827 matches
-
titlu tablou: Toresvonalakmenten 1(Pe lângă linii rupte 1) mă privești dincolo de aparențe, cu ochiul cenușii păstrat în urna uitării. păcălești umbrele în fiecare dimineață. masa dintre noi e o piatră fumegândă. spune-mi! bobul de grâu din pumnul tău, își răsfiră spicul după naștere? și câte ploi îi vor aduce fericirea, dacă bobul de grâu din palma mea, răspunde tot cu o întrebare? Referință Bibliografică: boabe de grâu / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 453, Anul II, 28
BOABE DE GRÂU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357941_a_359270]
-
în cazul unui bărbat și, mai ales, unei femei, era mai confortabil decît acele mariaje nefericite, ce îi produceau greață! Dacă în sufletul ei delicat ca o floare de păpădie ar fi suflat cineva, probabil că i l-ar fi răsfirat în aerul amiezii de primăvară și ar fi dispărut fără nici un regret în clipa aceea de pe fața pămîntului 50 TEAMA INCONȘTIENTĂ DE GÎNDACII DE BUCĂTĂRIE Adelina a fost personajul principal în acea History of porn din două motive: primul că
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
Maicii Domnului de la Scăiuș. M-am ales cu el pe front, auzisem neschimbată vocea tatei. În iarna aceea când te născuseși tu. Tanti Pipi mă studia atentă din fotografia ei, cu un zâmbet vag pe buzele strânse, mama, cu pletele răsfirate pe umeri, cum purta pe vremuri, căuta nostalgică în depărtare, iar Maica Domnului își pleca tâmpla spre un prunc dezgolit, care îi prinsese cu degetele mânuței dolofane bărbia. Au toate acestea vreo legătură cu adopția mea? îl întrebasem pe tata
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
Când tăcerea pătrunde în cuvântul agățat de codru noaptea desface somnul în mozaic când matasea apei înghite luna secrete albastre aleargă în nervurile frunzelor transpare ea din poveste în voaluri curgătoare cu sfârcuri care zgârie pânzele de vânt apă se răsfira pe pietre îți spală pașii cu ochii scufundați te uiți deja spre interior când vocea codrului sculptează harpa de noapte ai vrea sa zăbovești pe pietrele alunecoase ascuțite sau rotunde stropite de culori asculți liniștea închisă în pietre și te
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
Camelia Radu ... Citește mai mult Noaptea desface somnul în mozaicCând tăcerea pătrundeîn cuvântul agățat de codrunoaptea desface somnul în mozaiccând matasea apei înghite lunasecrete albastre aleargăîn nervurile frunzelor transpare ea din povesteîn voaluri curgătoarecu sfârcuri care zgâriepânzele de vântapa se răsfira pe pietreîți spală pașiicu ochii scufundați te uiți dejaspre interiorcând vocea codrului sculptează harpa de noapteai vrea să zăbovești pe pietrelealunecoaseascuțite sau rotunde stropitede culoriasculți liniștea închisă în pietreși te întrebioare cunosc secretul tăuGrafica: Camelia Radu... VIII. ORAȘUL AMESTECAT, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
TOT! Ia-mi ochii limpezi ce-au scrutat cu sete Descătușarea geamătului serii, Ia-mi glasul tandru zăbovind în merii Striviți de flori născute să îmbete, Ia-mi pleoapele ce au filtrat puzderii De zboruri largi, împreunând egrete Și degetele răsfirând prin plete Tăceri târzii sub clopotu-nvierii, Ia-mi tihna clipei decorând pervazul Cu urma poftei dintr-un vis rămas, Uitat în ridul ce-a brăzdat obrazul Și în vigoarea pusă-n orice pas. Ia-mi, Doamne, tot, dar nu-mi
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]
-
al imperiului otoman, dar și un erudit creator de poezie arabo-persană din secolul al XVI-lea): „... acum sunt ca o adiere a brizei care-ți șoptește, suspinând de dor, numele în noapte, când nisipul umed mi se împletește în părul răsfirat peste umerii goi, dezmierdați de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește aninat la zenit în revărsatul zorilor
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
geam cum geruri înfloresc Pe șube lângă foc, cu gem de mure, Să beau un ceai, să tac, să te privesc. În ceas verzui de primăvară crudă Sorbind din roua-n roză dimineață Ai noștrii pași, căzând pe iarba udă Răsfiră-n muguri zâmbete de ceață. În miezul roșu-al zilelor de vară Cu flori și inimi pururea deschise, Regina nopții-n-început de seară Duios să parfumeze-a noastre vise. Dar dintre toate, să-mi mai dai o toamnă Cu frunze galbene
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
