550 matches
-
Rociíto, În timp ce eu Îl localizam pe bătrînelul căruia Îi promisesem un ultim dans cu Eros, Înainte ca Thanatos să-i facă lichidarea. Nu uita, Rociíto, că bunicuțul e un pic cam tare de urechi, așa Încît să-i vorbești tare, răspicat și murdar, ștrengărește, cum știi tu, dar să nu sari peste cal, că nu-i nici cazul să-l expediem În Împărăția cerurilor Înainte de vreme printr-un stop cardiac. Stai liniștit, iubițelule, că io mi-s profesionistă. L-am găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
el era un republican conservator enervant, care se definea printr-un partid. Reușeau cumva să vorbească săptămânal și chiar să fie afectuoși când se vedeau, deși amândoi adorau să facă un mișto răutăcios unul de altul În fața mea. Sammy vorbi răspicat. — Nu era ceva legat de slujba lui Simon? mă Întrebă pe mine. Filarmonica l-a sunat pe Simon În ultima clipă, ca să Înlocuiască un instrumentist bolnav. Nu i-au dat de ales, pe bune. Pur și simplu n-a putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
i-auzi cine e! Anne, vino Încoace, e celebra noastră fiică la telefon. Bettina, mama vrea să vorbească cu tine. Am auzit un foșnet și câteva bipuri, pentru că apăsau fără să vrea pe taste, apoi vocea mamei răsună tare și răspicat. —Bettina? De ce scriu toate chestiile alea despre tine? E adevărat? Spune-mi care-i treaba, pentru că nici nu mai știu ce să le spun oamenilor când mă Întreabă. Sigur că n-aș fi crezut că e adevărat nici măcar un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
plecat. Dumitru s-a întors și a repetat rugămintea. ― Ce ai spus? - a întrebat Todiriță. ― Să mă lași să merg în urma ta - a reluat vorba Dumitru. ― Așa spune, băiete. Nu știi cum se cere în armată? Să vorbești tare și răspicat. ― Da’ știu că îți place milităria! Uite că ai să ai parte de ea cu vârf și îndesat - a răspuns Dumitru, dându-se înlături, să poată trece Todiriță. ― Nu-mi place, Dumitre, da’ ce să mai zic și eu, să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
cu două degete în sus. ― Aș putea să spun eu, don' profesor! ― Spune... să auzim! Foarte curioși să audă cam ce voi răspunde ― poate că nici mulți dintre ei nu cunoșteau etimologia cuvântului ― profesorii se făcuseră numai urechi. Am răspuns răspicat și îndrăzneț ca întotdeauna când o întrebare de Romînă: ― Nu știu sigur dacă este așa cum am să spun, pentru că nici n-am citit undeva și nici nu mi s-a spus; îmi închipui însă că s-ar putea să fie
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
prea mare grabă, "Cuvine-se cu adevărat să te fericim pre Tine"..." și așa mai departe! Dar bine, domnule Moscu, confunzi Chimia cu Religia, domnule, pentru Dumnezeu?! Moscu, văzând că partida e pierdută, se ridică demn în picioare și spuse răspicat: ― Nu, don' profesor, dar... să vedeți... știți... eu... Să vedeți... ― Da, da' să vedem și ce părere vor avea ceilalți domni profesori despre teza asta! ― Eu cred, spuse Moscu netulburat și pe același ton cu profesorul, că vor avea o
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
reușise să parvie, doctorul Rim cerea oare vieței să-i aducă acum jertfe pe altarul catedrei cucerite? Buna Lina, cu existența ei modestă și laborioasă, îi părea pesemne o piedică, de aceea o sfredelea cu vorbe răutăcioase, așa domol și răspicat cum glăsuia. O ura, ai fi putut zice, după dezgustul care sluțea sluțenia lui când vorbea de ea. Iar Linei îi era frică de el, pur și simplu. Piciorul doamnei Eliza era, în adevăr, perfect în felul lui. Mai delicat
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
pe Tung Chih. El nu-ți aparține! Doar a venit pe lume prin intermediul tău! Ai fost doar o casă care l-a adăpostit cândva! Dacă descopăr că e rănit, vei fi spânzurată! Am citit mai departe, cu voce clară și răspicată: — „În filosofia chineză antică, cele cinci culori corespund celor cinci direcții. Galbenul este pentru centru. Albastrul pentru est, albul pentru vest, roșul pentru sud, negrul pentru nord... “ 19 Iarba sălbatică din Jehol a îngălbenit de când Curtea așteaptă ca împăratul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ochi plini de admirație și zice, dând să ia biletele: ― Dați-mi voie, mă rog. Dar d. Lefter retrage încetinel mâna, dezdoiește biletele și întreabă: ― N-aveți listele oficiale? ― Ba da. Iată-le. ― Mă rog, zice d. Lefter cu vorba răspicată, avem o dată zero-șapte-zeci-și-șase-de-mii-trei-sute-opt-zeci-și-patru la Universitate-Constanța. ― Nu, răspunde bancherul! una-sută-și-nouă-mii-cinci-sute-două-zeci. ― Dă-mi voie, nu mă-ncurca: una-sută-și-nouă-mii-cinci-sute-două-zeci ― București-Astronomie. ― Ba pardon, zice bancherul. București-Astronomie zero-șapte-zeci-și-șase-de-mii-trei-sute-opt-zeci-și-patru. D. Lefter nu-și dă bine seama de ce, dar simte o sfârșeală și cade, alb ca porțelanul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
