3,042 matches
-
capăt? Așa ar trebui, nu? Și așa va fi, sunt convinsă. Nu mă pot opri acum, tocmai când au început să-mi crească aripi. Va fi doar o scurtă pauză, o nanosecundă, între două bătăi de inimă. Lasă-mi un răgaz, mi-ai spus. Răgaz de gândurile tale, așternute pe hârtie, răgaz de tumult al sentimentelor ce se revarsă cu puterea unui torent pe albul imaculat al filelor și de acolo în sufletele celorlalți. Bine. De cât timp ai nevoie? De
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
nu? Și așa va fi, sunt convinsă. Nu mă pot opri acum, tocmai când au început să-mi crească aripi. Va fi doar o scurtă pauză, o nanosecundă, între două bătăi de inimă. Lasă-mi un răgaz, mi-ai spus. Răgaz de gândurile tale, așternute pe hârtie, răgaz de tumult al sentimentelor ce se revarsă cu puterea unui torent pe albul imaculat al filelor și de acolo în sufletele celorlalți. Bine. De cât timp ai nevoie? De o eternitate, a venit
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Nu mă pot opri acum, tocmai când au început să-mi crească aripi. Va fi doar o scurtă pauză, o nanosecundă, între două bătăi de inimă. Lasă-mi un răgaz, mi-ai spus. Răgaz de gândurile tale, așternute pe hârtie, răgaz de tumult al sentimentelor ce se revarsă cu puterea unui torent pe albul imaculat al filelor și de acolo în sufletele celorlalți. Bine. De cât timp ai nevoie? De o eternitate, a venit, cumva firesc, răspunsul tău. O eternitate, zici
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
universală, definitorie pentru specie. Dar cât de „matur” sau la ce vârstă descoperă bărbatul toate acestea? P.H. Lippa închină să atribuie acest „har” doar senectuții înțelepte. Tânărul caută cu prea multă patimă, în femeie, partenera de sex, încât nu are răgazul necesar aprofundării „relației”. Dacă aș fi răutăcios aș spune că P.H.L. iar „trage spuza pe turta pensionarilor”. Dar nu sunt!) Pentru a putea aprecia „minunea maternității”, crede scriitorul, este nevoie de timp, de „experiență personală”, cultură și meditație. Domnul R.
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
VIAȚA pentru un om! Elicopterul în căteva clipe, decolează cu un extraterestru nemuritor care a trăit mai multe zile pe Pămănt cu oameni, clone și mari spirite ale găndirii umane. A plecat lăsănd vieții și omului de pe Pămănt încă un răgaz de un milion de ani! încă o dată drum bun extraterestrule! Familia în cor: Drum bun extraterestrule! Peste căteva luni, pe piața S.F., se lansa cu mare reclamă și succes romanul “Invazie extraterestră”, autor astronautul Evelin, expert în cosmologie care oferă
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
la nesfârșit, mai ales ale acumulării, ale consumului care obnubilează deschiderea spre problemele esențiale privind sensul vieții. Neliniștea omului modern nu este a lui a fi, ci a lui a avea. Egipteanul trăia in ideea consubstanțialității cu divinitatea. Ca atare, răgazul pământesc trebuia să fie o pregătire pentru a merita viața cerească lângă zeul luminii, Re, al căror fiu se proclama. În acest sens, el trebuia să ducă o viață în cultivarea "infinității valorilor" bine, frumos, adevăr, dreptate, simțire, măiestrie lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Zeului, cu umilință a căutat-o, și totuși zeii mi-au adus suferință și mizerie în loc de fericire și bună stare". Având în vedere toate acestea, în Cântul harpistului se spune: Nu este cineva care să nu coboare sub pământ. Durata răgazului terestru ține doar cât un vis". Din acest motiv, "Fă-ți o zi fericită. Respiră balsamul și parfumul cel mai fin și oferă ghirlande de lotus pe brațele și gâtul soției tale... Aruncă departe grija, gândește-te să te bucuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
perfectă logică internă a drumului suitor de la complicitatea finitudinilor vieții de rând o temniță cu grijile, dorințele, speranțele sale la radicala eliberare: În juru-mi, în mine sălășluiește pacea. Grijile oamenilor, ce nu obosesc niciodată, dorm. Ele îmi dau libertate și răgaz. Mulțumescu-ți, ție, o, Noapte, tu, Eliberatoarea mea! Ca un văl alb de ceață Luna înconjură hotarele șovăitoare ale depărtatelor coline... Ochiul meu se înalță spre eterna boltă a cerului, Cătând spre tine, o, strălucitoare stea a nopții! Și toate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Ca și în viziunea lui Hölderlin și Rilke, Deschisul constituie pentru Rabindranath Tagore suprema năzuință: " Sfarmă lacătele porților tale,/ Părăsește-ți măruntele sentimente/ Și aruncă-te în Marele Deschis." În viziunea poetului indian, deschiderea supremă este figurată de zborul fără răgaz, zi și noapte. al unui stol de lebede: Nu aici! Nu aici! În altă parte!" Setea nebună de transcendere către un Dincolo fără formă și nume, cuprinde întreaga natură, cosmosul însuși. Lebedele, păsări prin excelență ale misterului, împrumută aripile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