și mai emoționantă din tot volumul - Tudor, meditând în grădină la frumusețea creației divine, trece cu lejeritate pe tărâmul amintirilor. O floare din grădină îi atrage atenția și o culege. Cu ea în palmă, caută umbra bătrânului nuc, care-și răsfira crengile generos. Și, pe băncuța de lângă nuc, somnul îl fură și-l proiectează cu ani în urmă, la întâmplarea cu iapa numită „Bătrâna” pe care o pierduse odinioară. Marian Malciu posedă o artă a narațiunii perfectă. Cu puțină imaginație, te
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
prin tâmpla vălurită Mătăsuri de speranțe - privește și visează Te furișează-n valuri înfășurându-ți trupul În falduri de albastru, îmi prinde tandru mâna În mâna ta, recheamă-mi spre nemurire lutul Când roiul de luceferi și doamna nopții, luna, Răsfiră-n ape doru-n crâmpeie de lumină. Privește-mi ochii-n tihnă, redă-le iar sclipirea Încarcerată-n țipăt de pescăruș, străină, Cu-eternul cifru magic dezleagă-le iubirea. Pribeag, printre ruine de suflet, visul zboară Se pierde-n zări, revine
VISÂND PE MALUL MĂRII PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358839_a_360168]
-
prin tâmpla vălurită Mătăsuri de speranțe - privește și visează Te furișează-n valuri înfășurându-ți trupul În falduri de albastru, îmi prinde tandru mâna În mâna ta, recheamă-mi spre nemurire lutul Când roiul de luceferi și doamna nopții, luna, Răsfiră-n ape doru-n crâmpeie de lumină. Privește-mi ochii-n tihnă, redă-le iar sclipirea Încarcerată-n țipăt de pescăruș, străină, Cu-eternul cifru magic dezleagă-le iubirea. * Pribeag, printre ruine de suflet, visul zboară Se pierde-n zări, revine
VISÂND PE MALUL MĂRII, PRIMĂVARA (POEME) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358837_a_360166]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ALGEBRĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 328 din 24 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului algebră Din toate punctele răsfirate-n cupolele lumilor trasăm drumuri spre răstigniri și temeri, sau spre lumina ce se cerne din aura sfinților. Din toate punctele, luăm angoasele și bucuriile noastre și le aruncăm bezmetici peste visele nenăscute în noi, regretând că nu am avut
ALGEBRĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358968_a_360297]
-
trezea rar licurici. / în umbrar de arini mâna nopții întinsă / cobora cu arici și-ndemna din arnica / care grele cu fân, prin lumina cea ninsă. // goale, stelele beau din izvoare de var, / florile-și culegeau umbrele despletite, / ochiul nopții torcea, răsfirând din cuibar, / o năframă de vânt peste noatini și vite. // poate-o pasăre grea ne lua sub aripe, / poate râul întors se pierdea în izvoare; / poate-o turmă de oi număra călătoare / timpul meu amorțind în ninsoarea de clipe. // ca
POEMELE VAMEŞULUI MÂNTUIT. JIANU LIVIU-FLORIAN: IMNURILE FĂŢĂRNICIEI , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358904_a_360233]
-
-ntunecă Pașii mei îți colindă câmpiile Iar palmele mele îți reclădesc castelele dărâmate de alte iubiri Nu mă iubi dar păstrează-mi amintirea închisă într-o clepsidră albastră care a uitat să fie întoarsă Nu te juca de-a soarta răsfirând firele de nisip Nu măsura un timp care nu a existat niciodată Nu mă iubi După o vreme iubirile se ieftinesc și se vând mult prea ieftin pe o piața suprasaturată Nu îmi iubi prezența trecătoare Iubește-mi doar absența
NU MĂ IUBI de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359020_a_360349]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > ANOTIMP Autor: Nuța Istrate Gangan Publicat în: Ediția nr. 558 din 11 iulie 2012 Toate Articolele Autorului anotimp toamna își despletea copacii și își răsfira ploile peste trupurile noastre istovite și cuminți îmi spuneai zâmbind că gustându-mi sângele n-ai să mai poți muri liniștit dar nici n-ai să mai poți trăi fără mine cu un singur gest mi-ai desfăcut pumnul strâns
ANOTIMP de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359017_a_360346]
-
o viață, în slujba copiilor, copii care au crescut mari, generații după generații, dar nimeni nu-și aduce aminte de actorul care le-a înveselit copilăria și care acum, la pensie, stă cuminte pe o bancă privind mașinile care se răsfiră prin fața lui, înecat în văluri întregi de aduceri aminte. Autorul adaugă la final că ar trebui ridicat un monument în amintirea lui, a acelui actor anonim, cinstit și corect care și-a dedicat viața teatrului, “un monument fabulos: Monumentul Uitării
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
al imperiului otoman, dar și un erudit creator de poezie arabo-persană din secolul al XVI-lea): „... acum sunt ca o adiere a brizei care-ți șoptește, suspinând de dor, numele în noapte, când nisipul umed mi se împletește în părul răsfirat peste umerii goi, dezmierdați de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește aninat la zenit în revărsatul zorilor
