2,995 matches
-
m-am îndepărtat încet de ea, fără să aștept cumva să-mi mulțumească. Este atât de frumos să faci bine doar de dragul de a l face... După aceste momente, te simți minunat și trupește, și sufletește! A aștepta, însă, o răsplată pentru asta este o înșelătorie îngrozitor de scârbavnică și de inutilă, căci această atitudine este apanajul sufletelor mărunte și egoiste, fiindcă doar sufletele mărunte și egoiste văd, în orice fac, un beneficiu personal. Privind din nou la carnetul cu însemnări, am
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Întreb: / ce-i semnul ce-am lăsat / de bună voie Într-o carte? / ... amară-mi este vina / de-a mă hrăni / din flăcări și tac / când pulberea mă-mbie ... / și strig: / „ai milă!”când mâna care scrie / cerută-i ca răsplată / ca răsplată...( Mâna care scrie... Valentina Becart) De ce v-ați apropiat până la contopire de literă? ( Nichita Stănescu). Așa, Într-un amurg, când soarele coboară după linia orizontului, rămâi cu privirile pierdute În zare și tresari la gândul că nu ești
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
-i semnul ce-am lăsat / de bună voie Într-o carte? / ... amară-mi este vina / de-a mă hrăni / din flăcări și tac / când pulberea mă-mbie ... / și strig: / „ai milă!”când mâna care scrie / cerută-i ca răsplată / ca răsplată...( Mâna care scrie... Valentina Becart) De ce v-ați apropiat până la contopire de literă? ( Nichita Stănescu). Așa, Într-un amurg, când soarele coboară după linia orizontului, rămâi cu privirile pierdute În zare și tresari la gândul că nu ești decât un
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
respecta cu strictețe toate posturile din an și sărbătorile. Dormea puțin. Nopțile de iarnă le trecea torcând lâna, împletind ciorapi și jachete, croșetând... tot ce-i aduceau gospodinele satului să le facă. Putea face orice și le făcea bine. Ca răsplată, lua ceea ce i se dădea, cine și ce putea; unii, bani sau de ale gurii, alții, o ajutau la muncă în grădină, primăvara și toamna. Ajuta și ea pe mulți care o duceau mai greu. Viața și-a trăit-o
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
de repede că nici nu observară când se făcu seară. Înainte de culcare, își pregăti fiecare din ei ghiozdanul pentru a doua zi. Nu uitară să pună și din acele multe bunătăți, pe care le adunaseră de pe la vecini și rude, ca răsplată pentru anunțarea Învierii lui Hristos. Se culcară cu toții obosiți și plini de bucurie. A doua zi, copiii se treziră, se spălară, se îmbrăcară și „la școală!” Urma sa fie o zi la fel de interesantă și la școală, în clasă avea multe
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
din biserică: crucile, steagurile, icoane. Mamele își duceau copiii mici în brațe. Când ne opream pentru citirea rugăciunii și ne așezam în genunchi, nu puteam suporta fierbințeala pământului. Părintele ne îndemna să răbdăm, că zicea el, pentru răbdare se primește răsplată. Și răbdam. Ne întorceam acasă obosiți, dar plini de speranță. Și Dumnezeu nu ne lăsa. Oamenii așteptau un tunet și el se făcea auzit. Și cu el venea ploaia cea mult așteptată, ploaia cea binefăcătoare, ploaia cea care bucură, mângâie
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
tot ce vrei să vezi. Mă uit la ea și nu-mi vine să cred. Sunt tratată ca un fel de personaj celebru, de unde îmi vine acest răsfăț, o întreb pe Kati, ea zice că nu este niciun răsfăț, este răsplata comunității pentru ceea ce scrii în revistă și tu știi că scrii bine. "Ești curajoasă, dar mai ales fermă în păreri, spui lucruri neplăcute pentru o parte a celor din comunitate, dar ei nu se supără fiindcă o spui frumos. Numele
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
gura apă, Sunt invitat, și-apoi servit Cu urdă, caș, dar și cu ceapă. Prin flacăra de lumânări, La mănăstiri enoriașii, Veniți din cele patru zări Își pomenesc înaintașii. Se poate afirma curat Că Bucovina-i un tezaur, Iar drept răsplată i s-a dat Mult prearâvnitul Măr de aur. Mărul de aur reprezintă Premiul oferit Bucovinei în anul 1975 de Federația Internațională a Ziariștilor și Scriitorilor de Turism. Păcat că raptul teritorial suferit de România prin pactul Ribbentrop Molotov este
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
