286 matches
-
este În epocă neîntrecut În descripția naturii În stare de convulsie: „Soarele dispare... ceru-ngălbeni! Munții-nalți, vechi, se-nvîrtesc, se-nclină. Umbra se mărește... Aerul tăiat, Strîns, s-aruncă-n valuri, vîjÎie turbat. Muntele tresare! trăsnete, mugiri, Șuiere bizare, vaiete, răcniri Să rădic În aer, cresc, se variază Și, din munte-n munte, trec, se repetează...” Repetițiile, simetriile, acumulările indică o figură retorică (ce va fi dominantă În Basme). Ea se bazează, aș zice, pe un evident gust al vălmășagului, pe o sensibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
suflare. GÎndule, mergi și-i vestește Că iubitul ei sosăște, Spune-i să se descernească Și să nu mă mai bocească. Du ochilor drept vestire A plînsului contenire, Du guriței bucurie De sărutări cu trufie. SÎnul, peptul dezvălește, ȚÎțișoare rumenește, Rădică di pi picioare Orice feli de-nvălitoare Și spune cu Îndrăzneală C-oi să fac mare năvală.” Este prima oară, după știința mea, cînd un poet erotic Îndrăznește să vorbească de astfel de lucruri și să arunce o privire concupiscentă spre
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
acea teamă sacra ce constituie fondul oricărei atitudini religioase autentice și care se împletește cu iubirea de Dumnezeu. Semnificație: iertător generos care îl și vindeca pe cel iertat de răul pricinuit de păcat. 3.1.15.2. s’Qlț NoœQ’: „rădicând”, „bun iertătoriu” (SC); „Cel ce ștearge”, „milostiv”(Blaj); „Cel ce șterge”, „bun și iertător” (BVA, „iertător” (G-R; BS); „te-ai milostivit” (C); euilatós, aphairÄÎn(LXX); „propitius” (Vg); „Dieu de pardon” (BJ); „forgiving” (RSV). NoțQr ƒese: l"-’al"pm noœQ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Raoul, Poésie et traduction, Milan, 1984, Archives de la Bibliothèque Naționale de France. PEETERS, Jean, La médiation de l'étranger. Une sociologie de la traduction, Arras, Artois Presses Université, collection " Traductologie ", 1999. PYM, Anthony, Method în translation history, St. Jerome, Manchester, 1998. RĂDICE, William, REYNOLDS, Barbara (dir.), The Translator's Art: Essays în Honor of Betty Rădice, Penguin, Harmondsworth, 1987. RĂDULESCU, Anda, Leș culturèmes roumains: problèmes spéciaux de traduction, Editura Universitaria, Craiova, 2010. RICŒUR, Paul, Sur la traduction, Bayard, Paris, 2004. RIEU, Josiane
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La médiation de l'étranger. Une sociologie de la traduction, Arras, Artois Presses Université, collection " Traductologie ", 1999. PYM, Anthony, Method în translation history, St. Jerome, Manchester, 1998. RĂDICE, William, REYNOLDS, Barbara (dir.), The Translator's Art: Essays în Honor of Betty Rădice, Penguin, Harmondsworth, 1987. RĂDULESCU, Anda, Leș culturèmes roumains: problèmes spéciaux de traduction, Editura Universitaria, Craiova, 2010. RICŒUR, Paul, Sur la traduction, Bayard, Paris, 2004. RIEU, Josiane, L'esthétique de du Bellay, SEDES, Paris, 1995. ROUX-FAUCARD, Geneviève, Traduction et retraduction du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
533 V. K. Richard Baush, Josef Klegraf, Wolfram Wilss, The Science of Translation : An Analytical Bibliography, Narr, Tubingen, 1970 ; Wolfram Wills, The Science of Translation, Narr, Tubingen, 1982. 534 V. Theodore Savory, The Art of Translation, Cape, London, 1957 ; William Rădice, Barbara Reynolds (dir.), The Translator's Art: Essays în Honor of Betty Rădice, Penguin, Harmondsworth, 1987 ; Rosanna Warren (dir.), The Art of Translation : Voices from the Field, North-eastern University Press, Boston, 1989. 535 V. Erol Kayra, " Le langage, la poésie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
An Analytical Bibliography, Narr, Tubingen, 1970 ; Wolfram Wills, The Science of Translation, Narr, Tubingen, 1982. 534 V. Theodore Savory, The Art of Translation, Cape, London, 1957 ; William Rădice, Barbara Reynolds (dir.), The Translator's Art: Essays în Honor of Betty Rădice, Penguin, Harmondsworth, 1987 ; Rosanna Warren (dir.), The Art of Translation : Voices from the Field, North-eastern University Press, Boston, 1989. 535 V. Erol Kayra, " Le langage, la poésie et la traduction poétique ou une approche scientifique de la traduction poétique ", în op.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Limbajul utilizat, cu o evidentă putere de acuzare, adresarea directă folosită În „dedicație”, reprezintă mijlocul prin care scriitorul crează o atmosferă dominantă În Întregul roman: „Vouă, dar, străluciți luceferi ai vicielor, cari ați mâncat starea stapânilor voștri și v-ați rădicat, pe ruinele acelora ce nu v-au lăsat să muriți În mizerie,... vouă, cari ați furat cu zvanțul din funcțiunile cele mici și cu miile de galbeni din cele mari, iar acum, când v-ați cumpărat moșii și palate, stropiți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vistiernicul Iordache Costache-Venin și stolnicul Sandu Sturza, pentru „locul unei prisăci”. Stolnicul nu și-a pus prisaca „pe moșia dumisale, ce în coastele prisăcii dumisale vistiernicului”. Cei rânduiți să judece, dar și domnitorul, în actul de întărire, cer stolnicului să „rădice stupii din coastele prisăcii dumisale vist/iernic/ și să-i mute pe moșia dumisale ca să lipsească pricina dintre dumnealor”. În unele situații, locurile de prisacă serveau drept repere hotarnice, o altă dovadă de străvechime. Așa rezultă din mărturia unor locuitori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
va cădea cu greu ca să lucreze la stăpânii moșiilor, pe care se hrănesc și se chivernisesc, din zece zile una, dând și dijmă din rodurile /lor/ de a zecea, după obicei. Însă cu hotărâre ca să nu fie volnici a-și rădica nimenea de pe țarină până nu vor face întăi știre stăpânului moșiei, ca să trimită să-și ia dijma” (subl. n.). Am văzut cum în actul din 1749 se menționa ca obligație slujba, obișnuită, ceea ce ar fi trebuit să însemne respectarea vechilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Deoarece obligația de „a face întâi știre stăpânului moșiei ca să trimită să-și ia dijma” este transformată în datoria sătenilor de „a o strânge și a o căra la arie și coșarele stăpânului moșiei, și nimene să nu cuteze a rădica de pe țarine rodurile sămănăturilor sale înainte de a veni vechilul moșiei să măsoare dijma”. Agravarea sarcinilor puse pe umerii țăranilor clăcași este evidentă, comparativ cu perioada precedentă. Trecuse demult vremea când era în practică strânsul dijmei de către însuși stăpânul moșiei ori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]