3,256 matches
-
războiului, Ion Pena avea gata alte două cărți - de data aceasta de poezie propriu-zisă - dintre care unul intitulat Simple nimicuri a fost de curînd regăsit în manuscris de un nepot al său. Celălalt, Iarmaroc, s-a pierdut. Cronicarul l-a răsfoit pe cel dintîi și depune mărturie ca Ion Pena era cu adevărat poet, mișcîndu-se între Arghezi cel serios și Arghezi cel ludic. La 25 august s-au împlinit 90 de ani de la nașterea lui Ion Pena, mort de foarte tînăr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15834_a_17159]
-
spital, am găsit în salonul cel mare cele două porumbițe ale Alicei, uguind și ciugulindu-se drăgăstos, pe pervazul din cărămidă al ferestrei. Și pe Baby, întins pe burtă pe covor, într-o pată de lumină a soarelui de apus, răsfoind cu seriozitate un catalog cu scoarțe al Fabricii de Arme din Saint-Etienne, "în vederea", mi-a spus el, "unei importante comenzi de instrumente de vânătoare și pescuit pe care crede că o va face la numita fabrică, de îndată ce se va sfârși
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
Mircea Mihăieș Fiecare nație cu nebunia ei: japonezii cu pokemonii - simpaticii monștri de buzunar - noi cu ungurii! Neavizatul care-a răsfoit presa românească de dinaintea meciului de fotbal cu Ungaria ar fi crezut că ne aflăm în preajma declanșării unui nou război mondial. Nu deschideai ziar fără să dai de tiluri ce aminteau că noi, și nu Hollywood-ul, suntem patria lui Dracula: Românii
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
dacă lingăul lui Ceaușescu se referă la noua monedă europeană sau la vreo ideologie anume. N-ar fi exclus să fie vorba de amândouă, dacă ne amintim că bârcanul e mare iubitor și de una și de alta. Dacă-i răsfoiesc revista și dacă fac vreo legătură între titlu (�șaț lui Adrian Păunescu") și conținut, parcă-parcă m-aș dumiri: comparați �euronaționalismul" patronului cu xenofobia din articolele lui Ion Coja și Dan Zamfirescu și veți vedea ce înțelege senatorul format-mare prin formula
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
parte din administrația locală a județului Cluj, a publicat, înainte de Hogea, un volum antisemit. Asta pentru a nu mai menționa atacurile xenofobe din oficiosul PRM, România Mare al cărui redactor șef este și președintele partidului cu același nume. Cine va răsfoi colecția revistei va descoperi însă și atacuri antiNATO și împotriva Statelor Unite, atacuri apărute în momente de criză. Atacul lui CVTudor împotriva președintelui Iliescu, a SPP-ului și a guvernului României din perioada '94-'96, prin persoana lui Viorel Hrebenciuc a
Ce ar putea ascunde "dezvăluirile" lui CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15864_a_17189]
-
conținutul notei se vede că dl C.S. cunoaște programa la fel de puțin ca și coordonatorul manualului. Dl C.S. citează, cu multă deferență, din prefața coordonatorului, care se plînge că posibilitățile de alegere a autorilor au fost drastic limitate de programă. Dacă răsfoia măcar programa, coordonatorul ar fi aflat că, în afară de cîțiva autori "clasici", așa-zicînd, obligatorii, toți ceilalți sînt la latitudinea autorilor de manuale, care pot, așadar, face orice selecție doresc. Programa oferă doar liste de nume - deschise! - menite a-i ajuta pe
Toamna se numără manualele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15880_a_17205]
-
și numai pentru că în murdara afacere era implicată Academia Română. "Fără voie", susține președintele acesteia, Eugen Simion. Oare chiar fără voie? Să nu fi știut colegul ex-academicianului Bârlădeanu în ce ape se scaldă Gheorghe Buzatu? A avut dl. Simion curiozitatea să răsfoiască celelalte nouăzeci și una de titluri din colecția "prestigioasă" care l-a găzduit acum pe Vlad Hogea? Are habar șeful Academiei Române de lucrurile ce se petrec în parohia sa? De incompetența, delăsarea și reacționarismul emanate de filialele gras finanțate de la
Un "Mein Kampf" românesc? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15897_a_17222]
-
se îmbracă. în mod curios, s-au executat. îl văd și acum pe unul din securiști privind fotografiile de familie de pe unul din pereți. După mișcarea capului, îmi dădeam seama că, mirat de numărul lor, căuta să le "citească". Altul răsfoia o carte de pe noptiera bunicului. După ce s-a îmbrăcat, cu gesturi care-i trădau spaima, mama a cerut voie să meargă la toaletă. Era forma familiei de a trăi emoțiile. Toaleta din casă aparținînd chiriașilor din aripa respectivă, noi o
O amintire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15896_a_17221]
-
