163,370 matches
-
cererea polonezilor după introducerea legii marțiale rușii au hotărât trimiterea a 40.000 de tone de carne în Polonia. Lungă vreme, la fiecare ședință a Biroului Politic, Brejnev întreba: "cum rămâne cu carnea pentru Polonia?"; Gorbaciov, secretar pentru problemele agriculturii, răspundea: "tovarășe Brejnev, am ordonat livrarea de carne și toată lumea a primit ordinul Dvs. cu entuziasm"; Brejnev, "foarte bine, dar le-ați dat carnea?" Răspunsul lui Gorbaciov: "nu avem carne "! Fără comentarii. Cartea este plină de învățăminte. În special tineretul ar
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
democratice, care își îngăduiau grimase în fața accepțiilor sale (să-l cităm, bunăoară, pe un Paul Valéry: "unul din cele mai detestabile cuvinte care au mai multă valoare decît sens, care cîntă mai mult decît vorbesc - care întreabă mai mult decît răspund, unul din acele cuvinte cu care se pot face toate meseriile"). Intelectualii români, în schimb, amenințați cu decimarea nu doar spirituală, nu se puteau exprima decît categoric, cu un ton al urgenței care s-a dovedit pe de-a-ntregul justificat
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
care vorbind oricine singur, oricine are dreptate. Să se discute, deci să se discute aceleași gazete. Se tace doar de atîția ani în această Românie! Sau, public, să se afirme că, de o parte cel puțin, nu se mai poate răspunde. Și atunci vom înțelege. Va fi clar. Așa cum e clar că libertatea de a avea îngăduință să spui că nu ești liber înseamnă altceva decît libertate". Citind azi atari propoziții, se cuvine, pe de o parte, a aprecia dreptul redobîndit
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
românească, o viziune completamente opusă orientării oficiale, promotoare a unanimității, a "sensului unic" și a atotputerniciei noului realism, socialist, ce trebuia să domnească în artă". Din cealaltă tabără, a "noului" mistificator, a "progresului" care era în realitate un catastrofal regres, răspund Eugen Schileru (vai!), intratabilul dogmatic Nicolae Moraru, mobilul, atît de contradictoriul M. R. Paraschivescu (în Contemporanul și Scînteia). Reacțiile lor sînt, firește, neconvingătoare, futile. Aroganța unora dintre ei traduce un simțămînt subiacent de teamă, un complex de inferioritate remarcat cu
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
figuri spirituale ale umanității au spus nu Cezarului. Prometeu domnește asupra tragediei și asupra memoriei noastre pentru că a spus nu zeilor. Sclavul spune întotdeauna da"... Dar cele mai pline de nerv gazetăresc intervenții credem că poartă semnătura lui Tudor Teodorescu-Braniște. Răspunzînd pseudoargumentelor montate de anticriziști, într-un stil percutant ce nu exclude o cuceritoare bonomie, marele ziarist le pulverizează cu ușurință: "Voi reține, deci, argumentele. Primul: Nu există o criză a libertății, fiindcă pot să apară articole în care publiciștii se
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
de-un picior... Cine mai scoate, astăzi, trei cărți într-un an? Ceva nu-i normal aici!... - Stimate maestre, vă mulțumesc, dar... mai e o întrebare: ce-ați fi vrut să vă întreb și v-ar fi plăcut să-mi răspundeți? - Mi-ar fi plăcut să-mi mai puneți încă 62 de întrebări, fiindcă-mi place să tăifăsuiesc cu breasla. - Deci, închei aici, dorindu-vă multă sănătate, putere de muncă, multe împliniri și bucurii alături de distinsa doamnă Pencke... - În finalul niciodată
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
despre recuperarea "prejudiciului" nici nu poate fi vorba. Interesîndu-ne după o săptămînă la circa de poliție dacă au aflat ceva în legătură cu A.N.-ul nostru, o voce politicoasă, care repetă probabil aceeași frază de multe ori pe zi, ne-a răspuns că "dosarul e în lucru, iar cercul de suspecți s-a mai restrîns". Bănuiesc că au început să plece în Spania și papagalii.
