritate de penticostali (1,57%). Pentru 4,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Orașul Răcari este o localitate a cărei economie nu are o ramură preponderentă și există un echilibru între producția agricolă și cea industrială.Principalele ramuri industriale sunt:metalurgie,prelucrare a lemnului,confecții și textile. De asemenea, funcționează un număr de aproximativ 150
Răcari () [Corola-website/Science/301187_a_302516]
-
irigații în județul Dâmbovița. În 1976 - 1978 au fost executate alte două lacuri Adunați și Ilfoveni, odată cu derivația Ilfov-Dâmbovița, în zona Mircea Vodă, cu o capacitate de 4 m³/s. O ultimă lucrare a fost derivația Ilfov - Dâmbovița, din zona Răcari, care permitea devierea debitelor de viitură ale Ilfovului în Dâmbovița, de unde puteau fi tranzitate mai departe fie în Ciorogârla, fie în Argeș prin derivația Brezoaiele (Dâmbovița - Argeș), care debușează în Argeș în amonte de podul peste Argeș al autostrăzii București
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
manuală. Este de presupus că cele mai mari "horreum"uri vor fi avut astfel un personal alcătuit dintr-un număr enorm de muncitori. Horreum-uri au fost descoperite în capitala Daciei, "Ulpia Traiana Sarmizegetusa", precum și în castrele romane "Jidava", "Potaissa", "Samum", Răcarii de Jos. Localitatea Șura Mare din județul Sibiu a fost atestată pentru prima oară drept "Magnum Horreum" cândva între anii 1332-1335; probabil aici existând un horreum de mari dimensiuni.
Horreum () [Corola-website/Science/320742_a_322071]
-
cu județul Dâmbovița, pe malurile Prahovei, acolo unde aceasta primește apele micului afluent Peleș. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. La , din acest drum se ramifică șoseaua națională DN71, care duce spre sud-vest la Târgoviște, Răcari și Tărtășești (unde se termină în DN7 aproape de București). Prin oraș trece și calea ferata Ploiești-Brașov, pe care este deservit de stația Sinaia și de halta Sinaia Sud. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sinaia se ridică la locuitori
Sinaia () [Corola-website/Science/296714_a_298043]
-
Sus) • (Cireșanu) • (Drăgănești) • (Fefelei) • (Mizil) • (Păulești) • (Ploiești) • (Potigrafu) • (Starchiojd) • (Șirna) • (Valea Cucului) • (Valea Scheilor) • (Zalhanaua) • (Dulceanca) • (Pietroșani) • (Almăj) • (Amărăștii de Sus) • (Apele Vii) • (Barcă) • (Bojoiu) • (Cârcea) • (Castranova) • (Cioroiu Nou) • (Craiova) • (Desa) • (Drănic) • (Galicea Mare) • (Ghidici) • (Leu) • (Locusteni) • (Padea) • (Pârșani) • (Prapor) • (Răcarii de Jos) • (Robăneștii de Jos) • (Verbița) • (Viișoara Mică) • (Zănoaga) • (Glodeni) • (Hâiești) • (Săcelu) • (Târgu Jiu) • (Baltă Verde) • (Crăguești) • (Drobeta-Turnu Severin) (Izimșa) • (Izvoarele) • (Izvoru Frumos) • (Ostrovu Mare) • (Rocșoreni) • (Vrancea) • (Brâncoveni) • (Chilia) • (Colonești) • (Dobrun) • (Drăgănești-Olt) • (Gârcov) • (Mihăești) • (Orlea) • (Reșca) • (Slatina) • (Slăveni) • (Sprâncenata) • (Stoenești
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
locuitori. Aici funcționau o moară cu apă și două biserici. În 1925, comuna Vizurești era în plasa Ghergani a aceluiași județ, având în componență satele Ghimpați și Vizurești, cu 1390 de locuitori. În 1950, ea a fost inclusă în raionul Răcari din regiunea București și, înainte de 1968, a fost desființată, iar satul ei de reședință a fost inclus în comuna Ciocănești.