în memorie toate detaliile cămăruței lui de student care se vor regăsi, fără doar și poate, în marele roman pe care orice tânăr infectat de literatură, de Paris și de încă netrăite suferințe amoroase îl scrie imaginar, în clipele de răgaz, îl contemplă apoi în vitrina unei librării, îl împachetează frumos, în hârtie colorată, lucioasă poate, și-l face cadou unei iubite acum inexistente și ea, al cărei nume se profilează fin în dedicația de pe prima filă... Suficientă reverie pentru acum
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
știi că nu există lup în pădurea asta care să mă sperie pe mine, răspunse calm puiandrul. Nu m-a alungat nimeni, n-a trebuit s-o facă. E o decizie care-mi aparține, și dacă ai să-ți dai răgaz să cugeți, vei vedea că așa trebuie să fac. Nu aș putea trăi liniștit, nu mi-aș putea clădi viitorul, nu mi-aș putea întemeia o familie dacă nu mi-aș împăca trecutul. Mă simt dator s-o fac și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de cînd îl cunoștea, sperînd la fericirea deplină. Lupino îi mobilizase. Își descoperise tatăl. Era la un pas de a-și găsi și mama. Dar avea nevoie de ajutorul lor. Lucrurile nu s-ar fi putut potrivi mai bine! În răgazul de la plecarea lui Lupino, Arus avusese timp să chibzuiască. Un pui de lup, abia zburătăcit, își găsise tăria și curajul necesare pentru a acționa după chemarea inimii. Era un exemplu pe care nu-l putea ignora. Acum, el, conducătorul, trebuia
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
ghemuite două făpturi. Una era un lup. O femelă mărunțică și slăbită, respirînd sacadat, care-i privea cu ochi mari, calzi și iscoditori. Cealaltă? Un pui de Om, de bună seamă, o mogîldeață culcată pe spate care-și agita, fără răgaz, brațele și picioarele în aer. Lupino se apropie. Femela se ridică, păstrîndu-și calmul. Privirile li se întîlniră, și Lupino simți că-l lasă picioarele cînd, în semiîntuneric, o recunoscu. Stătea acolo, exact în fața lui, frumoasă și blîndă, așa cum o văzuse
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
este următorul lucru: de puiul de Om nu se atinge nimeni! Cei doi masculi schimbară priviri repezi. Din vocea lupoaicei dispăruse orice urmă de blîndețe. La așa ceva chiar nu se așteptase Arus. Cum trebuia să procedeze? Obținu cîteva secunde de răgaz cînd în cadrul ușii apăru o siluetă nesigură. Iubirea mea! Erai aici; te-au descoperit! Biată lupoaică atît de greu încercată! Fericirea regăsirii fiului pierdut; tulburarea pricinuită de vorbele lui Arus; acum emoția întîlnirii partenerului de viață. Era mai mult decît
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
a alcool. — Ai ceva să-mi reproșezi? i-o întoarse ea din hol, canonindu-se să se descalțe fără să se aplece. — Poate că am..., zise el în continuare, accentuând destul de inoportun pe „poate“. Încerca, de fapt, să-și dea răgaz pentru a drege busuiocul. — Ești complet lipsit de imaginație! Lipsit de ima ginație și anost! i-o trânti ea. — Ce dracu’ are-a face lipsa mea de imaginație și... țcare o fi substantivul de la „anost“?) cu faptul că vii la
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
somn într-un anume moment dat în care elanul de veghe îi dă socoteală de misterioasa trecere, dar nu e chip, doar somnul îl atrage înainte ca el să poată să-l atragă pe el și fără a-i da răgaz să se întoarcă pentru a-i vedea fața. Va fi la fel și moartea? gândește și începe să-și imagineze ce va fi această moarte, până când tatăl său îl asigură că nu e nici mai mult, nici mai puțin, decât
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
nu avea nevoie de astfel de necazuri. Și oricum, cei doi nu știau că el e de față... În mod cu totul surprinzător, Căreală și-a aprins, fără să se grăbească, o țigară, de parcă și-ar fi Îngăduit un mic răgaz, spre a savura scena, sigur pe sine, cu certitudinea că nu avea să vină nimeni să Îi tulbure momentul de glorie. A tras un fum adânc În piept, a oftat, apoi cu gesturi calme a scos din buzunar un cuțit