soldații primiră ordinul, toți sacii de paie fură spintecați și din ei se revărsară munți de monede, aproape acoperind creasta stăvilarului. — Înhățați cât de mult puteți și duceți-vă. Dar numai câte un pumn de fiecare om. O spusese foarte răspicat, dar lucrătorii încă mai ezitau să înainteze. Șopteau între ei și se uitau unii la alții, însă muntele de monede rămânea pe locul său. — Cel mai iute om va fi câștigătorul! Să nu vă plângeți când se termină. Fiecare trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
și că era în ultimul an, că la vara viitoare nepotul lui va ieși învățător și că din moment ce el termină „Fiul dumitale va trece în locul nepotului meu și voi avea toată grija de el”. Și eu și tata auzim vorbele răspicate spuse de director, dar parcă nu ne vine să credem. Nu știm dacă trebuie să plecăm din birou, sau să mai rămânem. Văzându-ne nedumeriți, Paul Constantinescu îi întinde tatei mâna în semn de rămas bun și ne spune și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de director, dar parcă nu ne vine să credem. Nu știm dacă trebuie să plecăm din birou, sau să mai rămânem. Văzându-ne nedumeriți, Paul Constantinescu îi întinde tatei mâna în semn de rămas bun și ne spune și mai răspicat: „Domnule, lasă băiatul aici și vom vedea ce putem face acum. E păcat ca un asemenea băiat să rămână la coarnele plugului”. Și am plecat eu la clasă și tata acasă și neagra disperare s-a transformat într-o luminoasă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ale procesului instructiv-educativ în care este implicat educatorul ca om al societății în general și ca om al școlii în special. Urmărește atent procesul de educație în familie, la grădiniță, în învățământul primar, gimnazial, liceal și chiar universitar. Autorul spune răspicat. M-am alăturat căutătorilor de diamante pe care - spun eu - le-a șlefuit ca un adevărat bijutier, adăugându-le valențe sporite și noi carate. Ca educator să nu te mulțumești cu binele de azi, ci să te gândești la cel
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
necruțător însăși esența sistemului politic românesc. Tocmai de aceea, nu e de mirare că în septembrie 1907 este respins de la premiul Academiei Române, pe motiv că n-ar iubi România. Este atacat violent în presa vremii, La Roumanie din București afirma răspicat - acuzator că autorul „e un demolator, un nihilist, un acuzator al fraților săi, un cenzor al întregii societăți românești”, ceea ce îl face pe Caragiale să devină tot mai bătăios și mai sigur că și-a atins ținta finală - demascarea oligarhiei
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Sunt fenomenală ! Dacă m-ar vedea acum Paul, m-ar promova pe loc ! Mă apropii de birou și Îl privesc pe Doug Hamilton drept În ochi. — Iar atunci când deschide această cutie de suc, consumatorul Panther face o alegere care spune răspicat lumii Întregi cine este el. Același lucru Îl poate face acum Glen Oil. În clipa În care termin de vorbit, trântesc doza cu putere În mijlocul biroului, bag degetul sub inel și, cu cel mai Încrezător zâmbet posibil, trag de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mine. Nu vrea să-mi mai pronunțe numele. Tăcerea lui a devenit permisiunea pentru alții de a mă forța să dispar, de a mă omorî cu sânge rece. Oricât de mult aș încerca să vopsesc negrul în roz, adevărul vorbește răspicat de la sine. Mao e ferm hotărât să-și ducă la bun sfârșit trădarea. Vrea să mă pedepsească pentru că sunt cine sunt. Vrea să dea vina pe mine pentru moartea amantei lui, Shang-guan Yun-zhu. M-a însemnat drept dușmanul lui. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
În goană de pereții cu geamuri lucioase, fumurii, Întunecate. Ești Într-un tgv, Într-un marfar, Într-un intercity și fețele străine te privesc Încordate, tu aleargă, aleargă, aleargă! Uite un compartiment gol, deschide ușa cu o mână sigură, rostește răspicat: — Gli biglietti, prego! Anume ca fețele bănuitoare de pe culoar să creadă că el a intrat În compartimentul gol, chipiul lui fulgeră În golul oglinzii, e chipiul lui, e fața ta, ascunde-te repede, unde? * Liniștește-te, e același vis, asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
