286 matches
-
exemplu, interzice tranziții dintr-o stare cu număr impar de pioni într-o stare cu număr par de pioni, sau invers). Împreună cu V. Bargmann și V. Telegdi a formulat ecuația Bargmann-Michel-Telegdi care descrie precesia spinului în câmp magnetic. Împreună cu L.A. Rădicați a dezvoltat teoria geometrica a octetului ȘU(3). Încă din 1953 introdusese o descriere a tranzițiilor de faza că fenomene de rupere a simetriei; a aplicat acest concept la o clasă largă de fenomene, de la fizica particulelor elementare la cristalografie
Louis Michel () [Corola-website/Science/318066_a_319395]
-
Austria, în anul 2001 lansează primul album de melodii inedite intitulat Canto al sole iar, după un an, se reîntoarce la genul classical crossover cu albumul Carrisi cântă Caruso dedicat marelui tenor Enrico Caruso. În decembrie 2005 publică albumul Le rădici del cielo, un omagiu muzical pentru Salento, regiunea din sudul Italiei în care Al Bano s-a nascut iar după câteva luni prezintă compilația Îl mio Sanremo, o colecție de noi versiuni a pieselor prezentate de el la Festivalul Sanremo
Al Bano () [Corola-website/Science/315270_a_316599]
-
de pe ancadramentul intrării, de pe latura de sud (la care s-a renunțat ulterior), decorat cu rozete, dinte de lup, triunghiuri, semicercuri, romburi, cerea: ”să se știe că după ce s-o ars biserica,cu ajutorul lui Dumnezeu s-au început a se rădica această sfântă biserică, în luna lui mai 21 de zile, în ziua marelui Constantin împăratul și cu maică sa Elena, anul Domnului 1741”. Bârnele de stejar, îmbinate în coadă de rândunică, au capetele cioplite, în prelungire, amintind prin forma și
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
la Karlsbad (azi orașul Karlovy Vary din Cehia) în 1859 și reînhumat la Șerbești zece ani mai târziu, de către soția sa, prințesa Elena Cantacuzino. Pe monumentul funerar al prințului Alexandru Ilie Cantacuzino se află gravată următoarea inscripție: ""Monumentul acesta este rădicat în memoria Prințului ALEXANDRU JLIE CANTACUZIN săvîrșit din vieață în anul 1859 la Carlsbad și transportat în anul 1869 la Sărbești de cătră Princessa ELENA CANTACUZIN Soțiea reposatului 1870."" Tot pe soclu se află reprezentat și un blazon nobiliar. Lângă
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
sfințită la data de 5 ianuarie 1823 de mitropolitul Veniamin Costachi, împreună cu episcopul Meletie Lefter al Romanului. În stânga intrării se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice, având următorul text: ""Cu agiutoriul Presfintei Troiță a Dumnezeului nostru sau rădicat din temelie acestu sfăntŭ lăcașŭ întru carele se prăznuește Buna Vestire a Maicei D(o)mnului și săborul maimarilor voevozi Mihail și Gavreil de robii lui D(u)mnezeu Dimitri Sturza biv vel logofet fiulŭ lui Ionŭ Sturza biv vel
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
înalt și păduros”. Trebuie amintit aici și forma latină "Arduus" care aparține aceleiași rădăcini etimologice și forma indiană veche "ardhuka" "a prospera" și forma albaneză "ardh-" care cu extensia "na" a dat "ardhuna" însemnând "profit" "câștig" Cuvintele "aridica" și formele "rădica", "ridică", "ar(i)dică" aparțin acestei rădăcini și se poate aminti semantic și epitetul Dacia "Felix" însemnând Dacia "Prosperă" Unii cercetători au propus o explicație bazându-se pe lexicul limbii sanscrite: "har-deal" (în ebraică, "hâr" „munte”), „Grădină Domnului”, ceea ce s-
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
pp. 5-17. 72. Repartiția graiurilor meglenoromane, în ”Studia lingvistică et philologica”, Omagiu Profesorului Nicolae Saramandu la 70 de ani, București, pp. 57-62. 73. L`oppsizione del numero nel romeno e nell`italiano, în ”Lingua, letteratura e cultură italiană” (editat de Rădica Nikodinovska), Skopje, 2011, pp. 61-68. 74. Le français du Québec, în ”Langue, Littérature et culture françaises en contexte francophone”, Skopje, 2012, pp. 11-14. 75. De ce am devenit lingvist?, în Omagiu academicianului Marius Sală, volum îngrijit de Emanuela Timotin și Ștefan
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
reparațiile care s-au adus bisericii, cunoscute sunt cele din anii 1913, 1963 și 2007. Ansamblul pictural interior, finalizat odată cu montarea iconostasului, este semnat, potrivit inscriptiei rimate a tâmplei, de „popa” Simion Zugravul din Pitești: „1779 septemvrie 17. Valuri multe rădică furtuna pă mare, mai vârtos gându omului întru lucrare, nu atâta grija și frica începutului, cât grija și primejdia sfârșitului, fiece început de folos nevoiința li-arată, iar sfârșitul a tot lucru ia plată. Lăudat să hie a lui Dumnezeu
Biserica Înălțarea Domnului din Nucșoara () [Corola-website/Science/328040_a_329369]
-
vieții populare din țară., poezia obiceiurilor moldovenești. Iată un alai de nuntă, transpus în lumea animalelor: ""țânțarii cu fluere, grierii cu surle, albinele cu cimpoi" "cântec de nuntă cântând, muștile în aer și furnicile pre pământ, mari și lungi danțuri rădicară, iar broaștele toate împreună cu brotăceii" "din gură cântec cu acesta în versuri tocmit cânta"." (citat în P. P. Panaitescu, op.cit., p.90). Limba folosită de Cantemir păstrează fonetica limbii subdialecticului moldovenesc, cu multă savoare și prospețime.
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
1841, după cum rezultă din pisania aflată deasupra ușii: "„Așa să lumineze lumina voastră înnaintea oamenilor ca să vază faptele voastre cele bune și să slăvească pre tatăl nostru cel din cerurĭ. Drept aceea și eŭ Lazăr Calenderoglu, împreună cu alțĭ ajutătorĭ, aŭ rădicat din temelie această sf. biserică, puind hramurĭ pe Sf. pr[ooroc] Ilie, Învierea Sf. Lazăr și Sf. iera[r]h Alexandru, spre pomenirea de vecĭ, în zilele prea-înnălțatuluĭ nostru Domn Alexandru Dimitrie Ghica VV. și a preaosfințituluĭ Mitropolit a toată
Biserica Sfântul Ilie - Hanul Colței din București () [Corola-website/Science/335703_a_337032]
-
1671 are loc răscoala orheenilor și lăpușnenilor condusă de Mihalcea Hâncu. Aceștia ocupă curtea domnească și îl silesc pe Gheorghe Duca să se refugieze, împreună cu toată familia, în Țara Românească. După cum arăta cronicarul Ion Neculce, "„Duca-vodă, vădzându că s-au rădicat atâta țară asupra lui, au ieșit din curtea domnească cu toată casa lui ș-au purces în gios pre iaz. Iară Hânceștii au intrat în curte și prin casăli boierești și neguțitorești, pen târgu, strâgându și jăcuind.”" În București, Duca
Anastasia Duca () [Corola-website/Science/332568_a_333897]