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
cu adevărat. Că n-are cum să scape și că e prizonier. Acum. Când ochii minții lui văd fundul cel închipuit al unei femei pe care a cunoscut-o acum trei ore. Un fund pe care nici măcar n-a avut răgazul să-l admire. Un fund perfect. Pentru că și-l poate închipui în orice fel. În clipa asta, are toată libertatea să-i facă un portret-robot acestui fund. Să-l zugrăvească după pofta lui. Fundul Sophiei devine o compilație de funduri
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
dat vestea și m-a invitat - consolator, aș spune - să scriu două-trei pagini de însoțire. Așa am ajuns să citesc . Și așa a ajuns să mi se facă dor de omul ăsta, cu toate că nu ne găsiserăm, în cătănie sau după, răgazul unei șuete așezate, al unei beții nă prasnice sau al unui șir de confesiuni zguduitor-nocturne. Iar acum, după ce-am terminat cartea, mă bucur că pot să scriu negru pe alb: rar mi-a fost dat, în ultima vreme, să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
inconsistența. A crescut numărul de rătăcitori. Pentru multe domenii o mare parte a publicului o formează rătăcitorii. Unii ajung să rătăcească toată viața. Neregăsindu-se niciodată, la urmă nu se mai îndură să moară. Apelează la medicină pentru încă un răgaz, pentru încă o căutare. Căutarea (la modul prost al ei) a devenit însuși scopul; o căutare lipsită de dorința de a găsi. Interogația asupra propriei vieți (adevărata interogație) este esențială la nivel individual dar problematică la nivel social. Nu este
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
credință să îi crești, Să ții minte toată viața Ca sara și dimineața Să te rogi și să te-nchini Și să cazi și în genunchi Cu fața la răsărit De unde Iisus o venit Pentru noi o patimit. Iar în chip de răgaz Când ai zâmbet pe obraz Sau când rău ai să pățești Biblia să o citești, Că te ajută ca să treci Mai ușor prin zile reci, Îți alungă supărarea Și îți luminează calea.” - cruciulița „Cruciulița tu s-o porți, Niciodată să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Naoji. Însă nici rănile trecutului meu nu s-au vindecat complet. Oh, aș vrea să pot scrie absolut totul, fără nici o reținere. Uneori am impresia că liniștea casei de la munte e înșelătoare. Chiar presupunând că aceasta a fost un scurt răgaz acordat de zei mamei și mie, nu pot nicicum să scap de senzația ciudată că deasupra noastră planează o amenințare, o umbră neagră. Mama zice că e fericită, dar, pe zi ce trece, slăbește tot mai mult. Și la pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
manageri, nu le putem spune oamenilor astăzi: "De mâine, lucrurile se schimbă astfel...". Reacția lor va fi dură, ei se vor simți neglijați, umiliți, simplă forță de lucru 266. Managerii care au preluat de curând conducerea trebuie să-și ia răgazul să se informeze, să evalueze situația, și abia apoi să caute mijloacele pentru a comunica schimbarea. În acest fel, chiar și cei mai "refractari" salariați vor recunoaște că noul manager îi ia în considerare și se preocupă de soarta lor
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
am descoperit că oamenii nu stau în casă, ca mine, că metropola noastră este teribil de animată pe înserat și pînă tîrziu, în noapte, că, indiferent de ger sau de aerul cald al primăverii, cîrciumile sînt arhipline. Așa am avut răgaz să mă plimb prin ceea ce se numește zona Bucureștiului vechi, acum în curs de reabilitare. Schimbarea este spectaculoasă pentru ochiul interesat de partea aceasta a orașului, de istoria lui. Ani de zile, în studenție, ne refugiam pe străduțele înguste de
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
e undeva între Toma Caragiu și George Constantin. Paradoxal și enigmatic, primul a fascinat printr-un joc duplicitar, cu multiple straturi de măști, prin voluptatea cu care vrăjea spectatorul, năucindu-l cu o cascadă de farmec, fără să-i acorde răgaz să iasă dintre mrejele în care îl prindea ca în niște vâltori. Cel de al doilea era un vulcan la limita erupției. Un munte de nativitate. Personajele interpretate de el, de la rostirea replicilor la reacțiile cele mai neașteptate, dădeau senzația
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]