336 matches
-
În zonă, indiferent de modul natural de acoperire a terenului pe care se află. Urmele lăsate de configurația labelor pe zăpadă, pe suprafețe cu praf și pe pământul moale, dârele de sânge scurs din rănile ocazionate de luptele cu prada răpusă, șuvițele de lână și păr rezultate din mușcăturile aplicate 26 pe corpul victimelor, resturi de carne rămase din ospățul lupesc, ori chiar animalele rănite și nedevorate de lupii sătui după vânat, denotă prezența lupilor În apropierea locului. Nu fugi niciodată
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
mondiale destul de lungi și grele, am trecut prin două cutremure de pământ mari, prin mai multe inundații catastrofale, care toate au provocat calamități de nedescris în țara noastră. Am avut multe supărări de ordin familial, dar nu m-am lăsat răpus, nu m-am socotit nenorocit și am avut tăria să mă ridic deasupra acestor dureri ale vieții. Strămoșii mei, țărani clăcași de pe valea Moldovei, mi-au transmis această tărie sufletească, de aceea sunt foarte bucuros și le sunt mult recunoscător
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la Bîrlad și de acolo la Cîrja, o înmormîntare, timpi morți, vitezele nu se mai potrivesc cu trenul, încep și colinele de Moldova, luminația Galațiului înainte de Brăila, DN 21 de la Rîmnicu Sărat, ANL 2004 parcelă de blocuri, ideile rîmei băieți răpuși pe podele, Siretul lavă, sute de metri pe stinghiile podului, malul stîng pe inventare, suprafețe de transport, Barboși 15 sau 16 vagoane de pe racordul de Liești Tecuci, le clatină, sub viaduct liniile de Galați 700, 2,20, fata nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
după aceea să se ridice din Oprea Cârțișoara un alt nemulțumit. Un justițiar după părerea consătenilor și a prietenilor de prin satele din zonă, un brigand după părerea autorităților vremii, care nu au cunoscut liniștea, până nu l-au știut răpus. Acesta era Andrei Budac, fiul lui Zenovie și al Elisaftei, născut conform certificatului de naștere, în comuna Oprea Cârțișoara la 20 iulie 1873, având ca nașă pe Sanda Grovu, botezat fiind de preotul satului Avram Stoica. Era cel de-al
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
i auzeam glasul mătușii Estelle, nu pe cel al lui Lizzie, cântând „Trandafirii din Picardy“ și îmi aduceam aminte de radierea luminoasă a prezenței ei și de toată bucuria și suferința pe care mi le pricinuise cândva. Dumnezeule, cum cad răpuși cei tineri și frumoși, și cum numai sunt de văzut! Și mă gândeam la Hartley pe bicicleta ei, și la fața pură și deschisă pe care o avea atunci, atât de straniu asemănătoare și neasemănătoare cu fața ei bătrână și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ea un resentiment lent, adânc. Titus, această cruce fatală pe care și-o căutase singură dintr-un capriciu, și și-o adusese în casă, îi surpase căsnicia, îi surpase viața. Dar acum, Titus însuși părea să o fi izbăvit, căzuse răpus, luând cu el și vina ei. Conștiința acuzatoare se spulberase. Ben se simțea ușurat, iar ea i se alătura tainic, misterios, instinctiv, orbește, în acest sentiment de ușurare. După săvârșirea crimei, amândoi se simțeau mai bine. Și acum, vinovăția se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pericole, oamenii năvăliră în piața orașului. Cred că erau fericiți în anarhia instaurată ad-hoc, erau, da. Oratorii vorbiră de la balconul Sfatului Popular despre libertate,viitor și răzbunare. Marele bine urma să se instaureze chiar de-a doua zi. Triumf, securitatea răpusă și dezarmată, în genunchi. Cenzura abolită, vom publica cărți, vom fi alt popor. Un popor reparat. Numai că poporul rămâne același în matca lui. Du-te la Revoluție, m-au împins ai mei, dar unde? Acolo unde se împarte puterea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
iar în altă strachină lucea mujdeiul. Ritualul continua: în vreme ce unul dintre noi se înfrupta din cocoș, celălalt le vorbea, citea sau recita mesenilor. Apoi primul trecea la poezie și celălalt la cocoș. Și tot așa. Asta a durat toată noaptea. Răpuși, spre zori ne-am îmbrățișat și ne-am despărțit. Am apucat calea întoarsă. La o vreme, Flora a scris un poem despre întâmplarea asta (l-a publicat în ultima lui carte, "Dejun sub iarbă"). Iar eu ți-am povestit-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Supremă sau un Stăpân al Animalelor. Alți autori au comparat osuarele din cultul ursului, așa cum este sau a fost practicat acesta în emisfera nordică, până în secolul al XlX-lea; acest cult comportă conservarea craniului și a oaselor lungi ale ursului răpus, pentru ca Stăpânul Animalelor să-1 poată reînvia în anul următor. Karî Meuli vedea numai o formă particulară de "înhumare a animalelor", pe care el o considera cel mai vechi rit de vânătoare. Pentru savantul elvețian, acest rit punea în evidență un