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
suntem doi. O fi și vreun lup; am evadat de ceva vreme din sat, drumul e un ocean cu valuri moi, în care croim o firavă urmă. Ajungem la liziera de salcâmi, crengile sunt alb-smântânite, iar sub albul rece se răsfiră tecile pline de semințe, semn că primăvara i-a transformat în artificii cu floare. Fără folos, gândește cu glas tovarășul meu de drum. În dreapta se întind golași rugii de mure, invitând potopul alb să se lăbărțeze pe tulpinile acelea lemnoase
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
Iași, deși parcursese numai 23 km, aruncase din vagoane, după opt ore, la Podul Iloaiei, două treimi din călători - morți ori muribunzi, sfâșiați de extenuare și deshidratare. Printre supraviețuitori, câțiva copii, scăpați de sub pază în noapte, își găsiseră aliat întunericul, răsfirându-se prin împrejurimi. Ținându-ne de mână, Tonia și cu mine, așa stătuserăm și în vagonul înțesat cu suflete, așa ne și bejeneam. Cât să fi mers prin hățișurile nopții și ale unei pădurici, nu pot spune... Frica de nemți
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
în cerc razele demnității și lași lumina să-ți fugă-n afară pe aripile gândului, fluture alb. Seara te cheamă cu tăceri pe care le auzi, sunetele sunt simple gesturi care te mângâie cu degete de aer. Așa cum vântul îți răsfiră părul și-ți răcorește pielea, de înfloresc în tine vise conturate din care se vor naște copiii de mâine. Cuvintele ți se închid în memorie, îndoielile nu le dau voie să iese, se așteaptă sămânța mirabilă ce încolțește fără sens
SUNETELE SUNT SIMPLE GESTURI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360540_a_361869]
-
Daco-Român și-a tencuit cu sânge pe mistrii gemetele străvechi, devenind neputincios în scrâșnete și ură. Așa și-a crescut pe marii ei fiii. În Codrul înverzit a binecuvântare, a răspândit din panere de argint șiruri de mărgăritare, apoi a răsfirat pentru fiecare menirea sa. Vasile Blănaru și-a pus peste trena păienjenișului celulei, popasul vălmășag, ca un cântec de jale. Din epitaful unui rapsod și-a încrustat la Aiud, testamentul ca o romanță a iubirii. Ultima dorință a zugrăvit-o
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
că totul ,absolut totul să fie spus între ei doi.Ca orice urmă de îndoială...a ei ...privindu-l ,să fie inlaturata.Dar ea era aici.Acum.Si știa cât curaj ia trebuit să ia această decizie. Își trecu degetele răsfirate prin părul umed.Stia că dacă acum va intra în camera totul se va schimba. Că mâine nimic nu va mai fi la fel. Dar ,refuză să se gândească la ce va fi mâine. Flacăra focului lumină cu umbre jucăușe
POVESTE DE DRAGOSTE (4) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360726_a_362055]
-
un document din secolul al XIX-lea, publicat de F.F. Solyom în lucrarea Zsil Völgy (Valea Jiului) pag. 79. Rezultă deci că străbunii celor din Petrila ar fi mărgineni veniți din părțile Sibiului, așezați aici peste un strat străvechi de locuitori răsfirat pe văile adânci, săpate în stânca cristalină de către afluenții Jiului; Jieț, Cimpa, Taia, Voievodu, Bănița, Roșia, Jupâneasa ș.a. de la care aceste cătune și-au luat numele, ce și-l păstrează și astăzi, alte cătune componente ale Petrilei ca Birăoni, Corbeoni
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
se produce începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După emiterea acestor documente, în Valea Jiului viața localnicilor s-a desfășurat fără modificări majore încă vreo două veacuri, Petrila rămânând o așezare cu o populație rară, case puține, răsfirate de-a lungul văilor, cu pășuni întinse și cu fânațe bogate ce se întindeau până sus, în golurile alpine. Anul 1733 este marcat de un eveniment important. Episcopul Inocențiu Micu Klein a întocmit prima conscripție (numărătoare de populație) în care
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
a deconspira autorul și nici trăirile-i lăuntrice, vom stârni și chiar ațâța curiozitatea și setea de lectură a cititorului de poezie cu prezentarea - extrem de sumară - a primelor 9 poeme din primul ciclu. Note de călătorie prin sinele cândva comun, răsfirat de condiționalitatea reducționist umană, adus la un nemilos factor prim ? Simfonie a șoaptelor topite-n neființă, readuse mirobolant la viață de buze arzând de credință - credință într-o fericire viitoare, deocamdată iluzorie, aflată în stadiul de dorință, de rugă de
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]