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
profilul distinct" al operei și care s-au ivit tocmai din prea încrezătoarea prospectare a circumstanțelor, să modifice sensul receptării lui Bacovia ieri/azi, în orizontul unor (mai ales) noi judecăți de situare a liricii sale. Procedînd astfel, Mircea Scarlat răspunde exigențelor care stau în fața noii critici și care dau contur relației sale cu marea literatură; nu știu dacă demersul critic poate viza "Adevărul", cum spune autorul în notele preliminare, dar este cert că această carte reprezintă "o treaptă" spre acel
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
Liviu Dănceanu Este astăzi totul în muzică posibil? Unii ar răspunde: din fericire, da; alții: din păcate, este. Și unii și alții își dispută la mustață atitudinea, cei care văd jumătatea plină a paharului fiind într-un relativ echilibru cu cei ce văd jumătatea goală. Cineva spunea însă că doar lumea
Plictiseală generalizată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14501_a_15826]
-
reală ca și dumneavoastră și colegii dumneavoastră. Spînul făcu o pauză, probabil ca să-și pună gândurile în ordine. - Știu, reluă el, înseninat, intima dumneavoastră, Ama, colegii mei și cu mine, suntem foarte reali, pe când dumneavoastră nu sunteți. - Cam așa ceva, a răspuns domnul Carol. Adăugă după o mică pauză: Vedeți, domnule locotenent, fiindcă nu există realitate absolută, fiecare are dreptul să-și imagineze propria realitate sau irealitate, a celuilalt și, în general, a lucrurilor. Dar trebuie să te aștepți la ceea ce, mai
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
înfuriat. Pur și simplu n-avea nici un chef să dea explicații pentru nimica toată. - Și de când sunteți aproape ireal? a spus, în sfârșit, spânul lipindu-și, domol, pe birou mâinile sale mari și păroase. - Puteți să mă credeți pe cuvânt, răspunse domnul Carol făcând eforturi să se concentreze, e un amănunt fără nici o importanță. Nu demult eram la fel de real ca dumneavoastră și colegii dumneavoastră, încă mai eram, să zicem, eu însumi. Acum sunt și nu sunt eu însumi, sunt aproape real
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
frontul de Est ori pe cel de Vest. Cum va fi viața ta acum după aderarea la NATO", întreba foarte serios o reporteriță de la TVR pe o fetiță de grădiniță. Va fi că voi merge să învăț în altă țară", răspundea fetița. Iar un băiețel: Ne vom putea apăra de turci". Din toată mascarada, cea mai șifonată a ieșit Dana Războiu. Bună ca șpicheriță, Dana Războiu a jucat timp de o oră un rol care nu-i era familiar. Cum l-
Gînd la gînd și șold la șold by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14531_a_15856]
-
criticare dna Blandiana mă urechează cu oarecare îndreptățire: mea culpa!, n-o s-o mai ating nici cu o floare! -, rămasă în mâna unor inși fără anvergură și fără vocație e o simplă ficțiune. Ea se reduce la câteva birouri de unde răspund la telefon - când răspund - niște doamne și niște domni cu voci afectate, prinți moștenitori ai unei tradiții ce-ar fi putut fi extraordinară, dar care sfârșește, vorba unui înaintemergător, în propriu-i spermanțet. Paradoxal, după deschiderea largă a porților spre
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
urechează cu oarecare îndreptățire: mea culpa!, n-o s-o mai ating nici cu o floare! -, rămasă în mâna unor inși fără anvergură și fără vocație e o simplă ficțiune. Ea se reduce la câteva birouri de unde răspund la telefon - când răspund - niște doamne și niște domni cu voci afectate, prinți moștenitori ai unei tradiții ce-ar fi putut fi extraordinară, dar care sfârșește, vorba unui înaintemergător, în propriu-i spermanțet. Paradoxal, după deschiderea largă a porților spre Occident, în interior s-
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
Herăstrău, pe alei pustii, strângând-o sub umărul meu, ea devenind mai mică decât era cu adevărat, se ghemuia ascunzându-se de ochi nevăzuți, de frig. Vorbeam mult despre tot felul de lucruri, iar Maria mă asculta cu gândul aiurea, răspunzând rar și monosilabic. Când o cunoscusem era foarte vie, vorbea repede și curgător de câte un scriitor puțin cunoscut și pe care vroia să mi-l impună, de planurile ei, de a deveni profesoară. De fapt, asta mă enerva la
Mănușile de iarnă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14522_a_15847]
-
Am venit, așa cum am discutat cu soțul dumneavoastră, pentru demonstrație." "Mă tem că ați greșit adresa. Noi aici sîntem pe Dealul Filaretului, iar demonstrația se găsește în Piața Revoluției. Mai aveți timp să ajungeți și să ocupați un loc", am răspuns eu sec, apăsat și dur ca o scorpie veritabilă. Persoana se întoarce ușor derutată căutînd o explicație și un sprijin la capul familiei. Înțeleg în cele din urmă că doamna lucrează la o firmă capitalistă, că în geamantan se afla
Demonstrații și demonstrații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14525_a_15850]
-