parte, brațul înarmat al clasei muncitoare, iar pe de alta, scutierii, trupele antiteroriste având drept misiune instituirea terorii, și provocatorii Securității sereiste, care au dat foc la autobuze și au pornit atacul asupra Televiziunii, pentru a motiva masacrul... Rafael citea răspicat, cu intonație ostentativă. Incrimina plin de satisfacție, iar satisfacția lui părea să se proiecteze pe fața lui Milică, ascultându-și frazele sorbite, la rându-i, din ochi de nevastă-sa. Ea asculta stând în picioare, rezemată de ușorul ușii, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
din fața mea nu s-a ridicat de pe scaun nici măcar o singură dată. Vorbea cu o voce înceată și joasă, pe când Rex îmi lingea neîntrerupt dosul palmei. Supa de legume cu parmezan aburea. Printre aburi, cuvintele își croiau drum către mine, răspicate și clare. Atât de răspicate și clare încât m-am fâstâcit, pentru că nu știam dacă ar trebui să răspund. Poate că într-o astfel de sală nu vorbea decât gazda. Mai bine așa. Asta îmi permitea să mă concentrez asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
ridicat de pe scaun nici măcar o singură dată. Vorbea cu o voce înceată și joasă, pe când Rex îmi lingea neîntrerupt dosul palmei. Supa de legume cu parmezan aburea. Printre aburi, cuvintele își croiau drum către mine, răspicate și clare. Atât de răspicate și clare încât m-am fâstâcit, pentru că nu știam dacă ar trebui să răspund. Poate că într-o astfel de sală nu vorbea decât gazda. Mai bine așa. Asta îmi permitea să mă concentrez asupra farfuriei cu supă. În dreapta Rex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
de nichel. Se aud țipete. Românii încolonați la ghișeu mormăie: după ce că îi mai dă și restu’, uite ce face nebunu’! Oricum, o spun doar cu jumătate de gură. Așa au fost educați - să se ferească ca de dracu’ de vorbele răspicate. Cei curajoși, întreprinzători sunt la suprafață, în Jeep-uri, foști securiști, acum businessmen. Mereu grăbiți. Sunt multe de furat, de vândut, de cumpărat. Oameni serioși, cu trei rânduri de dinți. Între Televiziune și Victoriei, fondul sonor este asigurat de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
De ce umbli să năpăstuiești pe alții, Toadere? ― Ba, dacă-i pe spus, mai bine spune dumneata, nea Matei, cum ai spart capul neamțului, glăsui Toader întunecat. ― Apoi eu nici nu m-oi ascunde când m-or întreba boierii! zise Matei răspicat și fără frică. Procurorul asculta satisfăcut, uitîndu-se din când în când la prefect și la maior, parc-ar fi vrut să vadă dacă ei observă cât de abil a procedat și cum a reușit să-i facă pe țărani să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
mai mult, doar ieșirea din luminiș și, curând, plecarea la Salonta. Viviana Furtuna cu tunete de afară nu-l împiedica pe domnul Postolache să-și țină ora de dirigenție. "Nu orice grup de oameni se cheamă colectiv", le spunea el răspicat, cu o voluptate vizibilă a rostirii. Domnul Postolache, altminteri destul de mobil de felul său în timpul orelor sale de matematică, acum nu se dezlipea de catedră. "De exemplu, spectatorii dintr-o sală de cinematograf sunt un colectiv?" Dragoș știa că nu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
ceară noi audieri și noi martori. Probele nu ni se par destul de edificatoare pentru a pronunța o sentință întemeiată". Lumea e prea înfierbîntată de pasiuni pro și contra, nu admite amânări când e vorba să fie condamnat cineva. Trebuie spus răspicat "da" sau "nu". O amânare seamănă cu o trădare, cu o încercare de a frustra pe unii de dreptate, pe alții de spectacol. Așa că, profesore, simt o mare responsabilitate pe umerii mei. Și nu vreau să fiu huiduită, nici să
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mâinile și să-i spun: ― Aimée, vreau să ne căsătorim... Ce-mi răspunzi? N-am observat nici o tresărire pe fața ei, nici o clipire a ochilor măcar. Era toată o marmură pe care n-o muia nimic. ― Soția ta? Niciodată! strigă răspicat, clătinând negativ capul. ― Niciodată? De ce? Cum poți să spui asta? Te-am jignit atât de greu? Tăcere. Tăcea ca piatra, când și piatra ar fi trebuit să grăiască într-o asemenea împrejurare. ― De ce? am întrebat-o din nou, așteptând răspunsul
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]