Vizurești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301198_a_302527]
-
Bâra, Coadele, Fundu și Șanțu Florescu; în 1925, ea făcea parte din plasa Buftea-Bucoveni a județului Ilfov și avea o populație de 3900 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în subordinea raionului Căciulați și apoi (după 1960) a raionului Răcari din regiunea București. În 1964 satul și comuna au primit numele de "Siliștea-Snagovului", iar în 1968 comuna s-a desființat, satele ei fiind trecute la comuna Gruiu, rearondată județului Ilfov. Tot atunci satul Pescarii (fost Fundu) a fost inclus în
Siliștea Snagovului, Ilfov () [Corola-website/Science/300509_a_301838]
-
a vândut cărțile de medicină și a cumpărat un set de tobe și un frac. Muzică l-a atras de tânăr, dar familia nu știa nimic despre schimbarea în viața lui. Într-o seară când cântă la barul de noapte „Răcarul”, mama sa, a fost adusă de prieteni să-și descopere propriul copil pe scenă. Maria a leșinat când l-a văzut pe fiul ei cântând și a făcut o „scenă” nedorită de Gion. A fi cântăreț în acele vremuri era
Gheorghe Ionescu Gion () [Corola-website/Science/309745_a_311074]
-
Malu Spart). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna ca reședință a plășii Bolintin din același județ, având 6000 de locuitori în satele Bolintinu din Vale, Crivina (preluat de la comuna Țigănia-Crivina, desființată) și Suseni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Răcari și apoi (după 1952) raionului Titu din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Comuna a devenit oraș în 1989. În orașul Bolintin-Vale
Bolintin-Vale () [Corola-website/Science/297068_a_298397]
-
Tot atunci, comuna Bâldana avea 1950 de locuitori în satele Bâldana, Fundata și Priseaca, fiind arondată plășii Ghergani a județului Dâmbovița. În 1931, satul Priseaca era consemnat cu numele de "Țepeș-Vodă". În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Răcari din regiunea București. În 1968, la revenirea la organizarea administrativă pe județe, cele două comune au fost transferate județului Ilfov, reînființat, și au fost comasate. Astfel, comuna a luat forma sa actuală, satele Țepeș-Vodă și Fundata fiind desființate și integrate
Comuna Tărtășești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/298378_a_299707]
-
municipiul Medgidia Hârșova orașul Hârșova Mangalia municipiul Mangalia Cernavodă orașul Cernavodă �� Băneasa orașul Băneasa Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe Targu Secuiesc municipiul Targu Secuiesc Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște Găești orașul Găești Pucioasa orașul Pucioasa Răcari orașul Răcari Moreni municipiul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băilești municipiul Băilești Filiași orașul Filiași Segarcea orașul Segarcea Calafat municipiul Calafat Bechet orașul Bechet Galați Galați municipiul Galați Tecuci municipiul Tecuci Targu Bujor orașul Targu Bujor Liești comuna Liești Giurgiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236016_a_237345]
-
Hârșova orașul Hârșova Mangalia municipiul Mangalia Cernavodă orașul Cernavodă �� Băneasa orașul Băneasa Covasna Sfîntu Gheorghe municipiul Sfîntu Gheorghe Targu Secuiesc municipiul Targu Secuiesc Întorsura Buzăului orașul Întorsura Buzăului Dâmbovița Târgoviște municipiul Târgoviște Găești orașul Găești Pucioasa orașul Pucioasa Răcari orașul Răcari Moreni municipiul Moreni Dolj Craiova municipiul Craiova Băilești municipiul Băilești Filiași orașul Filiași Segarcea orașul Segarcea Calafat municipiul Calafat Bechet orașul Bechet Galați Galați municipiul Galați Tecuci municipiul Tecuci Targu Bujor orașul Targu Bujor Liești comuna Liești Giurgiu Giurgiu municipiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236016_a_237345]