o revistă, al cărei număr 5 pe 2001 a apărut în mai anul acesta. Numărul e dedicat Ungariei, cu o atenție specială acordată maghiarilor din România, volumul oferind și rezultatele unei anchete la care personalități aparținînd celor două zone lingvistice răspund la întrebări despre relațiile dintre culturile română și ungară, despre implicarea în aceste relații și experiența proprie în cealaltă cultură. Printre cei chestionați sînt traducători ca Anamaria Pop, Vallasek Júlia și Paul Drumaru, critici literari precum Carmen Mușat, Mircea Martin
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
am mai citit fragmente și în nr. 10 al Apostrofului și într-un recent număr din revista 22. La doi ani de la șocanta dispariție a lui L. Ulici, LUCEAFĂRUL (nr. 41) publică mai multe evocări. Tot acolo, dl Al. George răspunde acuzațiilor pe care i le-a adus un cunoscut disident român aflat în străinătate. Ca de obicei, dl George pretinde oponentului său precizie a informației și acuratețe a formulării. Naiv, ca de obicei, dl George. Tocmai aceste însușiri lipsesc oponentului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14533_a_15858]
-
Neliniști metafizice/Constanța - fondator actorul Iurie Darie, etc. „Anotimpuri ostile” - Ești autoarea volumelor „Zidire În cer”, „Anotimpuri ostile”, „Ochiul somnului - darul iubirii”, „Az alom szeme - a szerelem varazsa”, „Taina”. Cum ai defini stilul acestor cărți? - Am să-mi permit să răspund la acesta Întrebare cu un citat al dlui prof. ROMUL MUNTEANU: „Trăim Într un timp bolnav de indiferență și neprielnic comunicării dintre oameni, dar sensibilitatea Încătușată sau inhibată a unor poeți a Început să se revolte. Semnele acestei schimbări Încep
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
Îl scriu printre picături, să fie gata când Îi va veni timpul. Totodată, sunt preocupată de alcătuirea unei selecții de cronici, reportaje, interviurile de la Radio Cultural, B1Tv și altele... când Îmi permite timpul. - Ce planuri de viitor ai? - Am să răspund la asta cu o maximă: „Omul propune, Dumnezeu dispune!” Prin urmare, nu fac planuri mărețe de viitor pe termen lung, dar știu foarte bine ce program am pentru a doua sau a treia zi. Eu Îmi propun să scot acest
De vorbă cu poeta Viorela Codreanu Tiron. In: Editura Destine Literare by Octavian D. Curpaș () [Corola-journal/Journalistic/81_a_342]
-
de paradoxală unealtă a Domnului, o unealtă a restituției condiției ontologice fundamentale a omului, a acelui a fi al omenescului în afara căruia nu e decît falsitate: "De ce, totuși, mi s-a părut providențială figura lui Lenin? - se întreabă și-și răspunde dl. Șora. Poate pentru că - în înfruntarea, pentru mine de importanță vitală, dintre a avea și a fi - nutream convingerea că (fie și blocat cum era, ca gînditor, de inacceptabile, pentru mine, presupoziții materialiste) el se plasa totuși, cu hotărîre, de
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
criticare dna Blandiana mă urechează cu oarecare îndreptățire: mea culpa!, n-o s-o mai ating nici cu o floare! -, rămasă în mâna unor inși fără anvergură și fără vocație e o simplă ficțiune. Ea se reduce la câteva birouri de unde răspund la telefon - când răspund - niște doamne și niște domni cu voci afectate, prinți moștenitori ai unei tradiții ce-ar fi putut fi extraordinară, dar care sfârșește, vorba unui înaintemergător, în propriu-i spermanțet. Paradoxal, după deschiderea largă a porților spre
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
urechează cu oarecare îndreptățire: mea culpa!, n-o s-o mai ating nici cu o floare! -, rămasă în mâna unor inși fără anvergură și fără vocație e o simplă ficțiune. Ea se reduce la câteva birouri de unde răspund la telefon - când răspund - niște doamne și niște domni cu voci afectate, prinți moștenitori ai unei tradiții ce-ar fi putut fi extraordinară, dar care sfârșește, vorba unui înaintemergător, în propriu-i spermanțet. Paradoxal, după deschiderea largă a porților spre Occident, în interior s-
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
condiții - în volumul Eseuri. Cronici. Memorial, apărut în 1972 la Editura Minerva după o pritocire care a durat mai bine de un lustru, apoi în volumul de față, a cărui problematică - aleasă și distribuită pe capitole tematice omogene - pare a răspunde întrucâtva faimosului Jurnal (intim), de unde și titlul, frapant ca o replică din spațiul public la un text paralel din spațiul privat. Stricta omologie a celor două ramuri ale dipticului astfel sugerat poate desigur fi supusă discuției, nu însă și priceperea
Semnătura lui Sebastian by Mihai Șora () [Corola-journal/Journalistic/14549_a_15874]
-
care colecționează cutii de Coca-Cola și explozibili, de la un atentat vizînd familia premierului la răzbunarea unui repetent. Un procuror de la Curtea de Apel se uita în ochii noștri fără să clipească, pătruns de gravitatea cercetării, dar nu era capabil să răspundă limpede la nici o întrebare. Nici măcar la aceea dacă poliția și procuratura au experți în stare a stabili profilul psihologic al criminalului. Pînă la urmă am aflat că n-au. Dar asta ne-a luat minute bune. După arestările eronate de
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]