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în măsura în care scenele pictate pe panouri sunt susceptibile de o interpretare coerentă, ele evocă obiceiuri și credințe minoice și orientale. Pe unul din panouri este reprezentat sacrificiul unui taur, spre care înaintează în procesiune trei preoțesc. De cealaltă parte a victimei răpuse este înfățișat, un sacrificiu sângeros, în fața unui arbore sacru. Pe al doilea panou se vede desfășurarea unei libații funerare: o preoteasă răstoarnă lichidul roșu dintr-un crater într-o mare urnă. Ultima scenă este cea mai misterioasă: în fața mormântului său
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
năruirea completă a securității pe care ți-o poate da, uneori, un câine pe care îl cheamă Fox. Motivul pentru care erotismul scârțâie și strică: Chiva e mult prea previzibil în jocul de putere fizică din actul sexual - femeile cad răpuse imediat ce personajul masculin le înfige mâna în păr. Marius Chivu încearcă oarecum crispat o mică poveste din seria lui „se făcea ca și cum“. Nimic ieșit din comun, lungi enumerări cu figuri mult prea căutate (este pariul autorului, o face conștientă, perfecte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
inițial secretara să. Rămasă însărcinată este obligată de împrejurări să dea copilul în adopție, în timp ce Tito criticat de tovărășii de idei promite că după război o va lua în căsătorie. Tânără îi va sta multă vreme aproape, dar va fi răpusa de tuberculoză la 1 mai 1948. La funeraliile ei, Tito ar fi spus zdrobit de durere: „Ai fost cea mai mare iubire a vietii mele!” Odată cu invadarea țării, la 6 aprilie 1941, de către armatele germane, italiene și maghiare, Tito inaugurează
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
simbolurile, pentru a îmbunătăți o traducere mereu imperfecta 29. În poezie, elementele experienței trăite se supun, deci, unor operațiuni - "ritualuri aedice" - , suferind o metamorfoza radicală. Confruntata cu exigențele "lirismului absolut", așa cum le înțelege Ion Barbu - metodă poescă își arată limitele: Răpusele tale Madeleine, Lenore, Ulalume - condiții desigur, gândului poetic - șanț din natură invaginată negativă, si de aceea etern refuzată, a Tiparelor. Zenitul sagitar al cerurilor noastre le menține, departe, prin coruperi (în duhul factice și translat al lacului comentator)30. (italice
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
directorul combinatului, vrea s-o părăsească pentru a trăi cu tânăra Dida, fata primarului din sat. Spre a scăpa de prezența incomodă a consoartei, el o declară nebună și o internează într-un azil unde este omorâtă. Ulterior, fantoma celei răpuse se întoarce pe pământ și își înjunghie rivala, apoi și pe fiica Romanița și pe ginerele Marian care au uneltit împotriva ei. În mai multe rânduri, se face trimitere explicit la mitul antic. La prima sa apariție, fiul Marghioalei rememorează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
se Întâmplase, fiindcă eram curios. Mărturisesc smerit că, pe lângă multe alte păcate, Îl am și pe cel al curiozității. Cine e fără păcate? Totuși, de data aceasta am fost bine sfătuit În netreb nicia mea, pentru că am văzut leșuri, cai răpuși, sânge curgând, mă rog, bătălie pe viață și pe moarte. Tânărul cavaler luptase cu vitejie, căci lângă el zăceau nu puțini tâlhari pe care-i doborâse. Am crezut că frumosul tânăr murise și el și mă pregăteam să-l Îngrop
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nu vreau să rămân dator la vreo întrebare. Aleg unul care poate că prezintă zbaterea noastră comună, dintr-un timp incert: MI-AU IMPLANTAT UN AC ADÂNC ÎN SPATE mi-au implantat un ac adânc în spate în insectar rămân răpuse urme se zbat și urlă hăituite-n turme cădem răpuși eternelor păcate mâini și picioare-n tencuială scurmă descriu un cerc dar nu se pot abate mă zbat cumplit să scap de sub lăcate durerea-n pieptul țeapăn nu se curmă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care poate că prezintă zbaterea noastră comună, dintr-un timp incert: MI-AU IMPLANTAT UN AC ADÂNC ÎN SPATE mi-au implantat un ac adânc în spate în insectar rămân răpuse urme se zbat și urlă hăituite-n turme cădem răpuși eternelor păcate mâini și picioare-n tencuială scurmă descriu un cerc dar nu se pot abate mă