comună urbană, la înființarea judecătoriei mixte de ocol din localitate, la punerea temeliei a două biserici monumentale și la atâtea alte opere de utilitate publică, autoritățile în drept recunoscându-i meritele și răsplătind râvna și patriotismul lui prin acordarea distincțiilor: Răsplata muncii pentru, școală și biserică și medalia Serviciul credincios. Prin moartea-i prematură cel ce a fost Constantin Cotlarciuc lasă în urma sa, pe lângă îndurerata sa soție, 4 copii, fiind ei parte la liceu, parte la universitate, iar în comuna sa
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
din Bucovina pentru apărarea sfântului nostru tricolor și a limbii noastre strămoșești. Pentru munca depusă și pentru deosebitele sale merite, a primit o serie de Ordine și Distincții, printre care: Ordinul Coroana României, Marele Cordon al Ordinului Sfântul Mormânt, Medalia Răsplata muncii pentru biserică Clasa I etc. După ce, în 8 iunie 1935, participă la Serbările Naționale închinate regelui Carol al II-lea, făcând parte din suita acestuia, fiind suferind de inimă și-a dat creștinescul suflet în data de 4 iulie
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Doamne miluiește, Doamne miluiește, imitându-l pe preotul Mihuță al cărui fin eram, fiind botezat de preoteasă. Slujba se termina cu ungerea frunților cu mir și înfruptarea cu nafură ori agheasmă. Prejudecata lor oarbă în Dumnezeu le întărea speranța unei răsplăți divine, uitând că de la pământ la stele drumul nu e neted. Raportarea lor lăuntrică la Dumnezeu prin Hristos pornea pe drumul crucii și al pocăinței, crezând că la timpul potrivit vor fi luate de stăpânul ceresc pentru înfrumusețarea prealuminoaselor și
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de lucruri terestre. Simțeam atunci ce lucruri fragile și puerile sunt, în fața morții, religia, credința, convingerile; atâtea nimicuri la discreția celor fericiți și sănătoși. Față de teribila realitate a morții și a chinurilor pe care le traversam, ceea ce mă învățaseră despre răsplata rezervată sufletului pe lumea cealaltă și despre ziua Judecății de Apoi îmi apărea ca o amăgire insipidă. Rugăciunile pe care le învățasem erau ineficace în fața fricii de a muri. Nu, teama de moarte nu mă slăbea deloc. Cei care n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
lucru, eram și șef de atelier (ARTM). Am căutat în permanență să-mi rezolv sarcinile de serviciu cu onoare, obținând rezultate tot mai performante. Am primit aprecieri bune și foarte bune de la comisiile de control efectuate în unitate. Ca drept răsplată am fost apreciat cu calificative de B și FB pe toată perioada de activitate militară și am reușit la 55 de ani să ies cu onoare la pensie. Deși aveam mult mai multe de spus mă opresc aici completând doar
CADENȚE PESTE TIMP by Maistru militar Mihai BRIGHIU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93212]
-
ai spus că vrei să vii cu noi? începu să se apere Croitorașul, te-am adus noi cu forța? — Ne-am riscat pielea să venim pînă aici ca să poți tu privi pe viu ce se întîmplă, și-acum uite-ți răsplata, sîntem amenințați cu moartea, adăugă Bulgarul încercînd să-și păstreze calmul. — Deci asta înseamnă pentru voi revoluție? simți Tîrnăcop că începe să i se facă greață, comploturi, băi de sînge, victime nevinovate, n-ați văzut că toți cei care au
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o amintesc toată vă culcați târziu, și mâncați viața. pâinea durerilor. Astfel, El dă somn preaiubitului Său. Am transcris pentru tine Psalmul 127. Mi-a plăcut foarte mult. Iată, fiii sunt o moștenire de la Domnul, rodul pântecelui Plăcințica este o răsplată. Ca niște săgeți În mâna unui viteaz, așa sunt fiii tinereții. Ferice de omul care și-a umplut tolba cu ele; lor nu le va fi rușine când vor vorbi cu vrășmașii la poartă. Ă Psalmul 127ă Din blocul hâd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o contrazicea nimeni, pentru că se ,,juca,, În felul ăsta numai pentru cercul de prieteni În care ținea morțiș clipă de clipă să-și arate superiritatea intelectuală și Întinsele ei cunoștințe. De la o academie din străinătate, spunea ea, primea lunar ca răsplată a ,,cercetărilor,, prin mail, mulțumiri și mici onorarii În informații lingvistice preșioase. Când se Înfuria, avea un rictus de om suferind de hemoroizi și se Înroșea la față ca o floare de mac. Nu ne-a Întrebat nimic, dar m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care poate manevra după ambițiile lui , supușii. A fost primul semn al Încrederii depline În propriile capacități de demobilizare a ,,inamicului,, În folosul lui. A Început cu părinții pe care-i folosea ca pe niște slujnici obediente, comandându-le drept răsplată pentru rezultatele strălucite la Învățătură, cele mai bizare și chinuitoare lucruri. Îi trezea din somn În toiul nopții. Îi comanda mamei spre exemplu o plăcintă cu mere, pe care aceasta o făcea fără nici un fel de obiecție. Îl trezea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