-i nici un rău să iei cu tine la toaletă o carte bună. Numai cărțile slabe au de suferit din pricina asta. Doar cu ele te poți șterge la fund. Una ca Micul Cezar, tradusă în franceză și scoasă în seria Pasiuni. Răsfoind-o, am neplăcuta senzație că sunt din nou acasă: citind titlurile de ziare, ascultând blestematele de radiouri sau călărind pe vagonete de tablă, bând gin ieftin, excitând fecioarele sau legând și arzând de vii negrii. E ceva ce-ți provoacă
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
țară nereceptivă la mesajul cultural. Ar fi păcat să ignorăm - sau să minimalizăm, de pe poziția unui realism politic învățat din pliantele uitate pe băncile din sălile de conferințe de la ONU - această minunată posibilitate pe care cultura o oferă diplomației. Dacă răsfoim istoria diplomației românești în paralel cu istoria culturii românești, descoperim numeroase interferențe: Vasile Alecsandri - ministru al României la Paris, între 1885-1890, Duiliu Zamfirescu - membru al legației române la Roma, apoi la Atena, Bruxelles și din nou la Roma, în perioada
Strada Eminescu din Islamabad by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15898_a_17223]
-
București la începuturile ei în 32 de pagini iar puțin mai tîrziu s-a restrîns la 24 deși avea o mulțime de rubrici permanente: cronica literară, cronica ideilor, cartea străină, cronica plastică, cronica muzicală, pe margini de cărți, teatrele bucureștene, răsfoind revistele, cronica italiană, cronica măruntă, cronica sportivă, vitrina cu himere, evenimente culturale, reportaje și caricaturi, film, oameni, fapte și întrebări, pagina jocurilor (rebus) precum și multe fotografii, ceea ce îi oferea statutul unui magazin cultural cu accentul pe literatură. Articolul program, intitulat
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
pretext. Or, acest autor reprezintă un caz extrem de interesant - el a reușit printr-un discurs cultural aparte să ajungă la inima unui număr important de cititori și, mai ales, să conserve tipul de cititor specific perioadei de dinainte de '89. Dacă răsfoim puțin literatura gravă, serioasă, "subversivă", din acele timpuri, vom observa, în primul rînd, saturația de informație culturală complementară. Personajele nu scapă nici un prilej să-și etaleze cunoștințele de filosofie "mare", de religie etc. Cum s-a mai spus, literatura ținea
Eu sînt un anacronic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16012_a_17337]
-
ce faci pentru oameni? interveni secretarul cenaclului, un stalinist notoriu, care-i avea pe conștiință pe cei șase scriitori întemnițați cu zece ani în urmă... Din colțul său, scundul și nervosul bătrân, eliberat de curând din închisoare, începu să-și răsfoiască, cu un murmur confuz, carnețelele. Scrisul lui de mână era la fel de mărunt ca și acestea. Obicei deprins în anii de detenție, când hârtia pe care i-o puteau strecura era totdeauna insuficientă. Lad Anu, îi arătase, cândva, lui Andrei un
Andrei Codrescu - identitate și ficțiune by Nicolae Stoie () [Corola-journal/Journalistic/15633_a_16958]
-
autoare, din moment ce, pînă și la sfîrșitul cărții, ne asigură că acesta nu e deloc un fapt ireal. Ba, chiar mai mult, pentru ele s-au dus uneori adevărate bătălii, cum o arată numeroasele documente de arhivă ale municipalității bucureștene, atent răsfoite într-un întreg capitol. Teza pe care o propune Dolores Toma e că, în spatele diferențelor de înfățișare dintre grădina franceză, a cărei paradigmă e cea de secol XVII, și varianta ei moldo-valahă, mai ales cea de secol XIX, se ascund
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
aspră despre Mihai Viteazul, Avram Iancu ori Antonescu pentru că sigur vei fi calificat drept trădător de țară. Nici măcar de Țepeș nu te poți atinge, pentru că și el reprezintă, nu-i așa, o anumită latură a curajului nostru naționale. Oricât aș răsfoi manualele de istorie, înafara atacului nocturn împotriva turcilor, pe care i-a măcelărit în somn, alte isprăvi ale lui proto-Dracula nu țin minte să fi descoperit în analele curajului strămoșesc. M-am resemnat, mai ales că în ultima vreme acuzațiile
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]
-
articolele n-au fost, însă, asimilate cuțitului împlîntat mișelește pe la spate. Dimpotrivă, ele au fost considerate fragmente dintr-un dialog intelectual și politic absolut obligatoriu în lumea de azi. Întîmplarea face ca, aflîndu-mă la New York, să fi avut posibilitatea să răsfoiesc și cîteva dintre aberațiile trimise de diverși români urzicați pe adresa bilunarului care-a găzduit studiul lui Judt. Lasînd de-o parte vocabulele pe care hîrtia (și internet-ul) le suportă mai greu, ce m-a frapat, în marea lor
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