zbat cumplit să scap de sub lăcate durerea-n pieptul țeapăn nu se curmă cu cât încerc să ies de sub strânsură cu-atât se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a împăratului, tată a trei fete, experiența acumulată în depășirea ritualului îi conferă puterea să testeze limitele neofiților: „Atunci craiul, vrând s-o ispitească de e tare de înger, încălică pe mârțoagă, luă pielea unui urs vânat la tinerețe”. Prada răpusă se schimbă apoi, dacă fetei mijlocii i se arată în chip de lup, pielea balaurului este cea potrivită pentru viteaza mezină. Este limpede că împăratul însuși este un draconocton ce încearcă să își asigure o descendență eroică și pune în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și poate că nici femeile nu mă vor scuti de zâmbetele lor mizericordioase, făcând aici o aseme nea - cum să-i spun? - profesie de credință. Am preferat Însă o situație de victimă naivă, deși nu tot deauna și nici definitiv răpusă, În locul uneia de triumfător peste cadavrul sufletului meu ucis din neîncredere totală, blazare sau scepticism anti cipat, ca la mai toți acești prieteni ai mei avizați și cu experiență la femei. Căci nu am lepădat nici astăzi de la butonieră, fiindcă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
concret ce are de gând. Truman își continuă expunerea, încântat de efectul pe care-l produce asupra mea: - Și anume: azi-noapte au avut loc iarăși înfruntări între grupuri de îngeri și soldați ai întunericului. Câteva dintre făpturile cerești au căzut răpuse și trupurile lor neînsuflețite zac pe tărâmurile acestea din văzduh. Să încercăm să facem ca măcar unul dintre trupurile îngerilor să ajungă jos, în oraș. Ideea lui mi se pare extraordinară, mă bucur ca un copil ce sunt sau ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
și mai umană și mai sălbatică melancolia lui, cu cît zeii nu mai pot provoca aici nici o confuzie. Homer nu ne spune nimic În această privință, dar e evident că biruitorul Himerei a Înțeles În cele din urmă semnul monstrului răpus. CÎt de departe sînt toate orgoliile sale naive acum, cînd are nevoie de orgoliul sau de umilința unui singur cuvînt pe care să-l opună nisipului. În timp ce Belerofon se depărtează, soarele declină la orizont și Însîngerează nisipul. E o lumină
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de teroare cronică de origine traumatică” <endnote id="(130, p. 496)"/>. De aici s-ar naște curajul ieșit din comun al hangiului evreu, care-l răpune pe argatul Gheorghe chiar În noaptea de Înviere, atunci când de regulă evreii erau cei răpuși. Evident, frica este personajul principal al nuvelei lui Caragiale. Nu e de mirare că, atunci când regizorul Radu Gabrea a realizat un film după această poveste, el a simțit nevoia să pună acest termen chiar În titlu : Fürchte Dich Nicht, Jacob
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-și astupă urechile, și care nu aude glasul vrăjitorului, glasul descântătorului dibaci” (Psalmul 58, 4-6). „Glasul descântătorului dibaci” rămânând, În acest caz, inoperant, adevărul trebuia să intre prin ochi, dacă nu putea să intre prin urechi. Conform tradiției, aspida era răpusă arătându-i-se descântecul Înscris cu litere aurii pe eșarfe roșii (ambele fiind culori apotropaice) <endnote id="(173)"/>. Pentru a prezenta evreul ca pe o ființă opacă, insensibilă la Învățătura creștină, i s-a pus În seamă - pe lângă surzenie - un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
farmece femeiești. Dar atât de tumultuos se dezlănțuia (indignată în orgoliul ei rănit), încât părea că nu trebuie să-i mai stea nimeni în cale. Resemnarea din actul III era, de asemenea, convingător jucată, pentru ca în actul IV să cadă răpusă nemilos de pumnalul geloziei, mânuit până la demență de penultimul iubit, Don Jose. A avut norocul să fie ajutată în travaliul dramatic de toți tenorii temperamentali cu care se confrunta în dezlănțuirea dialogului din ultimul act. Aceștia trebuie menționați și ei
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
începe să existe un nord, un sud, un vest și un est al maladiei, un jos și un sus al acesteia. Fiind prins în mijlocul groteștii sale sărbători, oriunde privesc, eu nu văd aici decât negura maladiei triumfătoare. Trupurile semenilor mei răpuși sunt întinse pe caldarâmuri, iar pasul meu a devenit mereu un salt peste câte un astfel de trup. Auzul meu este invadat de murmurul și șoaptele de suferință ale unei lumi în care toți au fost egalizați întru boală. Epidemia
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]