poate la Îndemână, am sugerat, nefiind Încă atent la ce spunea. Undeva unde e clar că nu... Că nu-l observi. Exact. Sub nasul tău. Asta ziceam și eu. Așa că am răscolit Încă o dată toată casa. Și de data asta, răsplata a fost pe măsură. Trăgându-și geanta mai aproape, Anton scotoci prin ea. Îmi poți explica eventual asta? Ridică o bluză galbenă, pe care o purtasem vinerea trecută. — E... — Nu, stai așa. Am observat cu greu că folosise bluza pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
asculta. — Are destul loc pentru un pașaport fals, câteva facturi piperate, o corespondență compromițătoare. Cu degetele strecurate Înăuntrul animalului, mă anunță că descoperise animalul printre bibelourile Dorei. Se pare că tatăl lui primise cândva un obiect de decor asemănător, drept răsplată. — De la Harrasowitz - măcelarul cu cinci fiice, mai știi? Probabil că acel cal nu valora cinci tălpi din cea mai fină piele ungurească. Dar tata nu putea să refuze pe nimeni. Scoase o panglică albastră. Arată ca alea se leagă În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
oraș și să pornească spre centru, se postează pe străzile care Înconjoară gara. Presupun că nu e greu de imaginat cum e o asemenea păpușă masculină. Rareori peste zece-doisprezece ani, acești băieți acceptau și țigări sau un adăpost temporar drept răsplată. „Marmotele“ erau femei, de obicei mai În vârstă, cu diferite handicapuri fizice: răni căpătate În război, picioare amputate sau cocoașe, chipuri desfigurate de bătaie sau foc, cuțit sau acid. Batjocurând femeile pentru aspectul lor radical, băieții găsesc de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
bogată“. Nu, nu-i plăcea să fie privit de sus, dar deloc. Se spetea muncind - pentru un viitor de care nu-i era sortit să se bucure vreodată. Nimeni nu-i recunoștea cu adevărat meritele, nimeni nu-i oferea deplina răsplată pentru tot ce făcea - nici mama, nici eu, nici măcar sora mea cea iubitoare, pe-al cărei soț continuă să-l considere până astăzi comunist (deși în prezent e asociat într-o afacere foarte rentabilă cu băuturi răcoritoare și are o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
agățată pe perete poza lui N. Everett Lindabury, președintele lui Boston and Northeastern. Fotografia înrămată îi fusese dată ca premiu lui tata, după ce vânduse polițe de asigurare în valoare de un milion de dolari sau, cine știe, asta o fi răsplata după ce faci zece milioane. „Domnul Lindabury“, „Sediul central“... rostite de tata, cuvintele acestea aveau pentru mine aceeași greutate ca „Roosevelt la Casa Albă din Washington“... și-n tot acest timp îi ura de moarte pe ajunșii ăștia, mai ales pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
lui, de bunăstarea lui! Situația asta absolut de neînțeles îi umple ochii de lacrimi. — Alex, de ce te porți așa, lămurește-mă și pe mine! Spune-mi, te rog, ce ți-am făcut noi la viața noastră ca să merităm o asemenea răsplată? Cred că întrebarea i se pare al naibii de originală. Cred că o socoate al naibii de încuietoare. Și partea proastă e că la fel îmi pare și mie. Ce altceva mi-au făcut ei la viața lor decât să se sacrifice? Or tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cină, cu luna care deja se vede pe fereastra de la bucătărie - tocmai am intrat în casă cu obrajii îmbujorați, dogoritori, și cu un dolar pe care l-am câștigat dând zăpada cu lopata: — Știi ce-o să capeți la cină drept răsplată c-ai fost așa de hărnicuț? - îmi gângurește mama cu drăgălășenie. Mâncarea ta preferată pe timp de iarnă. Tocăniță de miel. S-a înserat: după o duminică petrecută în New York City, la Radio City și în Chinatown, pornim spre casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Și continuă să mă omoare până azi! Astea-s adevăratele mesajele pe care aceste Rose și Sophii și Goldie și Pearle și le transmit zilnic una alteia! Le dăruiesc altora tot ce am, recunoaște ea cu un oftat, și, drept răsplată, încasez palme peste față - iar vina mea e că, oricâte palme aș lua, nu mă pot opri să fiu bună. Vacs, Sophie, ia încearcă, de ce nu încerci? De ce să nu încercăm cu toții! Pentru că să fii rău, mamă, asta chiar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]