al României în S.U.A. (1946), la protocolara convorbire de după ceremonie, Truman l-a întrebat, tam-nisam, dacă, acum, poporul român are conflicte cu ...dacii. Asta îi comunicase lui Truman, rapid, vreun consilier tot atît de ignar în problemele Europei de Est, răsfoind vreo enciclopedie, și atît s-a priceput să-l întrebe pe noul ambasador al României. Mă îndoiesc, de aceea, că președintele Truman și-a dat osteneala să citească acel informat raport secret, din 1949. Să nu ne înșelăm. România a
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
și din puterea de cumpărare, tirajele și audiențele au scăzut dramatic, au dispărut sute de publicații, iar concurența a devenit feroce, astfel încît, inevitabil, toate redacțiile au început să opereze selecții severe. Dacă veți avea curiozitatea (și timpul, firește) să răsfoiți ziarele din 1990, veți observa că trei sferturi dintre semnatarii de atunci ai articolelor nu mai pot fi găsiți azi nicăieri în presă (nu-i mai puțin adevărat că o parte dintre ei au iești de bunăvoie din sistem - dar
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
la Sighișoara, în vagonul ce trăznea a formol, proaspăt dezinfectat. În ritmul roților, care totdeauna mă pune pe gânduri, am scos carnetul de note din buzunar și cu un căpățel de creion, prost ascuțit, am notat ziua: 6 oct. Daneș. Răsfoindu-l, am dat de o însemnare mai veche și nedatata, în limba franceză: "Îl est des marchands qui aiment celles de leur pratique qui leș payent mal, quand ils ont avec elles des rapports constants; tandis qu'il en haissent
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
din titlu. Dovedind că se întîmplă o mulțime de lucruri foarte semnificative. România s-a ajuns din urmă Buletinele meteo au ajuns la loc de frunte în cotidianele centrale, la concurență cu știrile bombă. Cititorii care vor avea curiozitatea să răsfoiască ziarele din anii trecuți vor observa că, în preajma iernii, aceleași variațiuni pe tema răcirii vremii erau cele care tăiau răsuflarea. Articolele de sezon au ajuns în partea de sus a ADEVĂRULUI care titrează, la 31 octombrie: "De la 1 ianuarie 2002
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
românești (cărți ori publicații) din exil. Erau reluate texte rare în exil și interzise în țară, cum ar fi unul al lui Nae Ionescu din Cuvîntul din 1933 sau texte inedite (aici apar primele pagini din Jurnalul lui E. Lovinescu ). Răsfoind cu emoție după vreo 40 de ani Caetele, pot spune fără sfială că ele constituie un document al obsesiei românești", declară V. Ierunca în convorbirea cu Ileana Corbea reluată ca prefață la ediția de la "Jurnalul literar". Cultura cu epoleți. Așa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
am cunoscut, prin G. Ivașcu, fostul lui colaborator iar acum protector, prin anii '60, n-am făcut imediat legătura de nume cu redactorul șef (între 1939 și 1944) al cotidianului Timpul, de sub direcția lui Grigore Gafencu, a cărui colecție o răsfoisem în căutarea debutului lui Marin Preda. Mi-am dat seama mai tîrziu că sexagenarul afabil, spiritual, bine clădit, chiar voluminos, cu sprîncene rebele, ca ale profesorului Dan Setlacec, cu ochi rotunzi, proeminenți și foarte vii, era unul și același cu
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
evoca pe cei ce au fost, e cel puțin asemenea unei declarații de iubire sau măcar prietenie, dacă nu chiar mai mult: una de dor de ei..." Amintiri cu scriitori brașoveni e un asemenea album sentimental, pe care autorul îl răsfoiește în fața unor cititori cu care a avut prieteni comuni. Grigore Cojan, Album cu scriitori brașoveni, Editura "Dealul melcilor", Brașov, 2000.
Album sentimental by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16429_a_17754]
-
și a se dezintoxica, astfel, de apăsătoarele miasme ale grajdurilor. Citiți romanele din epocă, scrise și ele sub impulsul entuziasmului și dacă nu vă veți convinge, atunci cereți accesul la dosarul dumneavoastră de la Securitate: este, cu siguranță, voluminos! Dar să răsfoim și ceva mai veche literatură. Ion al lui Rebreanu narează soarta tristă a unui țăran împătimit de pământ, caz patologic și pe atunci, - romancierul a dezbătut și altele, din diferite medii. Oribilul sfârșit al lui Ion este nu doar veridic
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
protagoniști: Karenina, Karenin și Vronski. Formula de spectacol-sinopsis nu cred că trebuie exersată tocmai pe astfel de texte. Mai ales că nu există "agățări" pentru a-l provoca pe spectator să meargă și să citească și romanul. Sau măcar să-l răsfoiască. Urmărind povestea, și conflictul își găsește finalitate, se înțelege în mare, ce se întîmplă, care sînt iubirile, aventurile și trădările. Corul prezent, care te duce, inevitabil, cu gîndul la Purcărete, are, teoretic, rolul comentatorului, rezoneur-ului, dar într-un mod mult
Turnul de fildeș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16437_a_17762]